94 matches
-
în vreme ce piesele ceremoniale erau de o aparte diversitate, pictate cu mare rafinament, cu figurine antropomorfe și zoomorfe aplicate. Țara misterelor Încă apărate parcă de Inti, zeul atotputernic al incașilor, străvechile civilizații peruviene își păzesc cu obstinație tainele: arhitecturi perfecte, desene ciclopice, ritualuri stranii... Pentru călătorii atrași de mistere, Peru este o țară care, pe bună dreptate, trezește curiozitatea. Veche de peste zece mii de ani, istoria sa are încă multe enigme nedescifrate. Cel mai provocator exemplu sunt desenele din pampa deșertică: enorme figuri
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
D. Ion Barbu și-a fixat locul în tânăra noastră literatură mai ales printr-un vers implacabil de natură pur plastică. Nimic fluid și solubil, nimic muzical, ci totul aspru, dur; poezie de blocuri granitice înfipte solid într-o construcție ciclopică; poezie fără mister, cu largi acorduri împietrite ă...î. E în poezia d-lui Barbu un dinamism, o concepție energetică, o frenezie de simțire, redate prin elemente obiective și, mai ales, cosmice și, deci, statice într-o formă aspră, care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din ochii visului) sau se doresc conștientizate: „Și eu tot un ochi sunt / al liniștii asurzitoare / scuturat de foc / din glob în glob /până peste marea / noapte care trece...”( Și eu tot un ochi sunt), înțelegând proiecția unui ochi, posibil, ciclopic, care privește, deopotrivă, timpul și veșnicia. O proiecție-transfigurare, prin ardere, prin aprindere - consonante sonor sfredelitoare (Quinta essentia, Un mare vis), active, vibrante. Ca și la Blaga, limbajul poetic negulescian este întrețesut de metafore stilizate: „M-am întâlnit /într-o domnie
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
înainte sau înapoi? De-o parte și de alta a străzii sunt parcate alte mașini, care, fierbinți, prind a deveni o pastă gri-fer, gata să se prelingă pe asfalt. Nici o adiere. Soarele e un cubilou cu fontă topită, având ochiul ciclopic spre noi, și care stă să-și răstoarne lava clocotită peste această stradă. Atmosferă halucinantă. Sunt clipe când te simți ca și cum te-ai afla într-un spațiu absurd și fără ieșire”. De remarcat în acest pasaj, distilata artă de tip
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
o jucărie cu care ne dăm de-a dura prin haos fluierând nătângi prin spațiul imponderabil ne credem aeronave desuete cu inimi și cu plămâni de fier extraterești blestemați cu sentimente de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
spinării. Ne-a fost stricat sângele de barbarii nordului și de roțile căruțelor cu câinii acestora. Neuronii se zbat în ceaune mari când sunt pregătiți de un popă îmbrăcat în sutana întunericului, vampir în fața uriașelor camere și aruncați pe ecrane ciclopice, ca apoi să fie împroșcați ca un lichid limfatic în fiecare lăcaș în serile vieții. Am aterizat în mileniul neputinței și “vom fi religioși s-au nu vom fi deloc” căci dumnezeirea ne-a fost furată pentru ca să trăim fără zile
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
scriind cărți că: „Ospețele Nemuririi", „Enigmele Civilizației Dacice", „Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", „Magistralele Tehnologice ale Civilizației Dacice", publicindu-si cercetările chiar și la conferințe NATO. El, Andrei Vartic, ridică valul nepăsării de pe trecutul nostru dacic. În timp ce se plimbă, acum 7-8 ani, în jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descoperă în huma acestora o veritabilă Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheamă Institutul de Arheologie din Cluj, care, trimite pe cineva ce sosește peste noapte, o ridică și... dispare. „Ei, așa or fi legile pe
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
D. Ion Barbu și-a fixat locul în tânăra noastră literatură mai ales printr-un vers impecabil de natură pur plastică. Nimic fluid și solubil, nimic muzical, ci totul aspru, dur; poezie de blocuri granitice înfipte solid într-o construcție ciclopică; poezie fără mister,cu largi acorduri împietrite...Și simboliștii l-au folosit uneori ca pe un focar de sugestiune; simbolul nu trebuia însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
