92 matches
-
fost cele oferite de SIS. Leo Marks, criptograful-șef al SOE, a fost responsabil pentru dezvoltarea unui nou set de coduri superior din punct de vedere al securității. În cele din urmă, SOE a pus la punct un sistem de cifrare, a cărui cheie era imprimată pe batiste de mătase. SOE a fost obligat să dezvolte o gamă largă de echipamente pentru lupta clandestină a agenților. Printre produsele dezvoltate de „Secția IX” a fost o biciletă cu motor miniaturală pliabilă pentru
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
de inducere în eroare a adversarului, echipamente concepute să introducă semnale inutile sau eronate în receptoarele sonar; e. echipamente pentru secretizarea prelucrării datelor, echipamente pentru secretizarea datelor și echipamente pentru secretizarea canalelor de transmisiuni și de semnalizare, utilizând procedee de cifrare; f. echipamente de identificare, autentificare și cifrare, precum și echipamente pentru gestionare, generare și distribuție cifru; g. echipamente de ghidare și navigație; h. echipamente digitale de radiocomunicații cu dispersie troposferică; i. demodulatoare digitale special concepute pentru obținerea informațiilor secrete sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
concepute să introducă semnale inutile sau eronate în receptoarele sonar; e. echipamente pentru secretizarea prelucrării datelor, echipamente pentru secretizarea datelor și echipamente pentru secretizarea canalelor de transmisiuni și de semnalizare, utilizând procedee de cifrare; f. echipamente de identificare, autentificare și cifrare, precum și echipamente pentru gestionare, generare și distribuție cifru; g. echipamente de ghidare și navigație; h. echipamente digitale de radiocomunicații cu dispersie troposferică; i. demodulatoare digitale special concepute pentru obținerea informațiilor secrete sub formă de semnale; j. "sisteme automate de comandă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
a două alfabete; alfabetul cifrului este alfabetului normal rotat la stânga sau la dreapta cu un număr de poziții. În exemplul de mai jos cifrul folosește o rotație la stânga cu cinci poziții (parametrul de deplasare, aici 5, este folosit drept cheia cifrării): Pentru a cripta un mesaj se caută fiecare literă a mesajului în linia "Normal" și se scrie litera corespunzătoare din linia "Cifru". Pentru decriptarea unui text cifrat se procedează invers. Criptarea după cifrul Cezar poate fi reprezentată folosind aritmetică modulară
Cifrul Cezar () [Corola-website/Science/306855_a_308184]
-
pe submarinul ПЛ М-96. Având rezultate excelente la pregătirea politico-militară, în 1940 este avansat la gradul de căpitan-locotenent și primește ca premiu un ceas de aur. În 1942 a fost decorat cu Ordinul Lenin pentru contribuția la căutarea mașinii de cifrare a mesajelor „Enigma”. În 1944 a atacat cu tunul din dotarea submarinului vasul german „Siegfried”, căruia i-a provocat avarii majore ce au dus la scufundarea acestuia. A fost decorat cu Ordinul Steagul Roșu. În timpul celui de-al Doilea Război
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
primesc ordinul de plecare spre Budapesta. Conservele sunt înlocuite cu o predică eroică. În tren, telefonistul Chodounský povestește cum a fost în Serbia, iar trupa joacă tabinet și poker, povestind și ei. Căpitanul Ságner le ține ofițerilor un instructaj de cifrare a telegramelor cu ajutorul unei cărți, dar nimeni nu înțelege nimic. Cadetul Biegler constată că Ságner avea volumul II, iar ceilalți volumul I. Bineînțeles, le încurcase Švejk. Cadetul Biegler găsește întrebuințarea corectă pentru caietul cu încercările lui de scriitor. Cu burta
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
a procedeului Banburismus au contribuit, fără îndoială, ca factori externi la gândirea criptanalizei cifrului Lorenz, dar el nu a fost direct implicat în dezvoltarea lui Colossus. În urma muncii depuse la Bell Labs în SUA, Turing a continuat să urmărească ideea cifrării electronice a vocii în sistemul de telefonie, și în ultima parte a războiului, a lucrat pentru Serviciul de Securitate Radio al Serviciului Secret (Radio Security Service, ulterior ) de la . Acolo, și-a dezvoltat și mai mult cunoștințele de electronică cu ajutorul inginerului
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
a fost întrebarea „Când s-a născut Frederic cel Mare?” urmat de răspunsul, „1712”. În octombrie 1932, pe când încă se lucra la codurile navale, Rejewski a fost pus să lucreze, singur și în secret, la decriptarea ieșirilor noii mașini de cifrare germane standard, mașina Enigma I, care tocmai intra în utilizare. Deși Biroul de Cifruri reușise deja să rezolve un model de Enigma anterior, fără tablou de prize, nu avusese succes cu Enigma I. Mașina Enigma era un dispozitiv electromecanic, echipat
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
