47 matches
-
adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
française d'études par sondages este o instituție franceză de sondare a opiniei publice. (n.tr.) 24 Edgar Morin, L'Esprit du temps, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, 1983, pp. 81-85. * Bagad ansamblu muzical breton inspirat de grupurile de cimpoieri scoțieni și în componența căruia intră cimpoiul scoțian, bombardonul și instrumentele de percuție (n.tr.). 25 Edgar Morin, Commune en France: la métamorphose de Plodémet, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, Paris, 1984, pp. 333-336. 26 Edgar Morin, Mai 68
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă "Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune sfântul Petre "La rău canon pe-un biet creștin! Cînd cer să beau, zice: "Cumetre Noi n-avem cimpoieri și vin". "Și totuși Domn fusesem darnic "Și bun de inimă cu toți. "De câte ori l-al meu păharnic "Umplut-am cupa numai sloți! Că ce sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
începînd cu formula sacră și imuabilă de introducere: "Asta se întîmpla pe când criticul cutare era încă foarte pozitiv și îndrăzneț, pe când 63 poetul cutare era încă o mare promisiune" (ceea ce echivala pentru noi cu "pe când era lupul oier și ursul cimpoier"). Dar eu eram cu cincizeci de ani în urmă, tot la Vinea și Voronca. Mergeam la cenaclul "Junimea" al profesorului Ovid S. Crohmălniceanu, unde eram cel mai mare adversar al ironiei și umorului în poezie. Citeau pe atunci acolo Coșovei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Când solidaritatea generației noastre era aproape reală, când oameni acum foarte departe unii de alții ca, să zicem, Mușina, Iova, Nic Iliescu și cu mine eram încă foarte buni prieteni sau, cu alte cuvinte, pe când era lupul oier și ursul cimpoier... Nu doar Stanciu căra pachetele de cărți de la depozit la librărie sau încărca mașina editurii. Exista și un al doilea hamal, un ins înalt și spătos ca un haiduc, bărbos și mai mereu cu un fes pe cap. Era Călin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o serie de cântece de viață familială și comunitară. Tot în această perioadă tinerii de până la 30 de ani merg din casă în casă, frumos îmbrăcați pentru a colinda. Ei poartă fustane albe, crețe, însoțiți de unul sau de doi cimpoieri și conduși de un „Capidan”. Din seara de ajun și până în ziua de Sf. Vasile copii merg din casă în casă pentru a colinda. Fetele poartă în mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, în dimineața de Sf. Vasile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor slav, publicată de profesorul Franjio Ksaverije Kuhac. Colecția a fost tipărită după apariția simfoniei; se poate presupune, așadar, că Beethoven a cules el însuși tema din popor. Bela Bartok crede că melodia ar fi fost auzită de compozitor de la cimpoierii din vestul Ungariei. Tema II este adusă de către violoncele, în timp ce viorile prime și apoi cele secunde ne fac să credem că ar înfiripa și ele o temă. Iată această suprapunere: Dezvoltarea folosește foarte mult figura ritmică: care se auzise insistent
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o serie de cântece de viață familială și comunitară. Tot În această perioadă tinerii de până la 30 de ani merg din casă În casă, frumos Îmbrăcați pentru a colinda. Ei poartă fustane albe, crețe, Însoțiți de unul sau de doi cimpoieri și conduși de un „Capidan”. Din seara de ajun și până În ziua de Sf. Vasile copii merg din casă În casă pentru a colinda. Fetele poartă În mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, În dimineața de Sf. Vasile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Anca, născută la 2 octombrie 1985 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, 338 21 Osek \'a2 65, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gârnic nr. 109, județul Caraș-Severin. 23. Brennscheidt Antonela-Viorica, fiica lui Cimpoier Nicolae și Viorica, născută la 23 iunie 1973 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 46145 Oberhausen, Stralsunderstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, Str. Narciselor bl. C, sc. A, ap. 7, județul