cerului văd melci târându-se anemic atât de liberi în nevederea lor mută fluturii au aripi surde și mii de culori care strigă ca la un zbor de condor prăbușit sunetul ierbii ce crește din pământul verde deplin sparge timpanul ciclopic al nopții ca un șarpe unduind în apele clare solitar stele își ciocnesc veacul de singurătate comete sterpe ale universului a(s)muțit am (de)căzut din mine într-o tăcere adamică atât de simplist se tace când orbii cai
LINIŞTE ACADEMICĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360127_a_361456]
-
insula acestor monștri, fiii lui Poseidon, cu totul lipsiți de sensibilitate morală și străini de simțămintele omeniei și ale ospitalității. Ca și eroul homeric, Bloom își petrece o vreme (în după-amiaza zilei care constituie timpul acțiunii romanului) într-o peșteră ciclopică - aici reprezentată printr-unul din locurile tradiționale de întâlnire ale irlandezilor - o cârciumă, și de unde nu va izbuti să scape decât urmărit de furia și agresivitatea torționarilor săi. Finalul capitolului reproduce grotesc scena în care ciclopul Polifem aruncă o stâncă
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
nostru, încins cu brâuri de nori și furtuni și de iradieri mortale, ba chiar c-un inel de particule fine abia vizibile de-aproape, el e-un colos ce-și spionează cei șaizeci și șapte de sateliți supuși, printr-un ciclopic ochi, ce-i uriași și viu, căscat în marea Pată Roșe a globului lichid de hidrogen fierbinte și de heliu, rotindu-se cât mai grăbit să-i vadă cât mai des pe toți: pe Io cel vulcanic, pe Europa, Ganimede
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
vorbesc, pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale”. Iată o încolonare a doi artiști, între cer și văzduh, care modelează în formă, cuvânt și sunet două elemente materiale și deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Nu sunt, adică, simple “naturi statice”. Ele urmează marele spectacol al naturii de pe paralela 45 românească, în rostogolirea de miresme și de culori a anotimpurilor, și animată, în plus, de prezența oamenilor și de fenomenele meteorologice. Fără să aibă dimensiunile ciclopice ale “reportajelor” lui Geo Bogza, peisagistica lui Grigore Gociu este esențializată și sugestivă, cu nimic mai prejos decât mediul forest, fabulos și inițiatic în care centaurul Chiron practica, în beneficiul tinerilor ahei din antica Eladă, kalokagathia; creșterea tinerilor frumoși și
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
cu mari cete d-îngeri, de ființi o mie, C-un cer încărcat de mite asfințești din ev în ev." (Memento mori) Despre acest dramatism rezultat din permanența antinomiilor se pronunță și Iurii Kojevnikov: Dacă examinăm cu luare aminte panorama ciclopică a căderilor lumii, zugrăvită de poet, nu se poate să nu observăm acea dialectică stihinică, care stă la temelia poemului, acea interacțiune și luptă a contrariilor, fără de care mișcarea nu este posibilă, iar progresul de neconceput"14. "Schimbarea" în interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Newton îl desenează cu compasul în pictură lui Blake (cf. Finnegan's Wake); prin termenul "ciclon" Joyce se referea la 1. concepția lui Blake, împrumutata de la Descartes și Böhme, potrivit căreia privirea operează că un vîrtej creativ deschis; 2. miopia "ciclopica" a materialismului lui Newton (engl. cyclone versus Cyclops), datorată faptului următor, explicat de Blake în "The Everlasting Gospel" (d, 103-106, BCW: 753): "Întunecatele Ferestre ale sufletului Vieții-aceste / De la un Pol la Altul deformează Cerurile, / Făcîndu-te că o Minciună tu să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ori sală de spectacol. Privirea vitrificată (formula Îi aparține lui Sartre), mijită printre pleoape, rătăcește absentă pe deasupra mulțimii, nu caută pe nimeni, nu are curiozități, nu dă semne de recunoaștere. Totul Încremenește din cauza aceastei distanțe arogante, de gheață, sub monocularismul ciclopic afișat de dandy. Nimic mai Înălțător, de pildă, decât să fii văzut și recunoscut de către Brummell, printr-o simplă clipire, printr-un mic rictus, imperceptibil aproape, condescendent. Dar și atunci riști să fii scrutat ca o insectă de privirea unui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
