287 matches
-
B12; Str. Cezar Petrescu nr. 1 Str. Cezar Petrescu de la nr. 3 la nr. 9 și de la nr. 8 bis la nr. 14 Str. Cezar Petrescu de la nr. 11 la nr. 41 și de la nr. 16 la nr. 38 Str. Cimbrișor Str. Cimbrului fară nr. impare 3 - 37 (case) Str. Cimbrului nr. impare 3 - 37 (case) Ale. Cinematografului cu Blocurile: H.2; H.3 și H.4; Spitalul Sf. Spiridon Ale. Cinematografului cu Bloc TEM și Bloc U Str. Cireșului Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la nr. 85 partea dreaptă și de la nr. 14 la nr. 94 B partea stângă Str. Brîndușii Str. Brumărel Str. Bujorului Str. Carierei Str. Cavalului Str. Călugăreni Int. Cărpiniței Str. Căruțașilor Str. Celic Str. Cernica Str. Chindiei Str. Cicerone Ale. Cimbrișorului Str. Cimbrului Str. Ciurel Str. Cocoș Str. Colinei Str. Coloniștilor Str. Concordiei bloc B.I., nr. 1 Str. Concordiei nr. 15 bloc ANL, Str. Constantin Brâncoveanu Str. Constantin Brătescu Str. Cotită Str. Crăițelor Ale. Crinului Ale. Crucii Roșii Str. Deltei Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la produsele de cofetărie sau în medicină. ... c) Curcuma (Curcuma longa) numită uneori impropriu șofran de India datorită culorii sale galben-aurie și al carei rizom este comercializat fie întreg, fie, cel mai adesea, sub formă de praf. ... d) Cimbrul (inclusiv cimbrișorul) și frunzele de dafin, uscate sau neuscate. ... e) Pulberea de curry care consta dintr-un amestec în proporții variabile de diverse alte mirodenii (de exemplu coriandru, piper negru, chimen, ghimbir și cuișoare) și alte substanțe aromatizante (de exemplu praf de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166450_a_167779]
-
de cola Arahide Cynorrhodons (fructe de măceș) Fruct de cătină albă Afine Sirop de arțar Quinoa Amarantacee Semințe de hrean Sâmburi de dovleac Semințe de pin Semințe de ridiche C.1.2. Condimente și ierburi fine comestibile: Toate produsele cu excepția cimbrișorului C.1.3. Cereale: Mei Orez sălbatic (Zizania plauspra) C.1.4. Semințe și fructe oleaginoase: Semințe de susan C.1.5. Diverse: Alge, inclusiv alge marine C.2. Produse vegetale, prelucrate prin procedeele menționate în definiția 2 lit. (b
jrc2241as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87394_a_88181]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
zonă a țării; astfel: floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii "), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis"). Alte specii din flora spontană: tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
albuș"), mierea-ursului ("Pulmonaria officinalis"), cuscrișor ("Pulmonaria rubra"), paronihie capitata ("Paronychia cephalotes"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), amăreala ("Polygala alpestris"), clocotici ("Rhinanthus alectorolophus"), șoaldina aurie ("Sedum hispanicum"), cristeț ("Salvia glutinosa"), degetăruț pitic ("Soldanella pusilla"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), viorea ("Scilla bifolia"), podbal ("Tussilago farfara"), cimbrișor ("Thymus comosus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), veronica ("Veronica bachofenii") sau "Scabiosa columbăria ssp. pseudobanatica", o specie endemica pentru țara noastră. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
la secetă, dar și la ploi abundente. Este în schimb o plantă sensibilă la buruieni, de aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România, aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița, e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă, la prepararea ceaiurilor
Cimbru () [Corola-website/Science/303410_a_304739]
-
aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România, aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița, e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă, la prepararea ceaiurilor contra răgușelilor și laringitelor. Mai este folosit, ca și maghiranul, și în gastronomie pentru a da
Cimbru () [Corola-website/Science/303410_a_304739]
-
Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"). În vecinătatea sitului se
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
faună și floră sălbatică); printre care: laptele stâncii ("Androsace lactea"), tamâiță de câmp ("Ajuga chamaepitys"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), șerlai ("Salvia aethiopis"), ghiocelul grecesc ("Galanthus elwesii"), floarea călugărului ("Saponaria officinalis"), floarea grâului ("Centaurea cyanus"), târtan ("Crambe tataria"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), colilie ("Stipa danubialis").
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]