46 matches
-
roman gros, dens, cum se cheamă, Călătorul, nu: Călătorul e de celălalt, În afara localității... — De Tazio Bazakbal? — Nu, nu Bazakbal, ăsta e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început Ahti era cimerian; dar știți ce s-a întâmplat, în timpul războiului, după război, modificarea granițelor, cortina de fier, fapt e că unde era înainte Cimeria, acum e Cimbria și Cimeria fost deplasată mai încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
e de celălalt, În afara localității... — De Tazio Bazakbal? — Nu, nu Bazakbal, ăsta e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început Ahti era cimerian; dar știți ce s-a întâmplat, în timpul războiului, după război, modificarea granițelor, cortina de fier, fapt e că unde era înainte Cimeria, acum e Cimbria și Cimeria fost deplasată mai încolo. În acest fel, cimbrii și-au însușit și literatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dar știți ce s-a întâmplat, în timpul războiului, după război, modificarea granițelor, cortina de fier, fapt e că unde era înainte Cimeria, acum e Cimbria și Cimeria fost deplasată mai încolo. În acest fel, cimbrii și-au însușit și literatura cimeriană, ca reparații de război... — Asta e teza profesorului Galligani pe care profesorul Uzzi-Tuzii o dezminte... — Cred și eu, la Universitate, rivalitățile între institute, două catedre în concurență, doi profesori care nu au ochi să se vadă, bineînțeles că dacă Uzzi-Tuzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
chemăm pe Marana, îi punem textul original în față și-i cerem să traducă o bucată cu glas tare... Mărturisește că n-are habar de cimbrica! Și traducerea pe care o predase? — Numele proprii le pusese în cimbrică, nu: în cimeriană, nu mai știu, dar textul îl tradusese dintr-un alt roman... — Ce roman? — Ce roman?, l-am întrebat. Iar el: un roman polonez (aici intervine polonezul!) de Tazio Bazakbal... — În afara localității Malbork... — Bravo. Dar așteptați. Asta o spunea el, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Iată, se; cheamă Privește în jos unde umbrele se-ndesesc. Avem aici textul francez al primelor pagini. Vedeți cu ochii dumneavoastră, judecați ce escrocherie ! Ermes Marana traducea un roman de doi bani, cuvânt cu cuvânt, și ni-l prezenta ca cimerian, cimbric, polonez... Răsfoiești fotocopiile și de la prima privire înțelegi că acest Regarde en bas dans l’épaisseur des ombres de Bertrand Vandervelde n-are nimic de-a face cu nici unul dintre cele patru romane pe care a trebuit să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Anzii Cordilieri sau în mijlocul pădurilor de pe Orinoco, nu se poate pricepe din creionarea peisajelor contradictorii evocate. Scrisoarea pe care o ai sub ochi are aerul unei scrisori de afaceri obișnuite: dar cum dracu’ a nimerit acolo o editură în limba cimeriană? Dacă aceste ediții se adresează pieței limitate a emigranților cimerieni din cele două Americi, cum poate publica editura traduceri în cimeriană, de noutăți absolute din cei mai bine cotați autori internaționali, pentru care posedă exclusivitatea mondială chiar și în limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sub ochi are aerul unei scrisori de afaceri obișnuite: dar cum dracu’ a nimerit acolo o editură în limba cimeriană? Dacă aceste ediții se adresează pieței limitate a emigranților cimerieni din cele două Americi, cum poate publica editura traduceri în cimeriană, de noutăți absolute din cei mai bine cotați autori internaționali, pentru care posedă exclusivitatea mondială chiar și în limba originală a autorului? Fapt este că Ermes Marana, care pare să fi devenit managerul lor, oferă lui Cavedagna o opțiune asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
apă, supte de limbile de nisip, de bolovanii mari, rotunjiți, pe care stau sezoniști modești. Leșuri moi, albicioase așteptând zadarnic să mai iasă soarele peste pământul semănat de umbre. Ajunserăm la capătul de apă/ pe-afundul ocean, unde-i orașul cimerian, poporul cel de-a pururi/ Învăluit În ceață și-ntuneric, că-n veci nu-l vede luminosul soare. * Uite și SPĂLĂTORIA CHIMICĂ, firma prinsă de zidul alb-murdar, Înfipt În pământul nisipos, uite cearșafurile de plapumă, aspre lințolii albe-gălbui, Întinse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
În primul rând la hainele celor de-acolo, la felul trist și caraghios cum erau Îmbrăcați... Mă refer la un univers În culori șterse și Întunecate, ca un film alb/negru... Sosind la capătul de dincolo al apelor, la poporul cimerian, pururi Învelit În ceață și Întuneric și pe care În veci nu-l vede soarele... * Fețele lor neclintite de tineri bine-crescuți: ca și când glasul lui, dintr-odată patetic, și sunetele ciudate ale acestei limbi de mult moarte nu Îi Îndeamnă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vremurilor moderne, Editura Academiei Române, București, 2002. 804. Conform istoricilor Petre Ș. Năsturel (805) și Matei Cazacu (806), martirajul Sfântului Ioan cel Nou nu a avut loc la Cetatea Albă (Moncastro, Akkerman, Bilhorod), de pe Nistru, ci la Orașul Alb de la Bosforul cimerian („Belyi grad k Vosporu”), anticul Panticapaeum, medievalul Bosporus, actualul Kerci de la Marea Azov. 805. Petre Ș. Năsturel, „Une prétendue śuvre de Grégoire Tsamblak : «Le Martyre de Saint Jean le Nouveau»”, Actes du Premier Congrès international des études balkaniques et sud-est
