59 matches
-
de cultură români. MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis / Visul lui Scipio Introducere, traducere și note de Traian Diaconescu Cuprins Preliminarii / 13 Somnivm Scipionis / 16 Visul lui Scipio / 17 Note la "Visul lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor un scurt cuvânt lămuritor. Cicero, în plină maturitate a talentului său, a scris, în anul 54 î.e.n., un tratat de politologie De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lumii din care emană sufletele individuale) și idei epicureice (filosofia astrală) dar și idei neoplatonice (nemurirea sufletului și cultivarea virtuții care asigură nemurirea). Cicero, prin forța de reprezentare cosmică și prin și prin stilul său înalt, rivalizează cu Platon. Ideile ciceroniene au sorginte variată, dar valorificarea lor poartă pecete romană. Cicero respiră sentimente pure și nobile, îndeamnă omul să cultive virtutea, să practice justiția, ca să ajungă la viața adevărată și fericită rezervată înțelepților care slujesc patria lor. Pentru alte detalii istorice
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Acestea sunt premisele în fundamentarea teoriei pythagoreice a numerelor adaptată de Platon doctrinelor sale (în special în teoria Ideilor - numere), preluată mai apoi de Macrobius prin intermediul comentariilor lui Porphyrios la Timaios și utilizată în explicarea unor probleme legate de textul ciceronian (Somn.Scip. 2, 2). Aceste precizări se transformă în lungi excursuri despre număr și chiar interpretări ale unor pasaje din Timaios (35b; 31-32b). Numerele sunt considerate esențe, substanțe ale lucrurilor, au în mod necesar reprezentare spațială, își găsesc principiul în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lucruri non-asemănătoare într-o mixtură perfectă, un tip de unitate produsă prin tensiunea contrariilor. Muzica a permis combinarea opușilor (ascuțit - grav) și a prezentat-o direct simțurilor. Interpretarea și teoria armoniei celeste a lui Macrobius este concentrată în jurul faimoasei formulări ciceroniene (Somn. Scip. 5, 1-2): în visul său, Africanus admiră, din perspectiva Căii Lactee, cele 9 sfere concentrice, ca și la Platon: cea mai din afară conține stelele fixe, apoi cele 7 sfere care se rotesc în jurul Pământului, apoi Pământul, imobil în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
7. alegerea și adoptarea unei atitudini sau poziții, când există mai multe teorii similare sau discordante (ordinea egipteană a planetelor II, 3, 14, schema liniară a progresiei geometrice II, 2, 15) 3.3. Metodologia utilizată de Macrobius în comentarea operei ciceroniene este cea folosită și de ceilalți comentatori neoplatonicieni (Iamblichos, Chalcidius, Proclos) de a plasa pasajul de comentat la începutul capitolului și de a-l analiza până la sfârșitul lui din cât mai multe puncte de vedere posibil. Metodele de cercetare macrobiene
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
autorități în orice domeniu și fondatorii elocvenței (II, 12, 7; II, 8, 4; II, 5, 7). Maniera de a scrie a lui Macrobius reliefează: 3.4.1. nevoia de concizie, exactitate a informațiilor reproduse manifestată prin clarificarea dificultăților din textul ciceronian (I, 12, 18; I, 13, 20), prin facilitatea înțelegerii teoriilor pentru cititor (I, 15, 19), prin intenția explicită de a fi scurt, clar (I, 10, 8; I, 20, 17; II, 2, 2), prin atacul violent la adresa erudiției, prea esoterice (II
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în vocabularul întrebuințat: în uzul frecvent al expresiilor sau cuvintelor de tranziție: enim, ergo, autem, nam, vero,ideo, quoque, tamen, hinc, sic, igitur, ita, denique, nunc, hic, etc.; conjuncții de tranziție sed, nec, ac, neque, atque. Lexicul Macrobian este predominant ciceronian, autorul Comentariilor preluând neologisme introduse de Cicero (e.g. universum, universitas), pentru a exprima concepte filozofice grecești. Se pot descoperi în text numeroase substantive utilizate doar de autorii târzii, în general termeni tehnici meniți să suplinească lipsa vocabularului științific și filozofic
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și reclamă în contra judecătorului. După aceste incidente, cari atacau în mod atât de grav poziția gravă de copist, trebuia neapărat să mai urmeze ceva, o scrisoare publicată între inserțiunile "Curierului Balassan", o adevărată ilustrație a libertății presei, minunată prin eleganța ciceroniană a espresiilor ei - a căror reproducere ar fi deja o necuviință. Astfel, după o insubordinație, acest domn pozează în martir al onoarei cavalerești și în insultător al superiorului său. Se-nțelege că niciodată nu ne-am fi ocupat câtuși de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este să dea o definiție științifică a istoriei, a obiectului și metodelor sale, cât să formuleze marea utilitate socială a acesteia, chestiune căreia îi este, de altfel consacrată cea mai mare parte a Cuvântului. Mihail Kogălniceanu pornește aici de la concepția ciceroniană, dat fiind că „fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat de la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la faptă bună”; Dacă pentru oamenii de stat și pentru oficialități istoria oferă un îndreptar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
