71 matches
-
omenesc, adică, așa cum se zicea odinioară într-o accepție mai apropiată de etimologie, geniul. Unde nu e stil, nu e spirit. Din cauza degenerării în care căzuse, retorica e astăzi cu totul discreditată, dar când exista ca disciplină și dădea un Cicero sau un Bossuet, ea era știința mișcării spiritului; lipsa unei atari discipline se simte nu rareori în proza limbii noastre. Marea proză presupune totdeauna, premeditat sau nu, dar niciodată cu totul inconștient, o retorică. Noi am avut, de la Caragiale încoace
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu, Tudor, Constructe, Editura Sinapsa, 2000. Ceterchi, Ioan; Craiovan, Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura All, București, 1998. Cicero, Opere alese, vol. II, traducere de Aristotel Pârcălăbescu, Editura Univers, București, 1973. Collin, Denis, Marile noțiuni filosofice. Justiția, dreptul, Editura Institutul European, Iași, 1999. Craiovan, Ion, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Editura All, București, 2001 Crăciun, Dan, Etica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
209, 210, 211, 212 Bentham, J., 20, 25, 26, 47, 48, 59, 67, 77, 81, 94, 210, 226 Buber, M., 29 Buckle, S., 33, 34, 35, 39 C Cătineanu, T., 17, 100, 101, 104, 106, 107, 111, 113, 121, 122 Cicero, 33, 35, 36, 85, 209 Clarke, S., 144 Comte, A., 48, 49, 50, 68 Constant, B., 112 D d'Aquino, 36, 37, 61, 75, 215 Djuvara, M., 50, 70, 71, 72, 134, 173, 180 Dostoievski, F.M., 168 Durkheim, E., 129
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). în fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis); titlul Despre datorii ne trimite la Ambrozie și poate chiar la Cicero; e prezent în această scriere și Tertulian, ce pare să fi fost citit destul de mult în Spania vizigotă. Isidor e și autorul unei Reguli monastice (Regula monachorum) al cărei conținut e legat de cel al cărții a treia din Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Sepher-ha-Debarim: "Jakin thus while symbolized the state of erection of the membrum virile when prepared for begetting or creating in the womb. Boaz symbolized the potency vigor and fierce and even cruel desire of the same member". 179 Ovidiu 180 Cicero, De Legibus 181 De exemplu în creștinătatea Romano-Catolică înseamnă un semn vizibil, exterior al unei grații invizibile și secrete, în hinduismul brahmanic samskara este un act sacru care perfecționează omul care după mai multe asemenea sacramente intră într-o renaștere
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
caracterul vag al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii - contrasens 48; doxografie 102, 127, 205, 306; existența 122 Crates 132 Demetrius
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și modificările (grafice sau de încadrare în anumite clase) aduse unor elemente prezente și în DOOM1: ad-hoc/ad hoc, ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, angro, aparte, auto, bălălău, buzău, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, cogeamite, coz, crown, dictando, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
de la 10-2 la 10-12; b) modificarea relației certitudine-incertitudine în favoarea celei din urmă; c) modificarea relației spațiu-timp în favoarea celei din urmă; d) conștientizarea importanței "efectului observatorului" în interpretarea rezultatelor științifice. Etimologic, termenul de "conștiință" a fost utilizat pentru prima oară de Cicero sub formă de conscientia. În vocabularul latin, cuvântul "juridic" însemna ce anume cunoaște un om despre ce a fost făcut de un altul. Încercând să explice valoarea mărturiei, el utilizează conscientia, pentru a defini conținutul ei moral. Om politic și
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
exemplare, autorul Însuși (sau editorul) dicta simultan unui mare număr de sclavi; Atticus nu edita numai unele opere ale lui Cicero, ci biblioteci Întregi. O astfel de multiplicare masivă adu cea după sine numeroase greșeli, de care se plînge deja Cicero; copiștii scriu ce li se pare că aud - și, dacă nu Înțeleg pe loc, caută să dea un Înțeles, modificînd textul după priceperea, cunoștințele și gustul lor. Munca de copiere se află sub influența accidentelor și a Întîmplării, care lasă
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio (c) 2014 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CICERO, MARCUS TULLIUS Somnivm Scipionis = Visul lui Scipio / Marcus Tulius Cicero ; introd., trad. și note de Traian Diaconescu ; Commentarii in Somnivm Scipionis = Comentarii la Visul lui Scipio / Ambrosius Theodosius Macrobius ; studiu introd., trad. și note de Anca Negru ; pref. vol. de
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius, Ambrosius Aurelius Theodosius II. Negru, Anca (ed. ; trad.) III. Diaconescu, Traian (pref. ; trad.) 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis Visul lui Scipio Introducere, traducere și note de Traian Diaconescu AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Prefață de Traian Diaconescu INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
vor incita interesul studioșilor contemporani și vor constitui o superioară pledoarie pentru consolidarea filologiei clasice în țara noastră. Reprezintă, în cele din urmă, un omagiu adus marilor scriitori latini și, totodată, un dar făcut oamenilor de cultură români. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis / Visul lui Scipio Introducere, traducere și note de Traian Diaconescu Cuprins Preliminarii / 13 Somnivm Scipionis / 16 Visul lui Scipio / 17 Note la "Visul lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să practice justiția, ca să ajungă la viața adevărată și fericită rezervată înțelepților care slujesc patria lor. Pentru alte detalii istorice și judecăți de valoare să recitim cartea lui P. Boyancé, Etude sur le Songe de Scipion, Paris, 1936. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) MARCUS TULLIUS CICERO Visul lui Scipio (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care slujesc patria lor. Pentru alte detalii istorice și judecăți de valoare să recitim cartea lui P. Boyancé, Etude sur le Songe de Scipion, Paris, 1936. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) MARCUS TULLIUS CICERO Visul lui Scipio (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Cuprins Studiu introductiv / 41 Introducere / 41 Partea întâi: Matematică / 55