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Mircești, primăvara iese "à la recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de bine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca urmare a crizei din 2014 a intrat, în urma unui referendum controversat, în cadrul Rusiei. Crimeea ocupă peninsula omonimă din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. În antichitate peninsula era cunoscută în lumea greco-romană drept Regatul Bosforan ("Regnum Bosfori") sau Bosforul Cimerian. Populația era un amestec de triburi și ramuri de triburi traco-cimeriene și scitice. La acestea s-au adăugat mai apoi negustorii greci și apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai dă în antichitate dar
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai dă în antichitate dar și mai târziu este acela de "Chersonez", mai târziu rămas pentru partea sudică dintre râul Bug și Nipru. În secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit și Bosforan sau Chersonez, este ținta mai multor atacuri din partea slavilor păgâni. În secolul al XIII-lea tătarii invadează Europa, cucerind printre altele și cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci înainte mai
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
Bug și Nipru. În secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit și Bosforan sau Chersonez, este ținta mai multor atacuri din partea slavilor păgâni. În secolul al XIII-lea tătarii invadează Europa, cucerind printre altele și cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci înainte mai ales sub numele de "Crâm" sau "Crimeea". Principatul de Mangop a rămas ca parte a Imperiului Roman de Răsărit (numit astăzi, incorect, Imperiul Bizantin) până la sfârșitul secolului al XV-lea. Ultimii apărători
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
amestecet cu tracii și misii. Triburile trace, din care făceau parte și geții, ocupau un spațiu vast, învecinându-se la nord cu triburile germanice, la nord-est cu cele slave, la vest cu triburile germanice și celtice, la est cu triburi cimeriene și scitice, iar la sud cu triburile ilirice și cu grecii. Este foarte posibil ca cele mai multe dintre informațiile vechi despre geți să se fi pierdut de-a lungul timpului. Primele informații scrise despre aceștia le găsim în lucrarea intitulată "Înconjurul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Republica Romană. Cea mai mare parte a orientului a fost în cele din urmă ocupată de Parthia, însă cultura elenistică a rezistat în locuri depărtate, cum ar fi Regatul greco-bactrian din Bactria sau Regatul indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimerian. Cultura elenistă a rămas dominantă în partea răsăriteană a Imperiului Roman până la creștinarea acestuia și perioada de tranziție către Imperiul Bizantin. Sfârșitul perioadei elenistice este considerat anul 31 î.Hr., când regatul Egiptului ptolemeic a fost înfrânt de romani prin Bătălia
Civilizația elenistică () [Corola-website/Science/303917_a_305246]
-
își construiesc numeroase orașe în apropriere de numite tumuli, movile așezate peste camerele mortuare, unde se găseau sarcofagele suveranilor. Cel mai cunoscut rege al Frigiei a fost Midas, acest a cerut sprijin împăratului asirian, Sargon al II-lea împotriva triburilor cimeriene invadatoare. Strabon ne relatează că în timpul asedierii Gordiumului de către cimerieni, Midas se sinucide înghițind sânge de taur. Incediul ce a devastat orasul Gordium, după primele interpretări a avut loc in circa 700 î.Hr. Cu ajutorul datării cu carbon-14 și a dendrocronologiei
Gordium () [Corola-website/Science/326929_a_328258]
-
Grispo Pict #4 - Radoslav Parvanov Călugăriță (Prima elevă) - Teodora Duhovnikova Călugăriță (A doua elevă) - Shelly Varod Călugăriță - Tezdjan Ahmedova Călugăriță - Uliana Vin Călugăriță - Yoanna Temelkova Călugăriță - Nadia Konakchieva Călugăriță - Petya Mlluseva Călugăriță - Ruslana Kaneva Călugăriță - Gloria Petkova Călugăriță - Zdravka Krastenyakova Cimerian vârstnic, Uran - Stanislav Pishtalov Prison Clerk - Velimer Velev Călugăr - Zhaidarbek Kunguzhinov Călugăr - Eric Laciste Călugăr - Brian Andrew Mendoza Călugăr - Nuo Sun Călugăr - Kim Do Quarter Master - Bashar Rahal Maliva - Gisella Marengo Marique tânără - Yoana Petrova Den Barman - Vladimir Vladimirov Călăreț
Conan Barbarul (film din 2011) () [Corola-website/Science/323283_a_324612]
-
Ταυρίς", iar în latină: "Taurica") au fost denumirile date altădată de grecii antici peninsulei Crimeea. „Taurizii” erau băștinașii cimerieni, ulterior amestecați cu sciții și elenizați, constituind „regatul Bosforului”, cu centrul de-o parte și de alta a strâmtorii Kerci („Bosforul Cimerian” - „bosfor” însemnând "strâmtoare" în limba greacă veche, de la "bous" sau "buzō" : « a strânge », și "poros" : « trecere ») care leagă Marea Neagră (atunci „Pontul Euxin” adică "marea primitoare") cu Marea Azov (atunci „lacul Meotid” adică "mlăștinos"). propriu-zisă era mai întinsă decât regatul, dar
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
popor stabilit pe coasta de sud a peninsulei Crimeea, care a trăit în munții Crimeii și pe fâșia îngustă de pământ dintre munți și Marea Neagră. Ei au dat numele peninsulei cunoscute în Antichitate ca "Taurida", "Taurica". Deoarece îngheța iarna, „Bosforul Cimerian” este o strâmtoare care nu era navigabilă decât vara, și care nu a avut niciodată importanța „Bosforului Traciei” (actualul Bosfor), deși vasele grecești ajungeau până la gurile fluviului "Tanais" (Don). Apa era atât de puțin adâncă, încât în epoca Greciei Antice
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]