70 matches
-
vor incita interesul studioșilor contemporani și vor constitui o superioară pledoarie pentru consolidarea filologiei clasice în țara noastră. Reprezintă, în cele din urmă, un omagiu adus marilor scriitori latini și, totodată, un dar făcut oamenilor de cultură români. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis / Visul lui Scipio Introducere, traducere și note de Traian Diaconescu Cuprins Preliminarii / 13 Somnivm Scipionis / 16 Visul lui Scipio / 17 Note la "Visul lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să practice justiția, ca să ajungă la viața adevărată și fericită rezervată înțelepților care slujesc patria lor. Pentru alte detalii istorice și judecăți de valoare să recitim cartea lui P. Boyancé, Etude sur le Songe de Scipion, Paris, 1936. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) MARCUS TULLIUS CICERO Visul lui Scipio (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care slujesc patria lor. Pentru alte detalii istorice și judecăți de valoare să recitim cartea lui P. Boyancé, Etude sur le Songe de Scipion, Paris, 1936. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) MARCUS TULLIUS CICERO Visul lui Scipio (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Cuprins Studiu introductiv / 41 Introducere / 41 Partea întâi: Matematică / 55
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
considerate de Socrates și Platon; cf. Rep. IV, 427e. 54 Referitor la clasificarea și ordonarea virtuților cf. Porphyrios XXXII, 2-4. 55 cf. Platon Phaid. 81d-82a, Plotin III, 4, 2. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- AUTOR Titlu 6 1 Somnivm Scipionis / Visul lui Scipio MARCUS TULLIUS CICERO AUTOR Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio 18 39 AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio 134 135 AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS 444 451 AUTOR 446 AUTOR Titlu 452 Titlu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
92, 101 C Campanella, Tommaso / 29, 123, 128 Camus, Albert / 118 Caravaggio / 77 Castle, Terry / 176 Caterina de Medici / 119, 125, 131 Cavafis, Constantin / 14, 31, 65-68, 74, 115, 119 Cesalpino / 128 Carol V / 121 Cehov, Anton / 12 Chateaubriand / 40 Cicero / 93 Cocteau, Jean / 11, 63, 118, 155 Colette / 170 Comenius / 148-149 Corneille, Pierre / 38, 157 Crayencour, Christine de / 75 Crayencour, Michel de Cleenewerck de / 14, 46, Crayencour, Nœmi de / D da Vinci / 128 De Sévigné, Doamna / 104 Des Genettes, Doamna
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fi considerate obiectiv nici măcar drepte, autorul atrage atenția asupra legilor care aduc neajunsuri individului. În aceste condiții, trasează figura creștinului ca mărturisitor al păcii și al reconcilierii în fața violenței (Instituțiile divine, VI, 18, 12-26). Criticând o idee de-a lui Cicero care ne spune că în contextul unei atitudini nonviolente a creștinului, nu există loc pentru o legitimă apărare; căutând să-și salvgardeze propria viață ar trebui neapărat să o subestimeze pe a celuilalt. Mentalitatea păgână, deși iluminată de intuiții stoice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
caracterul vag al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii - contrasens 48; doxografie 102, 127, 205, 306; existența 122 Crates 132 Demetrius
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Frederick, 161 Castellan, Georges, 200 Castex, M., 7, 113 Ceaușescu, 6, 10, 68, 162 Cernenko, 162 Cernîșevski, 202, 227 Chabod, F., 238 Châtelet, F., 166 Chaunu, P., 144, 167, 187, 189, 242, 260 Chihaia, Pavel, 9 Churchill, 80, 161, 162 Cicero, 175, 185, 190, 191, 193, 240, 261 Clifford, Clark, 181 Codru-Drăgușanu, I., 105 Condurachi, Emil, 183 Costin, 190, 243 Dada, Idi Amin, 162 Dahrendorf, Ralf, 9 Darwin, Ch., 156 Dayan, Moshe, 162 Delpierre, G., 188 Delumeau, Jean, 186, 187, 188
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ca predicator, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost considerat cel dintâi. De-a lungul secolelor, elocvența a produs genii: Demostene la greci, Cicero la latini, Hrisostom la orientali. Demostene este geniul elocvenței politice, însă elocvența sfântă se naște odată cu Sfinții Părinți, dintre care Sfântul Ioan Hrisostom este cel mai strălucit în această privință, este Demostenele Bisericii. Elev al marelui retor păgân Libaniu, Hrisostom