este să dea o definiție științifică a istoriei, a obiectului și metodelor sale, cât să formuleze marea utilitate socială a acesteia, chestiune căreia îi este, de altfel consacrată cea mai mare parte a Cuvântului. Mihail Kogălniceanu pornește aici de la concepția ciceroniană, dat fiind că „fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat de la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la faptă bună”; Dacă pentru oamenii de stat și pentru oficialități istoria oferă un îndreptar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
exemplaritate umană în raporturile cu cartea: 3. mecenatul. 2. "Oglindî văzâtoare pre Dumnezeu luminî nestinsî a strălucirei de minte..." Metafore carte/ scriitor, lectură/cititor Scrise după regulile retoricii antice, unde un text, pentru a fi receptat, trebuie să respecte triada ciceroniană și quintiliană deopotrivă delectare, persuadere, docere, predosloviile nu uită imperativul estetic, condiție a atragerii cititorului între paginile cărții. Din această perspectivă, metaforele cărții devin emblematici ambreiori retorici în măsură să influențeze decisiv demersul de receptare, scriitorii concepând opera însăși ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-și afectează în vreun fel intensitatea și forța diriguirii spre sine și spre „aproapele”. Ele se completează într-o modalitate specială, nobilă. Ne permitem să considerăm și prietenia ca fiind o vocație a lui Ion Creangă, luând în vedere perspectiva ciceroniană asupra acestui sentiment. E limpede că Ion Creangă a fost... Prietenul, toată viața sa. Având în vedere calitățile sale deosebite și sufletul mare, doar cine nutrea gânduri necurate prin firea sa ar fi putut spune că Ion Creangă nu „prietenește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
făcut carieră în timp, fiind invocată de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56 care au promovat-o rămân în continuare tratatul ciceronian Despre divinație și cartea lui Auguste Bouché-Leclercq Divinația în Antichitate. Criteriul care stă la baza acestei împărțiri este de natură logică. Conform acestuia avem de-a face cu divinația naturală (intuitivă) și cu cea artificială / experimentală. Semnificația numeroaselor semne din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
s-au păstrat totuși ca apografe (copii directe) sau ca ediții sau colațiuni (corecturi pe alte manu scrise). Iată cîteva exemple (alese dintr-un lung șir de codice latinești dispărute), care indică numai pierderile cele mai importante din tradiția manuscrisă ciceroniană: Vetus Cluniacensis al lui Poggio (cuprindea Pro Roscio Amerino, Pro Cluentio, Pro Murena, Pro Caelio, Pro Milone); originalele și copia lui Poggio pentru Pro Caecina, De lege agraria, Pro Rabirio Postumo, Pro Rabirio perduellionis reo, Pro Roscio comoedo, In Pisonem
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
că nu-l amintise pe Marcus Antonius nici pentru a-l dezaproba, nici pentru a-l deplânge, evitând cu blândețe să ia partea cuiva. — Fraze construite în stilul attic, simplu și sever, comentară în șoaptă unii care își aminteau lecțiile ciceroniene, fără cuvinte de obârșie asiatică... Cine i le-o fi scris? După acea străfulgerare de orgoliu dinastic, tânărul imperator le mulțumea senatorilor pentru numeroasele titluri, dar adăugă imediat, blând și elegant, că nu avea să facă uz de ele. — Dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cea a tinerilor era atât de mare, încât părea că între ei nu există nici o legătură de rudenie. — Din cauza acestei risipe, declară Seneca dezgustat, dezechilibrul dintre mărfurile importate și cele exportate este catastrofal: milies sestertium, enunță în latina sa precisă, ciceroniană, o sută de milioane de sesterți pe an. Îl priviră în tăcere, fiindcă era greu de dat un răspuns. Interveni palidul Callistus, cu o voioșie perfidă: Mătasea folosită într-un an la Roma costă mai puțin decât să înarmezi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Corbulo - o înrudire primejdioasă pentru mulți. Nu e tocmai frumoasă, vedeți și voi; are cu trei ani mai mult decât el. L-a vrăjit, îi dă să bea poțiuni magice. În urma acestor discuții se răspândi vestea - potrivit unei celebre definiții ciceroniene - că în palatia locuia o saga, o vrăjitoare extrem de puternică. Sextius Saturninus, care avea prietene printre femeile din apartamentele imperiale, anunță că, după câte se părea, saga era din nou însărcinată. Ceilalți deveniră foarte atenți; aceasta însemna că neamul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
