1,195 matches
-
în ofensiva prozei după 1965 pe Vlad Ioviță (1935-1984) și pe Serafim Saka (n. 1935), chiar dacă foarte diferiți ca stiluri și teme. Prozele scurte din volumul La fântâna Leahului (1963) sunt preambulul modest al unei cariere. În Istoria... sa, Mihai Cimpoi îl situează pe Vladimir Beșleagă în capitolul " Copiii anilor treizeci", cuprinzându-i pe Grigore Vieru, Liviu Damian, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Victor Teleucă, Petru Cărare - scriitori născuți în anii 1933-1935. Adevăratul început acceptabil al scriitorului este romanul Zbor frânt (1966
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine (de acesta îmi rezerv plăcerea să mă ocup separat altă dată). Zbor frânt este, din punctul meu de vedere, unul din primele patru-cinci romane care pot reprezenta convingător literatura basarabeană în afară. Mihai Cimpoi l-a selectat în antologia sa de șapte romane din literatura basarabeană a secolului XX, antologie apărută în 2004, în patru volume, la Editura știința-ARC din Chișinău. În opinia mea, Vladimir Beșleagă este cel mai important prozator basarabean al secolului
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
Singur în fața dragostei drept scrierea cea mai reprezentativă a lui Aureliu Busuioc, nu numai pentru sine însuși ca scriitor, devreme ce figurează printre cele mai importante șapte titluri într-o antologie a romanului basarabean din secolul XX, propusă de Mihai Cimpoi în 2004 la Editura Știința-Arc, Chișinău. Singur în fața dragostei, un roman de o sută de pagini, are o narațiune simplă, lineară, fluentă. Fondul îl constituie atmosfera dintr-o școală de sat basarabean: relațiile dintre intelectualii locului, problemele de adaptare a
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
ideologică, e mult mai puțin important și atractiv astăzi, după patru decenii. Nu e departe de nivelul prozei cu adolescenți de la noi, gen Ion Grecea sau Mircea Sântimbreanu. Singur în fața dragostei e binișor supralicitat de critica basarabeană, cu excepția lui Mihai Cimpoi, care a catalogat bine romanul ca "o bucată de muzică ușoară: sprinten, plăcut, ușor, transparent, ieftin, tulburător pe alocuri" (în aprecierile anexate volumului). Poate că Unchiul din Paris e ceva mai mult decât atât. Dar și el mizează pe reconsiderarea
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Cu o generație (adică cu zece ani) mai bătrân decât Ion Druță, George Meniuc a știut să evite capcanele oportunismului alunecos și iremediabil, cum n-au știut să le evite Andrei Lupan sau Emilian Bucov, alături de care îl plasează Mihai Cimpoi, în cadrul "generației pierdute", în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (ed. 1996, p. 170-171). E, poate, un mic avantaj faptul că nu cunosc în detalii oportunismul lui George Meniuc. Știu că e unul moderat, iar nu deșănțat. Pe deasupra
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14 ianuarie 2014, în biserica Mănăstirii Putna, de un sobor de preoți ai sfântului locaș, în frunte cu starețul acesteia, arhimandritul Melchisedec Velnic, a avut, ca întotdeauna
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
listă a acestor oameni e lungă, dar câteva nume tot voi pomeni: fratele meu mai mare Grigore Vieru, încă neașezat la locul lui între valorile spiritualității românești, apoi Nicolae Dabija, scriitor de talie europeană, încă necunoscut cum se cuvine, Mihai Cimpoi, un demn urmaș al lui George Călinescu, un ”Ceahlău” în critica literară română, Valeriu Matei, om de cultură și poet excepțional, conducătorul unei ”dinastii” literare care-i poartă numele și mulți alții. Câteva cuvinte doar despre cartea ”Diplomație pe baricade
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Adică, scumpă doamnă, cum să mă uit la o vacă? Final: mi-a dat o pereche de palme, pac-pac!, a ieșit trântind ușa cu violență, iar eu până dimineața, am auzit printre vâjâiturile din urechi Marșul lui Radecki interpretat la cimpoi și drâmbă de Dumitru Zamfir... Dacă mai poate crede cineva că viața unui mediocru e ușoară!
