543 matches
-
cale revoluția Dada (Ed. Compania, 189 000 lei); Alex Mihai Stoenescu - Patimile sfântului Tommaso D’Aquino (Ed. RAO, 214 325 lei); David Lodge - Terapia (Ed. Polirom, 169 000 lei); P.G. Wodehouse - Fulger în plină vară (Ed. Polirom, 149 000 lei); Cicerone Ionițoiu - Victimele terorii comuniste (H-L) (Ed. Mașina de scris, 180 000 lei); Katarina Frostenson - Ioni (Ed. Polirom, 189 000 lei); Madonna - Trandafiri englezești (Ed. RAO, 174 125 lei); Nicolae C. Nicolescu - Șefi de stat și de guvern ai României
Agenda2003-42-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281598_a_282927]
-
colocviu despre "tipic", dar reuniunea s-a transformat într-o execuție sarcastica a referentului doctrinar, nu altul decît obedientul forurilor "de sus", G. Macovescu. Vor fi mai existînd careva dintre cei ce au asistat la nimicirea iluziilor poetice afișate de Cicerone Teodorescu, într-un moment cînd căzuse la patimă formelor fixe, lapidare; spre a duce ridiculizarea ermetismului de opereta pînă în pînzele albe, Călinescu a recurs la lirica veche și modernă (chiar Trakl) demontînd inepția alegoriei din plinul de sine "Rondel
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
poeziei i se substituie o cană de tablă, cu smaltul căzut, iar în locul mîinii cu degete prelungi care ar trebui sa il ridice în lumina apare o labă păroasa, lipsită de îndemânare. Iată-l pe Ion Vitner celebrând rondelurile lui Cicerone Theodorescu: Ideea de la care au pornit rondelurile mi se pare excelentă. Creatorul lor ia o formă poetica fixă, specifică feudalității (...) și toarnă în tiparul ei ritmic spiritualitatea socialistă. Dintr-o pornire de umanism socialist, poetul a luat condeiul �nu o
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
Mihai Floarea Grație documentarului Revoltele țărănești din 1950 (documentație: Cicerone Ionițoiu; text: Alex. Ștefănescu; desene: Camilian Demetrescu), din "România literară nr. 31/9-15 august 2000, pp. 12-13, am avut prilejul de a medita din nou la atrocitățile comise la sate de regimul comunist proaspăt și ilegitim instaurat în 1947. În
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 564. 18 F. Cayré, A. A., op. cit., pp. 1-2. 19 Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, vol. I, Iași, 1934, p. 1. 6 Damaschinul (749) sau cu Duminica Ortodoxiei (843); pentru Apus, încheierea epocii patristice s-a limitat de curând la Isidor de Sevilla (636)20. În trăsături generale, epoca patristică
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-a pornea de la această dată până la anul 461, când se încheia epoca de aur, a scrisului patristic, și în fine epoca a III-a, până la Isidor din Sevilla (636) în Apus și Sfântul Ioan Damaschinul ( 749) în Răsărit. Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu împarte Patrologia în 3 epoci, și anume: epoca I-a până la anul 325; epoca a II-a de aur până la 461, și epoca a III-a până la Isidor de Sevilla și Sfântul Ioan Damaschinul, precizând că denumirea aceasta ca
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
prin Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare al Sfintelor Paști), care străjuiește dreapta credință și-i 20 Pr. Prof. M. Șesan, Despre încheierea epocii patristice, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6, pp. 361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și cu demnitatea atît de rîvnită de reprezentant al României la COMES, cu sediul la Roma: călătorii în străinătate, posibilitatea de-a refructifica vechile legături, de-a face altele noi etc., etc. Din delegație făceau parte Zaharia Stancu, Marin Preda, Cicerone Theodorescu, N. Tertulian și Titus Popovici. Acesta din urmă, pretextînd starea cu totul precară a sănătății sale, a declinat propunerea-sarcină. Organizasem o mare expediție de vînătoare și pescuit în Delta Dunării și ideea de-a merge în străinătate într-un