vedere mediocritatea sa, putea să atragă voturile tuturor senatorilor. Asiaticus, care privise furios acea ultimă mișcare ireparabilă, declamă: — Să-i liniștim pe populares cu un descendent istoric și să-i mulțumim pe optimates cu un imbecil. O spuse în sens ciceronian: un personaj josnic și lipsit de energie, exact omul de care era nevoie. Pe când vorbea astfel, nu știa că, după câțiva ani, un alt complot, la fel de ticălos, avea să-l condamne la moarte pe el. I s-a oferit posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care ne poruncește ce trebuie s] facem și ne interzice ce nu trebuie s] facem - este spiritul și rațiunea omului înțelept, ea este normă a ceea ce este drept și nedrept.” (Legile, I, vi) Dac] aceast] formulare este esența dreptului natural ciceronian, ea este liber] de orice atașament semnificativ fâț] de metafizica stoic] sau platonician]: f]r] s] implice deci nici un atașament semnificativ fâț] de existența unei „ordini normative naturale” cel puțin în sensul c] implic] mai mult decat faptele naturii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi folosite pentru a judeca acțiunile. Aceast] ad]ugire pare s] indice o preocupare sporit] pentru situația „celor mulți” spre deosebire de Cicero care respinge aristocratic credințele populare. În celelalte elemente, ins], teoria lui Toma r]mane fidel] spiritului formul]rii ciceroniene. Toma din Aquino merge totuși mai departe decât Cicero, oferind o explicație pentru relația dintre dreptul natural și dreptul divin pe de o parte, și legile umane obișnuite pe de alt] parte. Preocuparea lui major] este de a ar]ta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi înțeleas] cu ușurinț]. Abordarea să este totuși influențat] de predecesori. Asemeni lui Cicero, el analizeaz] viziunea scepticismului lui Carneades, cel mai faimos critic antic al dreptului natural; r]spunsurile pe care le ofer] sunt, de asmenea, de factur] ciceronian]. Carneades susținuse c] legile umane și morale „nu își au fundamentul în natur]”, ci sunt simple convenții, adoptate datorit] utilit]ții lor. Că și Cicero, Grotius neag] opoziția dintre natură uman] și utilitate, susținând c] doar prin modelarea legilor în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Barbu Stefănescu Delavrancea a fost și un remarcabil avocat, iar în anul 1902 l-a reprezentat pe Caragiale într-un proces intentat de dramaturg unui publicist, Caion, care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l judecați. E complet felul lui. Nu se sfiește de nimic. Urăște pe Caragiale? Il calomniază și calomnia și-o debitează în termeni înfiorători de murdari. Dar ca să poată calomnia, el, Caion, pe un
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
și principatelor care nu au existat niciodată cu adevarat"?33 Dar prin inversarea cheii, termenii poziției lui Cicero au fost cei prin care Machiavelli a schimbat cu adevarat natură dezbaterii asupra imperiului. Vocabularul lui Machaivelli a fost perfect aritotelian și ciceronian în discutarea "scopurilor", al lor tele or fines devenind his fini, dar concluzia la care a ajuns a fost diametral opusă. În Cartea I, capitolul 29, din Discursuri, Machiavelli preciza că orașul [cetatea] avea "două scopuri" (fini). Primul este de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Umanistul olandez Desiderius Erasmus a exemplificat cel mai bine mișcarea umanista pentru reformarea Bisericii la momentul la care Machiavelli scria Principele. Erasmus a fost deopotrivă un remarcabil cărturar clasic și un creștin devotat. Aprecia filozofia antică în tradiție platonica și ciceroniana pentru atenția acordată demnității personale a individului și importanța educației. Aceleași principii, consideră el, au apărut în Noul Testament, așa încât a argumentat că creștinismul trebuia să se întoarcă la "filozofia lui Cristos". Folosindu-se cu abilitate de tipar, Erasmus a făcut
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1494), Clarendon Press, Oxford, 1968 (a doua ediție engleză 1997; a doua ediție în italiană 1999). ---, "Florentina libertas", Rinascimento, n.s., XXVI, 1976, pp. 3-26. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli, vol. 2, Îl Mulino, Bologna, 1980-1993, I. Seigel, Jerrold, ""Civic Humanism" or Ciceronian Rhetoric? The Culture of Petrarch and Bruni", în Past and Present, XXXIV, 1966, pp. 3-48. Shalhope, Robert E., "Toward a Republican Synthesis: the Emergence of an Understanding of Republicanism în American Historiography", în William and Mary Quarterly, XXIX, 1972, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]