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Ca predicator, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost considerat cel dintâi. De-a lungul secolelor, elocvența a produs genii: Demostene la greci, Cicero la latini, Hrisostom la orientali. Demostene este geniul elocvenței politice, însă elocvența sfântă se naște odată cu Sfinții Părinți, dintre care Sfântul Ioan Hrisostom este cel mai strălucit în această privință, este Demostenele Bisericii. Elev al marelui retor păgân Libaniu, Hrisostom
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Ed. Univers, 1995. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Ed. Economică, 2004. CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, vol. II, 1994. CIACHIR, Dan, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU, Ion H., Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exemplare, autorul Însuși (sau editorul) dicta simultan unui mare număr de sclavi; Atticus nu edita numai unele opere ale lui Cicero, ci biblioteci Întregi. O astfel de multiplicare masivă adu cea după sine numeroase greșeli, de care se plînge deja Cicero; copiștii scriu ce li se pare că aud - și, dacă nu Înțeleg pe loc, caută să dea un Înțeles, modificînd textul după priceperea, cunoștințele și gustul lor. Munca de copiere se află sub influența accidentelor și a Întîmplării, care lasă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
în întreaga ei forță și cu toate farmecele ei (...). Dacă sunt acuzat de a confunda aici genurile, să mi se spună prin ce diferă elocința lui Burrhus care îi vorbește lui Nero, în tragedia lui Racine, și cea a lui Cicero care îi vorbește lui Cezar, în perorația în apărarea lui Ligarius (...). Elocința poetului nu este decât neasemuita elocință a oratorului, aplicată unor subiecte interesante, fecunde, sublime; și diversele genuri de elocință pe care retorii le-au evidențiat, deliberativul, demonstrativul, judiciarul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
149, 163, 203, 212, 265, 276, 284, 296, 297, 311, 316 Căpușan, Maria Vodă, 241, 297 Cărtărescu, 316 Cărtărescu, Mircea, 18, 19, 76, 182, 297 Cesereanu, Ruxandra, 62, 63, 64, 297 Ceuca, Justin, 20, 192, 300 Chapiro, Marc, 113, 207 Cicero, 30, 34 Cioculescu, Barbu, 215, 294 Șerban, 21, 43, 44, 47, 48, 60, 72, 73, 90, 92, 94, 101, 112, 113, 114, 115, 119, 127, 128, 130, 219, 241, 249, 271, 293, 297 Cioran, Emil, 26, 217 Ciprian, George, 138
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
masa vecniciei venerabilul său părinte, Moișe Rosu sin Dreicop Leiba. [5 decembrie 1878] ["ÎNTR-UN STUDIU DE POLITICĂ... Într-un studiu de politică contimporană intitulat Martirii de la 48 și salvatorii de la 66 d. G. Mîrzescu espune pe 37 de pagine cicero istoricul scurt al ministerielor perîndate dela suirea Măriei Sale pe tron și până astăzi. {EminescuOpX 155} Nervus probationis espus în broșura d-sale este că pricina agitărilor și răsturnărilor ministeriale provine nu atât din deosebirea de principii cât mai cu seama
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Chrysippos, iar de la Epicur au r]mas doar trei sumare și o colecție de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a principiilor epicureice, deși nu prezint] multe informații cu privire la doctrina etic], iar Cicero ilustreaz], într-un mod foarte competent, tr]s]turile centrale ale sistemului epicureic, ale stoicismului, precum și ale concepției sceptice adoptate de Școală lui Platon din secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În rest, dovezile existenței erei elenistice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la 10-2 la 10-12; b) modificarea relației certitudine-incertitudine în favoarea celei din urmă; c) modificarea relației spațiu-timp în favoarea celei din urmă; d) conștientizarea importanței "efectului observatorului" în interpretarea rezultatelor științifice. Etimologic, termenul de "conștiință" a fost utilizat pentru prima oară de Cicero sub formă de conscientia. În vocabularul latin, cuvântul "juridic" însemna ce anume