48 matches
-
rață, gâscă nu era. De porumbel, vrabie ori turturea nu era. Nu era nici de șoim sau vultur. Nici de cioară sau corb. Nici chiar de papagal nu era. Culoarea ciclamen a penei nu părea nici ea obișnuită: era un ciclamen pierdut și dus aproape spre vișiniu și mov. Am luat pana și am studiat-o: nu era nici falsă, nici vopsită. Părea să fi fost smulsă mai degrabă decât căzută. În Cluj mai există încă două specii de zburătoare aciuite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
la rubrica Verba Woland): pescăruși și rațe sălbatice. Dar pescărușii sunt întotdeauna albi, iar rațele sunt bej ori negricioase cu verde închis lucios. Oaspeții aceștia sălășluiți pe Someș de zece ani, respectiv de cinci ani, nu au niciunul vreo pană ciclamen (deși cineva mi-a mai povestit despre o singură rață aparte care se mai strecoară, uneori, între celelalte, rămânând totuși distinctă de restul, și-apoi dispare - o rață albă, cu guler auriu!). Și-atunci de unde căzuse pana aceea găsită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
întâmplare. Dar, oare, există întâmplare sau mai degrabă a fost vorba de destin! Și în caz că da, de ce trebuia să fie un sens fatal (destinal) în faptul că zărisem și luasem de pe jos pana cu pricina? O culesesem doar fiindcă era ciclamen. Dar de ce mă uitasem tocmai în clipa în care am trecut pe acolo, pe lângă pana ciclamen, în pământ? Și uite-așa, de la o pană exotică, stranie, căzută într-un loc deloc exotic (într-un loc obișnuit în peisajul nostru urban
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de ce trebuia să fie un sens fatal (destinal) în faptul că zărisem și luasem de pe jos pana cu pricina? O culesesem doar fiindcă era ciclamen. Dar de ce mă uitasem tocmai în clipa în care am trecut pe acolo, pe lângă pana ciclamen, în pământ? Și uite-așa, de la o pană exotică, stranie, căzută într-un loc deloc exotic (într-un loc obișnuit în peisajul nostru urban, în spatele blocurilor), am ajuns la destin, fatalitate, întâmplare. Ce ți-e și cu penele ciclamen pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pana ciclamen, în pământ? Și uite-așa, de la o pană exotică, stranie, căzută într-un loc deloc exotic (într-un loc obișnuit în peisajul nostru urban, în spatele blocurilor), am ajuns la destin, fatalitate, întâmplare. Ce ți-e și cu penele ciclamen pe lumea aceasta: te fac să elucubrezi cu asupra de măsură! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Un „patriot“ (II) În decembrie 1989, când regimul Ceaușescu a căzut, Corneliu Vadim Tudor s-a aflat în fața unei răspântii. Să-și exprime în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Păpușa adusă de la Milano era urâțică, dar foarte simpatică și veseloasă, drept care am iubit-o întotdeauna. Totuși, „păpușa“ pe care am utilizat-o cel mai mult în jocurile mele din copilărie a fost un uriaș motan negru, încălțat cu botine ciclamen, pe care l-am ferfenițat de atâta hurducăială și zgâlțâială. A fost cusut de nu știu câte ori pe la stomac, ba chiar și botinele i-au fost reparate: cred că încă mai zace pe undeva, prin apartamentul părinților mei, chircit într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
ochi, negrul hainelor le accentuează foarte mult. 12. Alege culori cât mai calde, plăcute și evită culorile tari, stridente. Dacă alegi o culoare stridentă, încearcă să elimini orice altă stridență din înfățișarea ta. De exemplu, se poate purta o cămașă ciclamen, dar nu o accesoriza cu un articol evident, și menține celelalte haine în tonuri cât mai neutre: alb, negru, culoarea blugilor etc. 13. Nu îți acoperi fața cu fulare. În anotimpurile reci, reporterii aleg uneori să accesorizeze îmbrăcămintea cu fulare
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sex, / îl susținem pe Alex!”, pretext pentru întrebări malițioase și glume deocheate. Tot el a fost, ca să relatez în maniera cronicarilor sportivi, „autorul unei scene destul de rare pe stadioanele noastre”: a șutat în arbitru (Ana Blandiana, îmbrăcată într-un trening ciclamen), deplîngînd apoi, cu exagerări comice, faptul că nu poate să maseze locul lovit: zona pubiană. În fine, după meci, năpădit de admiratoare, a declarat cu umor: „Ce bine-i să fii fotbalist! După o cronică literară nu te sărută nimeni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi retrase pe bază de sentința consistoriala. Articolul 144 Protopopii, în timpul funcțiunii lor în această calitate, vor purta ca semn distinctiv brâu roșu. Consilierii administrativi și inspectorii de la eparhii, precum și inspectorii din administrația patriarhala vor purta ca semn distinctiv brâu ciclamen. Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfanțului Sinod și inspectorul consistorial din administrația patriarhala poartă brâu violet. Culionul și căptușeala giubelei (greacă) vor fi în culoarea brâului. Aceste semne distinctive vor putea fi purtate și după ieșirea din aceste funcțiuni de cei