planificarea agricolă modernistă, proiectele concrete au fost Întotdeauna Înclinate să Întărească puterea și statutul funcționarilor oficiali și organelor de stat pe care aceștia le controlau. Cel de-al treilea element acționează, În schimb, la un nivel mai profund: tocmai Îngustimea ciclopică și sistematică a perspectivei agriculturii extrem-moderniste determină anumite forme de eșec. Atenția riguroasă acordată scopurilor producționiste pune În umbră toate rezultatele ce nu țin strict de relația imediată Între investiție și producție. Ceea ce Înseamnă că urmările pe termen lung (structura
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai ample a prozei argheziene. Aici sunt puse în evidență individualitatea fiecărei lucrări, dar și imaginea caleidoscopică a artei de prozator a lui Tudor Arghezi. Forța scriitorului ar consta în extraordinara însumare de perspective multiple ce se deschid privirii sale „ciclopice”, într-o viziune ce îmbină aspectele paradisiace și infernale ale existenței. În studiul de sinteză Introducere în opera lui Zaharia Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul nu se întoarce în satiră împotriva parvenitismului și în elegie pentru
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
se descompunea oare etaj cu etaj, boltă cu boltă, transformându-și galeriile oglinzilor într-un morman de oglinzi deformante, iar perspectivele în fundături? Oboseala nopților fără somn materializa cuvintele. Vedeam deșertul și minusculele băltoace de apă supte de nisip, turnul ciclopic în ruină, supraîncărcat de lungi drapele roșii, un roșu lichid, un întreg fluviu de purpură... Te-ai strecurat ușor din pat, iar eu m-am trezit. Fiind gata, ca la orice trezire bruscă, de ani de zile, să părăsesc adăpostul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ne ceru învoirea să mai aducă, "dacă nu ne supără", încă un "musafir", un "prieten vechi" al ei, domnul Dimitriu. Era un vestit excursionist, un bărbat de vreo șaizeci de ani, dar superb de sănătate și veselie, tăiat în proporții ciclopice, cu o față de satir bătrân, încadrată într-o barbă gălbuie, rară, și găurită de doi ochi mici, verzi, pătrunzători, care râdeau parcă necontenit singuri, fără participarea feței, cu o pălărie cât o roată de trăsură, cu o manta imensă și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu ești politicos? Ia, hai, să mi te iau eu în primire și să te dărăcesc nițel, adiacent, mitocane! Ca să te lecuiesc de benoclat! Consternat, Fratele mai apucă să zărească, drept înainte, ca pe un ecran panoramic, un ochi verde ciclopic, cu pupila verticală, dilatându-se gigantic. Și o gheară încovoiată, apropiindu-se simultan și amenințător, în gross-plan. Ațintindu-i obrazul! Pometul! Corneea...! În secunda următoare, începe să țipe! Aveți, fiecare, o mie, ba nu! o mie cinci sute de lei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de pe muchia unui zid, uimindu-ne cu purpura și verdele aripilor, cu azurul penelor lungi ale cozii. Ochii de sticlă ai păsărilor împăiate răsfrângeau arhitectura aceea dementă. Dând câte un colț, mereu alte piețe, alte perspective se deschideau, alte construcții ciclopice în muchii ferme se ridicau, brusc sau în trepte sau terminate cu cupole de cenușă, pline de ochii luminatoarelor, deschiși spre ceața tristă, hașurată, care ținea loc de cer. În piețe, statui chircite de frig ne stârneau întrebări fără răspuns
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
degrabă acela al lui Statu-Palmă din poemul citat: după ce provoacă forțele oarbe ale lui Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, legendarul pitic se refugiază Într-un arbore și, privind de acolo spectacolul, chicotește de satisfacție. Scena se mai rotește o dată și În locul peisajului ciclopic dinainte apare din nou imaginea unei perechi de tineri care zboară „pept la pept, gură În gură, ochi În ochi privind duios”. Este una din puținele imagini ale zborului la Alecsandri, spirit sănătos terestru. Zborul nu este propriu-zis o temă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inedite la început de secol. O prostituată de lux, Mița Biciclista, face furori ca personaj real și ajunge să fie menționată și în Enigma Otiliei. Vila ei somptuoasă atrage și azi privirile în centrul Bucureștiului. Mașinile sunt, incipient, decapotate și ciclopice. Au un unic far pe mijlocul botului. Cu așa vehicul sosește la Medeleni Herr Direktor, care are șofer neamț. Mai târziu, tânăra Olguța posedă automobil, îl conduce singură, dar știe și mersul pe bicicletă. La sosirea primei mașini, cea a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]