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
veche după paravane de Pene Corcodușe și Dinu Păturici portretul din cuie paie și coji de ouă: blestemul IV. în țările de sus în țările de jos în mațele turbanelor: țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi bulbucați în burta de cimpoi: viclenia și trădarea Domnul surprins de turban Eroul - coroană și sceptru - dragonul brodat pe cerul creștin năluca din imaginația fricii - diavolul din cazanul cu pilaf vine noaptea cu făcliile iadului taie scurt beregata și suge sângele țâșnind din pământ mănâncă
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
ce voi să fac, De am să-l ajung pe Bou, Si, de n-am să-I fiu pe plac, Mă voi micșora din nou. Se-ntinse Broscuța noastră, Din răsputeri se umflă, Și, numai într-o clipă, Cât un cimpoi arătă. -Am ajuns ca el surată? -NU, mai umflă-te o dată! Și-adună toată puterea Și-și întinse iarăși pielea. Citește mai mult Într-o băltoacă -n zăvoi,O Broscuță râioasă,Văzând un Bou păscând trifoi,Deveni-ndată geloasă:‘’Ce
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ce voi să fac,De am să-l ajung pe Bou,Si, de n-am să-I fiu pe plac,Mă voi micșora din nou.Se-ntinse Broscuța noastră,Din răsputeri se umflă,Și, numai într-o clipă,Cât un cimpoi arătă.-Am ajuns ca el surată?-NU, mai umflă-te o dată!Și-adună toată putereași-și întinse iarăși pielea.... XXII. GREIERELE ȘI FURNICA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Vine toamna val-vârtej Și așterne
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unor sofisticate soft-uri le-a redat cu fidelitate sunetul și tonalitatea. Nu valoarea materială a colecției (deloc neglijabilă) o face atât de ieșită din comun, ci valoarea sa culturală extraordinară și calitatea sa profund recuperatorie, accentuează chiar proprietarul. Strămoșul cimpoiului, lângă violina-poșetă „Oamenii sunt de trei feluri: cu două mâini drepte, cu două mâini stângi și... cu patru picioare. Eu sunt din prima categorie: tot ce văd, pot să fac“, recunoaște cu umor creatorul de instrumente. Între unicatele colecției sale
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
la vioară l un instrument hibrid, cap de fluier, trup de ocarină, unicat din zona vâlceană l un corn de văcar, un bucium strămoșesc, un tulnic din Apuseni, o drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi gușat și clarinetele l o fifă din Oltenia, strămoșul naiului, astăzi
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de presiune, în fine, urmașii, un cimpoi gușat și clarinetele l o fifă din Oltenia, strămoșul naiului, astăzi cu totul dispărut l un nai cu 23 de tuburi, un fluier-boată (sculptat timp de 180 de ore), zurgălăi și multe-multe alte minunății în colecția de care Ovidiu Papană
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
139 000 lei); Ioan Budai-Deleanu - Țiganiada (Ed. Institutul European, 150 000 lei); Tiberiu Rudică, Daniela Costea - Psihologia omului în proverbe (Ed. Polirom, 189 000 lei); Dan Chiribucă - Tranziția postcomunistă și reconstrucția modernității în România (Ed. Dacia, 160 000 lei); Mihai Cimpoi - Lumea ca o carte (Ed. Fundația Culturală Ideea Europeană, 185 300 lei); Ilf și Petrov - Douăsprezece scaune (Ed. RAO, 289 900 lei); Mircea Ionescu-Quintus - Ce-ați făcut în ultimii cinci ani? (Ed. Mașina de scris, 163 500 lei); Edvard Radzinski
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun de acord axiologia și deontologia". Paginile Septentrionului găzduiesc și confrați din Basarabia, precum Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Vasile Levitchi, mai cunoscuți în țară decît cernăuțenii pe care-i descoperim acum, cu mare interes și cu surpriză că scriu într-o limbă literară foarte corectă, modernă și expresiva, cu nimic marcată de izolarea de pe vremea sovietelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu un studiu introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Scriitorilor din Cluj, Irina Petraș, cum s-a spus public. Deschisă în vecinătatea statuii lui Ștefan cel Mare, în punctul O al Capitalei, deci, la vernisarea expoziței au vorbit directorul ICR Chișinău, Valeriu Matei, directorul- adjunct Nichita Danilov, acad. Mihai Cimpoi, scriitorul Gabriel Chifu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România... S-au reaminit legăturile culturale tradiționale sau recente care unesc Transilvania lui Blaga și Basarabia, sau Bucureștii și Chișinăul, unirea culturală profundă a românilor, dincolo de granițele lor politice.
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
pînă astăzi. La această dumbravă se serba, totdeauna, de elita bucureșteană ziua Întîi de Mai; acolo se auzeau cîntările cele mai melodioase ale cucului, privighetorilor, turturelelor și ciocîrliilor, zbengul mieilor pe lîngă oițe și cîntecul ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
non stop de aviație și de artileria grea; peste o zi începe bătălia pentru cucerirea capitalei l În noaptea de 3/4 aprilie cade aeroportul Saddam l În 7 aprilie, parașutiștii și pușcașii marini britanici intră în Basra în sunetul cimpoaielor l Tancurile americane pătrund pe străzile centrale ale Bagdadului l SUA încearcă din nou lichidarea lui Hussein și a fiilor săi, spulberând o clădire în care se presupunea că se ascund bombe de 900 kg l În 8 aprilie, unul
Agenda2003-19-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281005_a_282334]
-
reprezentații organizațiilor românești "de pretutindeni", cine i-a propus etc. Ar trebui ca MAE să mai schimbe informatorii (sau dezinformatorii, mai bine spus), deoarece este păcat ca printre marile personalități invitate la FRP (Nicului Popa din LA, aca demicianul Mihai Cimpoi din Chișinău, să dau numai două exemple), s-au strecurat și fel de fel de personaje ciudate. Oare vom vedea vreodată lista celor 200 de invitați oficiali la FRP? Pentru credibilitate, este nevoie de transparentă în totul. Greșesc cumva? Iar
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
sau făcut prezentările celor... prezenți. Nici lista invitaților nu a fost la vedere. Norocul meu că după ce m-am prezentat partici panților, aflându-se astfel că sunt în sală, am avut bucuria să strâng mâna marelui român, academi cianul Mihai Cimpoi, care mi-a oferit cartea O ISTORIE DESCHISĂ A LITERATURII ROMÂNE ÎN BASARABIA pentru care îi mulțumesc o vom expune la Târgul de carte de la Montreal. De asemenea, prin domnul Gheorghe Grigorescu, vicepreședinte la Liga Culturală Română (prezent în sală
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]