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Nicolae Oprea 9.02.1908 - s-a născut Cicerone Theodorescu (m. 1974) 9.02.1924 - s-a născut Teodor Balș (m. 1983) 9.02.1932 - s-a născut Rusalin Mureșanu (m. 2001) 9.02.1934 - s-a născut Toma Istvan 9.02.1936 - s-a născut Andrei Pandrea 9
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2795_a_4120]
-
Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române și îngrijit de doamna Gabriela Dumitrescu. Din sumar La începutul lunii martie a apărut numărul 86 (1/2014) al revistei MEMORIA. Din sumar reținem un in memoriam pentru Cicerone Ionițoiu, semnat de Alexandru Zub, urmat de ultimul articol trimis revistei de neobositul cărturar și luptător anticomunist. Un interviu inedit (în traducerea Micaelei Ghițescu) cu Cardinalul Bergolio, actualul Papă Francisc. Interviul, diversiune pusă la cale de un ziarist comunist, trebuia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
Sorin Lavric Dacă Cicerone Ionițoiu ar fi fost istoric, cele 23 de nume din Figuri de legendă ar fi alcă tuit o galerie de portrete seci, zugră- vite cu strictețe sobră, din dorința de a prinde trecutul în convențiile unor consemnări „obiective“. Am fi
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
contabilicească de date inerte - e spiritul mărturisitor, unde condiția adevărului e dată de împărtășirea acelorași încercări prin care au trecut ființele evocate. Cu zece ani de detenție politică, timp în care a cunoscut din interior mare parte din fauna penitenciară, Cicerone Ionițoiu e un martor căruia timpul i-a acordat din oficiu un certificat de credibilitate morală. Verosimilitatea lui stă în împărtășirea acelorași condiții cu cei pe care îi descrie, și de aici și umoarea frămîntată a paginilor de față. M-
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
ordin. Cu timpul devine un ochii deținuților `n simbol al nesupunerii penitenciare. Considerat un element instigator cu neputință de încovoiat, va supraviețui regimului penitenciar și va depune după 1989 mărturie. Sfîrșituri atroce. Sar peste morții din penitenciarul Pitești, pe care Cicerone Ionițoiu îi descrie în capitolul „Grigore Dumitrescu, un țărănist care a demascat Piteștiul“, întrucît fenomenul se bucură deja de o relativă notorietate. Mai puțin se știe cum au murit frații Șușman (Teodor și Laurian): încercuiți de Securitate în satul Traniș
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
zbate?» și am strigat: «Fie-ți milă și mai împușcă-l odată!» Și i-a mai tras două gloanțe în cap.“ (p. 251) În toate aceste cazuri, ritualul execuției lipsește, sub pripa dată de urgența lichidării. Dincolo de aceste detalii macabre, Cicerone Ionițoiu are „periția“ chinului (cum ar fi spus Călinescu), adică experiența suferinței sub acuitatea căreia se dezvăluie caracterul unui om. Experiența i-a dat putința de a intui stofa eliminaților care au rămas în memoria colegilor de generație, volumul fiind
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
sale. În cadrul unei asemenea vizite, Vladimir Streinu i-a conferit acolada de poet, într-un mod puțin cam teatral, după părerea beneficiarului. Pe atunci, la facultate, în amfiteatrul „Odobescu”, se organizau periodic întâlniri cu scriitorii. Într-un rînd, invitatul fiind Cicerone Theodorescu, îl văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
organizau periodic întâlniri cu scriitorii. Într-un rînd, invitatul fiind Cicerone Theodorescu, îl văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat, a cărei strofă finală sună astfel: „Nu am prieten niciun om, / Teascunzi, prietenia ta o caut./ Din crengile înaltului tău pom / Ajută-mă să tai un flaut.” Pe catedră se
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
