53 matches
-
poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și situația lor. Una din ele este destul de constantă și este situată alături de genunchiul corpului calos: aceasta este "plica fronto-limbică anterioară" ("plica de trecere frontolimbică anterioară"). Cortexul cingular uman poate fi divizat într-o porțiune anterioară - cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
variabile prin numărul și situația lor. Una din ele este destul de constantă și este situată alături de genunchiul corpului calos: aceasta este "plica fronto-limbică anterioară" ("plica de trecere frontolimbică anterioară"). Cortexul cingular uman poate fi divizat într-o porțiune anterioară - cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
din ele este destul de constantă și este situată alături de genunchiul corpului calos: aceasta este "plica fronto-limbică anterioară" ("plica de trecere frontolimbică anterioară"). Cortexul cingular uman poate fi divizat într-o porțiune anterioară - cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
fi divizat într-o porțiune anterioară - cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
o porțiune anterioară - cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
cortexul cingular anterior și o porțiune posterioară - cortexul cingular posterior (Brodmann 1909;. Vogt et al 1995). Ulterior, Vogt et al. (2004) au propus un model de patru regiuni, cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona cingulară rostrală cu
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
cu subregiuni bazate pe conectivitate: cortexul cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona cingulară rostrală cu o porțiune anterioară și posterioară.
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
cingular anterior, cortexul cingular mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona cingulară rostrală cu o porțiune anterioară și posterioară.
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
mijlociu, cortexul cingular posterior și cortexul retrosplenial. Bazat pe studii de conectivitate la maimuțele macac și pe datele imagistice funcționale, la om, Picard și Strick (2001) au subîmpărțit regiunea șanțul cingular uman în două zone, zona cingulară caudală și zona cingulară rostrală cu o porțiune anterioară și posterioară.
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal ("Sulcus marginalis"), și separă precuneusul de lobulul paracentral. este paralel cu fața convexă superioară a corpului calos, de care este separat prin girusul cingular, și are forma unui "S" cursiv foarte alungit. Acesta începe sub rostrul corpului calos, se îndreptă inițial anterior, apoi se reflectă în jurul genunchiului și trunchiului corpului calos, și se îndreaptă posterior până la partea posterioară a trunchiului corpului calos. La acest
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități șanțul subparietal și, prin urmare, unesc
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități șanțul subparietal și, prin urmare, unesc precuneusul cu girusul cingular. Plica de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă, în acest din urmă caz, șanțul subparietal curge în
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă, în acest din urmă caz, șanțul subparietal curge în șanțul cingular, de unde el continuă direcția curbei anteroposterioare.
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
("Lobulus paracentralis") sau lobulul ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]