cunoaște un om despre ce a fost făcut de un altul. Încercând să explice valoarea mărturiei, el utilizează conscientia, pentru a defini conținutul ei moral. Om politic și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și modificările (grafice sau de încadrare în anumite clase) aduse unor elemente prezente și în DOOM1: ad-hoc/ad hoc, ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, angro, aparte, auto, bălălău, buzău, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, cogeamite, coz, crown, dictando, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" "SEVERMIND" - Ș.A. "TRANSPORT LOCAL MARFĂ" - Ș.A. Localitatea Orșova "SOCIETATEA MIXTĂ DE TRANSPORT ORȘOVA" - Ș.A. Localitatea Strehaia "TRANSPORT MIXT" Localitatea Vinju Mare "SOCIETATEA COMERCIALĂ DE TRANSPORT MIXT" - VINJU MARE - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Drobeta-Turnu Severin "CICERO" - Ș.A. "CRONOS" - Ș.A. "DECEBAL TRADE" - Ș.A. "SECOM" - Ș.A. "UNIVERSAL SERVICE" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Baia de Arama "FLORAL" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Orșova "GOLF TRADE" - Ș.A. "SOCIETATEA DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA ORȘOVA" - Ș.A. - Sub autoritatea
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
ridicat în șezut, și a început, cu ochii închiși, să declame gesticulând, fragmente din „De Amicitia” .. de chiar credeai că discuta cu cineva... Parcă ar fi convorbit, chiar însuși Laelius, cu ginerii săi Fanius și Mucius Scaevola.. Cred că însuși Cicero s-ar fi minunat, atât de bine o făcea. „ - Laelius dixit: Ego vero non graverer, si mihi ipse, confidarem, ream et praeclara res est sumus...” „ - Ut dixit Fanius, otiori: Sed quis ego sum autque est in me facultas..!” declama de parcă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din acele prezențe... „fără de care nu se poate..!” El, cum era și normal, ca profesor de latină, avea mare slăbiciune pentru autorii latini, dar, în mod deosebit pentru Cicero. Umbla cu „De Amicitia” în buzunar.. poate pentru că ținea ca și Cicero la prietenie. Cicero considera prietenia.. „Cea mai nobilă dintre virtuți” „Este esență a sufletului omenesc, fără ea sufletul este pustiu”. La una din lecții, ne-a citit dintr-o cărticică, cu filele îngălbenite de vreme, un fragment deosebit de interesant. Era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Diogenes Laertios - Despre viețile și doctrinele filosofilor 12. ștefan Afloroaei - Cum este posibilă filosofia în estul Europei 13. Gail Kligman - Nunta mortului 14, 15. Jean Delumeau - Păcatul și frica 16. Mihail Psellos - Cronografia. Un veac de istorie bizantină. 976-1077 17. Cicero - Despre divinație 18, 19. Elena Niculiță-Voronca - Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică 20. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală 21. Paul Zumthor - Babel sau nedesăvârșirea 22. Porfir - Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin 23
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religioasă a omenirii 39. Virgil Nemoianu - Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu 40. Robert Darnton - Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței 41. * * * - Anticristul 42. Lie Zi - Calea vidului desăvârșit 43. Cicero - Despre destin 44. Michel Vovelle - Omul Luminilor 45. Franșoise Bonardel - Filosofia alchimiei. Marea Operă și modernitatea 46. Tatiana Slama-Cazacu - Stratageme comunicaționale și manipularea 47. * * * - Trei apocrife ale Vechiului Testament 48. Jacques Le Goff - Sfântul Francisc din Assisi 49. A.R.
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sepher-ha-Debarim: "Jakin thus while symbolized the state of erection of the membrum virile when prepared for begetting or creating in the womb. Boaz symbolized the potency vigor and fierce and even cruel desire of the same member". 179 Ovidiu 180 Cicero, De Legibus 181 De exemplu în creștinătatea Romano-Catolică înseamnă un semn vizibil, exterior al unei grații invizibile și secrete, în hinduismul brahmanic samskara este un act sacru care perfecționează omul care după mai multe asemenea sacramente intră într-o renaștere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]