comunist!”, mi-a destăinuit apoi mie, parcă surprins, de nu cumva speriat. „Mi-a spus că trebuie să mă încadrez”, adică să scrie „pe linie”, dezbărîndu-se de estetismul și inactualitatea versurilor aduse spre lectură. Cît de „comunist” era sau nu Cicerone Theodorescu în convingerile sale intime e o întrebare fără răspuns. Dar masca „principală“ rămînea obligatorie în fața necunoscutului care îi călcase pragul și care putea fi vreo iscoadă a „organelor“. I-am explicat asta prietenului meu, a cărui ingenuitate nu includea
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
17.02.1953 - s-a născut Nina Josu 17.02.1956 - s-a născut Petruț Pârvescu 17.02.1971 - a murit Miron Radu Paraschivescu (n. 1911) 17.02.1972 - a murit Ion Petrovici (n. 1882) 17.02.1974 - a murit Cicerone Theodorescu (n. 1908) 17.02.1952 - s-a născut Stelian Tănase 17.02.1986 - a murit Rolf Bossert (n. 1952) 17.02.2012 - a murit Ion Nicolescu (n. 1943) 18.02.1885 - s-a născut Eugeniu Boureanul (m. 1971) 18
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
a dat lumina culmilor cărunte.” („Suspinele de altădată cântă”); Și-a uitat buna poezie de dinainte de 23 august 1944, a servit politic puternicilor clipei, Beniuc înscriindu-se în galeria lui Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, Radu Boureanu, Maria Banuș, Dan Deșliu, Cicerone Theodorescu, Nina Cassian. Dominat de vise utopice și înșelătoare, „Beniuc clachează, ca poet, în mirajul unor funcții și privilegii politice”! Nu doar la această nefastă perioadă a vieții și a poeziei, a scrisului lui Mihai Beniuc ne vom referi, în
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Petre Vintilescu, Grigorie Cristescu, Vasile Ispir la București; Vasile Tarnavschi, Vasile Gheorghiu, Nicolae Cotos, Vasile Loichița, Valerian Șesan, Simion Reli la Cernăuți; Grigorie Pișculescu (cu numele de scriitor Galaction), Vasile Radu, Iuliu Scriban, Ioan Savin, Toma Bulat, frații Valeriu și Cicerone Iordachescu la Chișinău; Nicolae Colan, Dumitru Stăniloae, Nicolae Terchilă la Sibiu; Ilarion Felea la Arad, Liviu Galaction Munteanu la Cluj, Ștefan Lupșa la Oradea etc. Toți au publicat lucrări deosebit de valoroase în cadrul specializării lor. O serie de preoți au fost
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
pentru noi cuceriri", al doilea "evocator al unor eroi ai poporului său, ca Bălcescu și Sahia", "un poet al păcii". Următorul paragraf din sinteza lui Emil Boldan este rezervat altui grup valoric de poeți, fiecăruia revenindu-i o frază amplă: Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Marcel Breslașu. În sfârșit, ultimul paragraf apaține poeților mai tineri, formați și afirmați după 1944, prezentați în fraze din ce în ce mai scurte, pe măsura înșiruirii, sugerând diminuarea importanței în ierarhia generală: Nina Cassian, Dan Deșliu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
fără evidențierea unor titluri de opere. Ierarhia e foarte severă. Al treilea cerc e format din scriitori a căror activitate a început înainte de război și s-au adaptat mulțumitor la exigențele realismului socialist (păstrez ordinea înșiruirii): Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Demonstene Botez, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Eusebiu Camilar, Lucia Demetrius, Aurel Baranga, Horia Lovinescu, M. Davidoglu. În sfârșit, al patrulea cerc al ierarhiei proletcultiste e format din scriitorii cei mai tineri, afirmați după 1944: poeții Dan Deșliu
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
însă revistele. Și doar o mică parte din literatura contemporană, în orice caz, nu aceea prevăzută de programa universitară. (De aceea a fost cât pe ce, după cum am mai povestit, să ratez examenul oral din anul cinci: nu auzisem de Cicerone Teodorescu și de „Rondelul dopului isteț”!). Atmosfera literară propriu-zisă îmi era complet necunoscută. Când am debutat, cu totul întâmplător, pot spune, în 1961, cu trei recenzii la „Viața românească” și de-adevăratelea, în 1962, la cronica României literare, eram, în
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]