HOTĂRÂRE nr. 557 din 15 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168486_a_169815]
-
Str. Boldului Str. Brazdei Str. Buciumașilor Str. Bucovăț Str. Cap. Dinu Parasehiv Int. Cap. Olteanu Rusu Str. Capidava Str. Cărăruia Str. Cetinei Str. Chiperești Ale. Ciceu - nr. 2 - 10 Ale. Ciceu - nr. 5 - 11 Ale. Ciceu - nr. 1 - 3; Str. Cimpoierilor Int. Ciurului Str. Colnicului Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 1 - 15 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 17 - 87 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 116 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 97 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 89 - 95, 99 - 111 Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
aflându-se în mijlocul dintre ordinea juridică a statului și legea mutuală a hoților. "Budulea Taichii" prezintă misterul psihologic al lui Huțu, un personaj neînsemnat în copilărie, și ambiția devorantă a acestuia de a-și depăși condiția socială de fiu de cimpoier, iar "Pădureanca" prezintă drama socială a lui Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, care se îndrăgostește de Simina, o fată frumoasă, dar săracă și nehotărât și neputând trece peste convențiile sociale spre a o lua în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
mâinile germanilor până pe 8 august. Brigada I servicii speciale a debarcat în al doilea val, din care făceau parte și Comandoul nr. 4, care avea și două subunități franceze. Debarcarea acestei brigăzi a rămas faimoasă pentru că a fost condusă de cimpoierul Bill Millin. Britanicii și francezii din Comandoul nr. 4 aveau obiective separate în Ouistreham: francezii trebuiau să cucerească o cazemată și Cazinoul, iar britanicii trebuiau să cucerească două baterii care controlau prin focul lor întreaga plajă. Dacă în cazul cazematei
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
de ani. Acțiunea vântului de-a lungul secolelor a făcut ca aceste formațiuni pietroase să ia forme de catedrale, palate și chiar de monumente de sculptură abstractă. Între regiunile Guadalhorce și Antequera se află Desfiladero de los Gaitanes (George al Cimpoierilor), una din cele mai neobișnuite priveliști din Malaga. Acesta este o despicătura în munții unde curge râul Guadalhorce. Aici sunt pereți stâncoși foarte înalți de fiecare parte, si la câțiva km mai încolo se află lacuri rezervoare pentru orașul Malaga
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
în Re major op.4” și „Poloneza în La major op.21.” Wieniawski a prelucrat de asemenea mazurci, dintre care două au devenit populare. Au fost publicate în op. 19 sub denumirea de „mazurci caracteristice”: „Oberte spontane” și „Dudziarz” (ro. Cimpoierul), în care sunt redate fidel cvintele caracteristice cimpoiului. Multe miniaturi, compuse în special la începutul anilor cincizeci, au fost însă doar lucrări tipice, cu un caracter sentimental sau spectaculos, deseori folosind ritmuri de dans popular. De cea mai mare popularitate
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
(n. 17 februarie 1912, Goicea Mare, județul Dolj - d. 24 noiembrie 1994, București) a fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
cântate în case și pe străzi, în cadrul slujbelor religioase și în reprezentații teatrale. Colindele au rămas populare în Germania unde Martin Luther însuși a scris Von Himmel Hoch și a tradus alte cântece de Crăciun din latină. Sunt cunoscute Colindul Cimpoierilor, inspirat de melodia siciliană Canzone di zampognari, Colindul clopotelor, a cărui muzică este scrisă de compozitorul ucrainean Mikola Leontovici, cât și Concertul de Crăciun, o piesă orchestrată în secolul al XVII-lea de Arcangelo Corelli. Din Evul Mediu până la Bach
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
liber în capitala României. A 7-a ediție s-a desfășurat în centrul istoric al Bucureștilor, zona Lipscani-Smârdan. Programul ediției de anul acesta a inclus grupurile de dans irlandez Irish Way și SteySha precum și formațiile muzicale Na Buachailli din Irlanda, cimpoierii Bordo Sarkany din Ungaria, Shannon Ceili Band, The Sorted Sessions.
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]