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
1999 roșu Madame Johan Hoerens 1042 1999 roșu Paul Schame 1042 1999 roz Pax 1042 1999 alb Petrik Perle Albă 1042 1999 alb Petrik Perle Rubrum 1042 1999 roșu Pink Pearl 1042 1999 roz Robert von Ost 1042 1999 roșu ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CICLAMEN - Cyclamen persicum Mill. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații ��nregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Blanc Argente 1042 1999 alb Carmin 1042 1999 roșu Flame 1042 1999 roz Leuchfeur 1042 1999 roșu Mascotte 1042 1999 mov Orange Aș 1042 1999 roz
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali și inspectorii eparhiali cu funcții de conducere de la eparhii, precum și inspectorii cu funcții de conducere de la Patriarhia Română, pe durata funcționării lor în aceste calități, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu și culion ciclamen. ... (3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Română, pe durata funcționării lor în aceste calități, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu și culion violet. ... (4) Cadrele didactice din învățământul preuniversitar și universitar teologic pot
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
plantelor ornamentale obținute în spațiu închis împotriva Otiorrhynchus"; (b) în ceea ce privește punctul 4, "DDT", textul din coloana a doua se elimină; (c) în ceea ce privește punctul 5, "endrin": (aa) textul de la litera (a) se înlocuiește cu următorul text: "tratament împotriva acarienilor care atacă ciclamenul", (bb) textul de la litera (b) se elimină. Articolul 2 Statele membre pun în vigoare legile, regulamentele și normele administrative necesare pentru a se conforma prevederilor din prezenta directivă până la 1 ianuarie 1984 cel târziu. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la
jrc974as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86113_a_86900]
-
2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali și inspectorii eparhiali cu funcții de conducere de la eparhii, precum și inspectorii cu funcții de conducere de la Patriarhia Română, pe durata funcționării lor în aceste calități, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu și culion ciclamen. ... (3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali și inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Română, pe durata funcționării lor în aceste calități, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu și culion violet. ... (4) Cadrele didactice din învățământul preuniversitar și universitar teologic pot
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
3-Fenilprop-2-enil butanoat 103-79-7 1-Fenilpropan-2-onă 11042 203-144-4 103-79-7 Benzil metil cetona 103-82-2 Acid fenilacetic 2878 672 203-148-6 103-82-2 Acid alfa-toluic 103-93-5 p-Tolil izobutirat 3075 304 203-159-6 103-93-5 Izobutirat de p-cresil 4-Metilfenil 2-metilpropanoat 103-95-7 3-(p-Cumenil)-3-metilpropionaldehidă 2743 133 203-161-7 103-95-7 Aldehida ciclamen; p-Izopropil-alfa-metilhidrocinamaldehidă 2-Metilfenilacetaldehidă 104-09-6 p-Tolilacetaldehidă 3071 130 203-173-2 104-09-6 104-20-1 4-(4-metoxifenil)butan-2-onă 2672 163 203-184-2 104-20-1 Anisil acetona; p-metoxifenilbutanonă; cetona zmeura 104-21-2 Acetat de p-anisil 2098 209 203-185-8 104-21-2 Acetat de 4-metoxibenzil 104-27-8 1-(4-metoxifenil)pent-1-en-3-onă 2673 164 203-190-5 104-27-8
jrc3948as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89111_a_89898]
-
arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În arealul sitului și în vecinătatea acestuia se află
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"). În vecinătatea
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]