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
considerate de Socrates și Platon; cf. Rep. IV, 427e. 54 Referitor la clasificarea și ordonarea virtuților cf. Porphyrios XXXII, 2-4. 55 cf. Platon Phaid. 81d-82a, Plotin III, 4, 2. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- AUTOR Titlu 6 1 Somnivm Scipionis / Visul lui Scipio MARCUS TULLIUS CICERO AUTOR Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio 18 39 AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio 134 135 AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS 444 451 AUTOR 446 AUTOR Titlu 452 Titlu
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). În fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis): titulul Despre datorii ne trimite la Ambrozie și poate chiar la Cicero; e prezent în această scriere și Tertulian ce pare să fi fost relativ citit în Spania vizigotă. Isidor e și autorul unei Rânduieli monastice (Regula monachorum) al cărei conținut e legat de cel al cărții a treia din Despre datorii
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ca predicator, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost considerat cel dintâi. De-a lungul secolelor, elocvența a produs genii: Demostene la greci, Cicero la latini, Hrisostom la orientali. Demostene este geniul elocvenței politice, însă elocvența sfântă se naște odată cu Sfinții Părinți, dintre care Sfântul Ioan Hrisostom este cel mai strălucit în această privință, este Demostenele Bisericii. Elev al marelui retor păgân Libaniu, Hrisostom
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Ca predicator, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost considerat cel dintâi. De-a lungul secolelor, elocvența a produs genii: Demostene la greci, Cicero la latini, Hrisostom la orientali. Demostene este geniul elocvenței politice, însă elocvența sfântă se naște odată cu Sfinții Părinți, dintre care Sfântul Ioan Hrisostom este cel mai strălucit în această privință, este Demostenele Bisericii. Elev al marelui retor păgân Libaniu, Hrisostom
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
246 Carroll, Lewis, 128, 246 Cartojan, Nicolae, 9, 34, 38, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 246 Cernovodeanu, Dan, 48, 246 Charbonneau-Lassay, Louis, 112, 172, 194, 198, 246 Chițimia, I.C., 53, 54, 246 Chivu, Gheorghe, 41, 42, 123, 164, 246 Cicero, 69, 73, 160, 246 Ciobanu, Ștefan, 9 Clébert, Jean-Paul, 207, 237, 238, 246 Coman, Mihai, 190, 246 Condillac, 93, 246 Costea Dascălul, 49, 54, 55 Costin, Miron, 58, 63, 125, 168, 174, 216 Costin, Nicolae, 55 Ctesias din Knidos, 132
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ridicat în șezut, și a început, cu ochii închiși, să declame gesticulând, fragmente din „De Amicitia” .. de chiar credeai că discuta cu cineva... Parcă ar fi convorbit, chiar însuși Laelius, cu ginerii săi Fanius și Mucius Scaevola.. Cred că însuși Cicero s-ar fi minunat, atât de bine o făcea. „ - Laelius dixit: Ego vero non graverer, si mihi ipse, confidarem, ream et praeclara res est sumus...” „ - Ut dixit Fanius, otiori: Sed quis ego sum autque est in me facultas..!” declama de parcă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din acele prezențe... „fără de care nu se poate..!” El, cum era și normal, ca profesor de latină, avea mare slăbiciune pentru autorii latini, dar, în mod deosebit pentru Cicero. Umbla cu „De Amicitia” în buzunar.. poate pentru că ținea ca și Cicero la prietenie. Cicero considera prietenia.. „Cea mai nobilă dintre virtuți” „Este esență a sufletului omenesc, fără ea sufletul este pustiu”. La una din lecții, ne-a citit dintr-o cărticică, cu filele îngălbenite de vreme, un fragment deosebit de interesant. Era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și o anumită reticență. Iar acesta nu este un fapt izolat. Exegeții lui Lactanțiu, în majoritate, ezită să se angajeze până la capăt pe calea elogiilor. Autorul Instituțiilor este apreciat „pentru stilul său ciceronian” (Pico della Mirandola îi acordase supranumele de „Cicero creștin”) pentru bogăția informațiilor și justețea argumentelor; aprecierile se opresc însă aici. Eticheta aplicată pentru eternitate acestui tratat pare a fi cea de „mediocru perfect”. Cu toate că este greu de dărâmat o prejudecată uneori acreditată de specialiștii de primă mână, îndrăznim
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
kósmo" = „ordine universală”), așa cum spuseseră pitagoreicii pe care Platon îi considera „adevărații înțelepți”, stăpânitorii „cunoașterii esențiale”. 21. M. Heidegger, „Doctrina lui Platon despre adevăr”, în M. Heidegger, traducere de T. Kleininger, Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987. 22. Cicero, Despre orator, II, 94 (citat și parafrazat de Marrou, op. cit., p. 136. Capitolul Vtc "Capitolul V" Enkyklios paideiatc "Enkyklios paideia" 5.1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Caracterul lui Ulise a fost pus sub semnul întrebării în Antichitate, mai ales în operele lui Pindar și Platon. Chestiunea este minuțios analizată de W.S. Stanford în „Studies in Characterization of Ulysses”, Hermathema, 73/1949, pp. 33-51. 4. Vezi Cicero, De oficiis, III, 26. Dar Cicero nici nu avea dreptate în aprecierea sa, după cum se poate deduce limpede din Hippias Maior, dialogul platonic. 5. Apud Buffière, care citează Scolia HMQR la Odisseia, I, 1, op. cit., p. 294. 6. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]