tendința operatorilor Enigma de a alege combinații predictibile de litere ca indicatori (cum ar fi inițialele iubitelor lor sau un șablon de taste pe care le apăsau ușor pe tastatura mașinii Enigma), Rejewski a reușit să deducă șase permutări corespunzătoare cifrării la șase poziții consecutive ale mașinii Enigma. Aceste permutări pot fi descrise de șase ecuații cu diverse necunoscute, reprezentând cablarea din interiorul tamburului de intrare, rotoarelor, reflectorului, și tabloului de prize. În acest punct Rejewski a întâmpinat dificultăți: numărul mare
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
În 1937, Rejewski, împreună cu secțiunea germană a Biroului de Cifruri, s-a transferat într-o clădire secretă de lângă Pyry în Pădurea Kabaty, la sud de Varșovia. La 15 septembrie 1938, de partea germană au intrat în vigoare noi reguli de cifrare a cheilor mesajelor (o nouă „procedură de indicator”), care făcea inutile tehnicile de criptanaliză utilizate atunci de polonezi. Criptografii polonezi au răspuns rapid, cu tehnici noi. O astfel de tehnică a fost "bomba" lui Rejewski, un agregat electric din șase
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
datele inițiale. Scopul este economisirea de resurse, deoarece informația cu volum mai mic ocupă mai puțin spațiu de stocare. De asemenea, se poate transmite mai rapid, folosind o lărgime de bandă mai redusă. Un alt scop mai poate fi și cifrarea informației pentru asigurarea ținerii ei în secret pe timpul transmiterii. Pentru această comprimare se utilizează diferite metode denumite „tehnici de codificare” (în engleză: "coding techniques"). Tehnicile de codificare informatică a datelor se bazează pe algoritme speciale; acestea se implementează concret prin
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
fiecare apăsare, și ocazional declanșează și mișcarea rotoarelor învecinate. Mișcarea continuă a rotoarelor are ca rezultat aplicarea unei transformări criptografice diferite la fiecare apăsare de tastă. Părțile mecanice se comportă în așa fel încât să formeze un circuit electric variabil—cifrarea efectivă a unei litere fiind efectuată electric. La apăsarea unei taste, circuitul se închide; curentul trece prin diferitele componente și în cele din urmă aprinde una din numeroasele lămpi, indicând litera de ieșire. De exemplu, la cifrarea unui mesaj care
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
circuit electric variabil—cifrarea efectivă a unei litere fiind efectuată electric. La apăsarea unei taste, circuitul se închide; curentul trece prin diferitele componente și în cele din urmă aprinde una din numeroasele lămpi, indicând litera de ieșire. De exemplu, la cifrarea unui mesaj care începe cu ANX..., operatorul ar tasta întâi A, având ca rezultat aprinderea, eventual, a lămpii Z; în acest caz, Z ar fi prima literă a textului cifrat. Operatorul ar trece apoi la cifrarea lui N în aceeași
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
ieșire. De exemplu, la cifrarea unui mesaj care începe cu ANX..., operatorul ar tasta întâi A, având ca rezultat aprinderea, eventual, a lămpii Z; în acest caz, Z ar fi prima literă a textului cifrat. Operatorul ar trece apoi la cifrarea lui N în aceeași manieră, și așa mai departe. În stânga, este o diagramă de cablaj a mașinii Enigma. Pentru a simplifica exemplul, sunt arătate doar patru componente din fiecare. În realitate, existau 26 de lămpi, taste, prize și cablaje în interiorul
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
diferitele ramuri ale armatei germane au început să folosească Enigma, efectuând un număr de modificări pentru a-i crește nivelul de securitate. În plus, mai multe alte țări au adoptat sau au adaptat designul Enigma pentru propriile lor mașini de cifrare. La 23 februarie 1918, inginerul german Arthur Scherbius a depus o cerere de patent pentru o mașină de cifrare cu rotoare și, împreună cu E. Richard Ritter, a fondat firma Scherbius & Ritter. Ei au abordat marina germană și ministerul de externe
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
nivelul de securitate. În plus, mai multe alte țări au adoptat sau au adaptat designul Enigma pentru propriile lor mașini de cifrare. La 23 februarie 1918, inginerul german Arthur Scherbius a depus o cerere de patent pentru o mașină de cifrare cu rotoare și, împreună cu E. Richard Ritter, a fondat firma Scherbius & Ritter. Ei au abordat marina germană și ministerul de externe pentru a le prezenta proiectul, dar nu au găsit interes pentru acesta. Apoi ei au dat drepturile asupra patentului
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
