39 matches
-
sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari Înainte de alegeri. Hihi hi! Și mare păcat Îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt. Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de stăpînire rusească în Basarabia. Momentul trebuia marcat prin festivități deosebite. În unicul număr, din acel an, al gazetei „Făclia țării“, confiscat încă din tipografie, se spunea însă că la ceremonii au participat „boierii, care au primit medalii de la împăratu, cinovnicii [funcționarii], nemții, evreii și alții, care n-au nici o legătură cu Basarabia. Moldovenii de peste Prut, care sînt învățați, deștepți, au trimăs Rusiei protest-nemulțumire pentru că școala și limba moldovenescă îi strîmtorată“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, op. cit,. p. 137. footnote> . Articolul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ce și cum îi de făcut. Că sînt mulți dintre boierii noștri moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari înainte de alegeri. Hi- hi-hi! Și mare păcat îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt“ (1, 114). Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari înainte de alegeri. Hi- hi-hi! Și mare păcat îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt“ (1, 114). Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca să li se dea o țară și o naționalitate nouă, că limbă au, limba rusă. Dacă domnul Voronin vede în boierii români, în capitaliștii și funcționarii români „exploatatorii” moldovenilor, tot ca exploatatori ar trebui să-i vadă pe toți nemernicii: cinovnici, nacealnici, aparatcicii, culturnicii, pe popii ruși, pe uciteli, pe toți „bezculturnîi” etc. Până când domnul Voronin va veni la sentimente mai bune, să-i dăm o temă de rezolvat: Unde se află inscripția lui Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă? Au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
răul văcăritului" (Neculai Costin, Let II, 46). Din hrisovul lui Constantin Racoviță se înțelege că darea bănească - la început 90 bani, apoi a ajuns la 2 lei și 30 bani de vită - devenise nimic față de împilarea care venea de la „mulțimea cinovnicilor care umblau prin țară să o strângă, ei rămânând cu lunile la sate, împovărându-i pe locuitori cu încartiruirea, cu întreținerea lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
continuat a folosi vechile obiceiuri, totul în interes personal. Mărturie în acest sens este Ordinul nr.15575 (Dosarul Prefecturii Tutova nr.65 din 1839) din 5 august 1839 a departamentului treburilor din năuntru către ispravnicul ținutului Tutova, vornicul Neculai Greceanu: „Cinovnicul acestui Departament, Dumnealui medelnicerul Ioan Istrate ce este însărcinat cu reveduirea slujitorilor acestui ținut după așezământ, prin raportul nr.40 încredințează că după toată străduința întrebuințată, Isprăvnicia nu i-ar fi adunat încă slujitorii din care mulți se găsesc întrebuințați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
subalterni de la asemenea călcări de așezământ iar nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în particularnice slujbe și încă rândaș prin ogrăzi. Se scrie ca îndată să pui la cale a se aduna slujitorii spre reveduire de cătră cinovnic și pe aceștia rău întrebuințați ca argați să-i înapoiați la dreptele lor datorii, căci la dimpotrivă departamentul cu osebite măsuri va fi silit de a porunci el de-a dreptul Căpitanului de slujitori chipul întrebuințării slujitorilor. Ministrul treburilor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a impus că cele 2/5 repartizate zemstvei să fie împărțite 1/5 parte egală Ministerului de culturi și Eparhiei Chișinăulu și alta 1/5 Zemstvei. În baza Ucazului din martie 1873 în toate moșiile din Basarabia au fost delegați cinovnici pentru a primi moșiilor de la mănastirile străine. În moșia Cucueți a fost delegat căpitan loctenentul Verhovschii. Din partea mănăstirii arhimandridul a refuzat să vină. Primirea predarea moșiei Cucueți a avut loc în prezența locuitorilor satului, Dimitrii Toderenco, Ivan Dunder, Dimitrii Mogoreani
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
rezistent compartiment al activității sale literare și va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. În noiembrie s-a jucat "Farmazonul din Hârlău" iar în februarie 1841, "Cinovnicul și modista", ambele preluate după piese străine. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munții Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
BBC. A fost prima întîlnire a telespectatorilor sovietici cu un “produs televizat burghez”. Tot în anii aceia a fost probată puntea televizată Moscova-Washington cu concursul companiei japoneze “Fuji”. Tratativele cu partenerii occidentali nu aveau deseori o finalitate. Vidrașcu și alți cinovnici care colaborau cu partenerii occidentali figurau în dosarele speciale care considerau nedorite contactele, fie și pe linie oficială, cu străinii. Iată de ce anumite proiecte deveneau irealizabile. După destituirea, în 1970, a președintelui Companiei de Stat Unionale Teleradio Nikolai Meseațev și
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]