au abordat marina germană și ministerul de externe pentru a le prezenta proiectul, dar nu au găsit interes pentru acesta. Apoi ei au dat drepturile asupra patentului firmei Gewerkschaft Securitas, care a fondat Chiffriermaschinen Aktien-Gesellschaft (Societatea pe Acțiuni Mașini de Cifrare) la 9 iulie 1923; Scherbius și Ritter făceau parte din consiliul director. Chiffriermaschinen AG a început să facă reclamă unei mașini cu rotoare—"Enigma model A"—care a fost expusă la Congresul Uniunii Poștale Internaționale în 1923 și în 1924
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
că a cerut răscumpărare pentru returnarea ei, dar a continuat să susțină că era doar un intermediar pentru un terț. Yates a fost eliberat din închisoare după trei luni. Enigma a avut o puternică influență în domeniul proiectării mașinilor de cifrare, și mai multe mașini cu rotoare derivă din ea. Mașina britanică Typex a fost inițial derivată din patentele Enigma; Typex include chiar și caracteristici din descrierile patentului care au fost omise la realizarea practică a mașinilor Enigma. Din cauza nevoii de
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
derivă din ea. Mașina britanică Typex a fost inițial derivată din patentele Enigma; Typex include chiar și caracteristici din descrierile patentului care au fost omise la realizarea practică a mașinilor Enigma. Din cauza nevoii de a păstra secretul asupra sistemului de cifrare, nu s-au plătit drepturi de autor pentru utilizarea patentului de către guvernul britanic. O clonă japoneză de Enigma a primit numele de cod GREEN de la criptografii americani. Folosită rareori, ea conținea patru rotoare montate vertical. În SUA, criptologul William Friedman
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
acesta era cunoscut înainte și de arabi). Inovația lui Alberti a constat în folosirea de cifruri diferite pe părți diferite ale mesajului (la limită, pentru fiecare literă diferită). El a inventat și ceea ce a fost poate primul dispozitiv autinat de cifrare, o roată ce implementa o realizare parțială a invenției sale. În cifrul polialfabetic Vigenère, criptarea se bazează pe un "cuvânt cheie", care controlează substituția în funcție de ce literă a cuvântului cheie se folosește. La jumătatea anilor 1800, Charles Babbage a arătat
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
XIX-lea, s-a recunoscut explicit că secretul algoritmului unui cifru nu oferă multă siguranță; de fapt, s-a constatat chiar că orice schemă criptografică adecvată (inclusiv cifrurile) trebuie să rămână sigure chiar și dacă adversarul cunoaște perfect algoritmul de cifrare. Secretul cheii ar trebui astfel să fie suficient pentru ca un bun cifru să-și păstreze confidențialitatea în caz de atac. Acest principiu fundamental a fost enunțat explicit în 1883 de Auguste Kerckhoffs și este în general numit Principiul lui Kerckhoffs
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
prin care sarcina să fie mai ușoară. Acestă metodă constă în verificarea sistematică a tuturor cheilor posibile, până cînd este găsită cheia corectă. În cel mai rău caz, această metodă presupune traversarea întregului spațiu de căutare. Lungimea cheii folosite pentru cifrare determină fezabilitatea lansării unui atac prin forță brută, cheile mai lungi fiind exponențial mai greu de aflat decât cele scurte. Un cifru cu o cheie având lungimea de N biți poate fi spart în cel mai rău caz într-un
Atac prin forță brută () [Corola-website/Science/329886_a_331215]
-
separa de cea a sistemelor de numerație, și este strâns legată de câteva invenții primordiale cum sunt scrisul, abacul și tiparul. Inventarea cifrelor este la fel de importantă pentru omenire ca și inventarea alfabetului. Din familia de cuvinte a cuvântului "cifră": cifru, cifrare, descifrare. O cifră mai poate fi de fapt și un număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen:
Cifră () [Corola-website/Science/297146_a_298475]
-
inventeze deficite pe sama guvernului conservator. Din capul locului ne izbește, în discuția asupra acestui pretins și îndelung răbdător deficit - care nu apare decât astăzi, după cinci ani de zile - ne izbește neidentitatea totală între presupunerile răposatului Strat și între cifrările fantastice, însă de reacredință, ale ortalei. Ce zice răposatul Strat? Admitea pentru anul 1875 un deficit de 5 milioane și mai bine și adăuga la acestea 7 milioane și ceva, rămășițe ce credea că vor rămânea neîncasate, la un loc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre, sînt esențiale legile formulate de Maas, de o concisă limpezime, demnă de cultura antică. Tradiția manuscrisă este reprezentată fie de un sin gur martor (codex unicus), fie de mai mulți. În primul caz, recensio constă În descrierea și des cifrarea, cît mai precis cu putință, a martorului unic; În al doilea caz, demersul este complex. Fiecare martor depinde fie de un model (exemplar) care a supraviețuit, fie de unul pierdut. Dacă depinde de un exemplar pierdut, acesta poate fi sau
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]