39 matches
-
fost furios pe mine și pe miopia mea, căci până acum am studiat pe toți eroii Revizorului ca pe niște oameni vii... Lăsați-mi-i așa cum sunt... Nu-mi dați nici un fel de indicații, că aceștia n-ar fi niște cinovnici, ci propriile noastre patimi. Dumneavoastră ați adunat în același loc câțiva oameni din toată lumea, din care ați alcătuit un grup. În cei zece ani de când trăiesc în preajma lor, am ajuns să mă înrudesc cu ei și acum voiți să mi
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
despre soldații, adică muscalii romani (p. 66). Eliberarea ținutului de către armata română în 1918 e uneori numită, în Drumuri basarabene, svoboda. De atunci încolo ocina, adică Basarabia, a devenit liberă, pământ slobod (p. 57) și este condusă de funcționari români, cinovnicii. Sadoveanu a adoptat, astfel, în stilul lui toate aceste expresii tradiționale basarabene. în fine, ca un ultim exemplu, păstrătorul arhivei unei mânăstiri e prezentat drept cărturar, cercetător al hârțoagelor iezite prin podurile mănăstirilor (p. 90). Întreaga relatare a călătoriei e
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
triste ecouri din stepe depărtate, nemărginite. Erau rămășițele Rusiei în sufletele flăcăilor Moldovei, erau ultimele răsunete, de o aspră și misterioasă melancolie (p. 19). Despre amintitul turneu al trupei de operetă, la Soroca, i s-a povestit că funcționarii ruși (cinovnicii) și boierii devotați trup și suflet țarului veniseră la spectacole de dragul muzicii, dar populația de la periferie, de la mahala și țăranii din vii și de pe ogoare veniseră ca să asculte vorba moldovenească (p. 21). Și tot la Soroca, invitat într-o familie
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
iubire ), trecut încetișor, pe nesimțite, de la statutul de mare speranță cu viața în față la cel de matur deziluzionat, cu privirea îndreptată tot mai des spre opțiunile greșite ale trecutului". Viața i se pare a se derula după tipicul unui cinovnic din clasicii ruși, mișcată de un automatism birocratic, vag consolată de reflexele unor neverosimile speranțe. Avînturile, tot mai puține, apar jugulate nu numai de rigiditățile unui program, ci și de obstacole lăuntrice, de neînlăturat, enigmatice precum orice fatalitate: "Ajungi în
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut": un armean cu "căciulă înaltă de astrahan și caftanul cel lung, negru ce poartă"; "un cinovnic cu drept de clasa întâia la tren ia cu dânsul un copilaș blond, pe care nu-l poate scoate destul de răpede pe fereastră când sună de plecare; și mama care nu știe ce să facă de frică..."; o rusoaică - "fata
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
le veți trimite, rămân încă cu 60 franci pentru întoarcere, din care am să plătesc o zi sau două rămânerea în Odesa, pentru vizarea pasportului, biletul de drum și neapăratele bacșișuri. Iar de nu mi le veți trimite, vor îngriji cinovnicii ruși pentru mine în vro încăpere a onorabilei poliții. Vremea pe aici e cam răcoroasă și, deși amenință pururea să ploaie, totuși nu face decât să picure din când în când. Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele e urâtul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
epidemiei, și 19 iunie/1 iulie, în preziua expedierii raportului, sunt indicate următoarele cifre: din 5 248 de bolnavi au murit 2 719, 2 381 s-au însănătoșit, iar 148 au rămas bolnavi. Printre decedați sunt înșirate câteva nume de cinovnici ruși, dar și de mari boieri, ca, de pildă, marele vistier Aleco Balș și vornicul Dimitrie Beldiman; printre bolnavi sunt amintiți doi ofițeri ruși, vornicul Drăghici și alți boieri de rang mai mic47. În anexa a II-a este înfățișată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
950 de lei pe lună, în timp ce restul medicilor nu primea decât 400 de lei lunar. Serviciile auxiliare numărau atât pe pitarul Ioniță, cu cioclii lui, pentru a îngropa victimele decedate la spitale, în case sau pe ulițe, cât și pe cinovnicii de la lazaretele din jurul Bucureștilor, puși să supravegheze refugiații sau pe cei evacuați la Petrosu și la Colentina, unde activa "dohtorul Nicolae Vlastos"; la Văcărești era repartizat "dohtorul Fir", iar la Herăstrău "dohtorul Panait Profiro". S-au orânduit mai mulți polcovnici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
36 de pagini 106. Dar să urmărim acum evoluția epidemiei pe luna august, după rapoartele oficiale ruse și cele ale consulilor străini. Astfel, în anexa raportului generalului Kiseleff, adresat cancelarului Nesselrode la 2/14 august, alcătuită de directorul cancelariei sale, cinovnicul Karneev, se sintetizau cifrele victimelor holerei atât în București, cât și în Țara Românească; în Capitală, între 22 iunie/4 iulie și 27 iulie/8 august s-au înregistrat 2 064 de bolnavi, 1 436 de decedați, 93 de vindecați
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
unii fugind din orașe și din calea holerei. Astfel, Isprăvnicatul ținutului Suceava a trebuit să dea seama la 4/16 iunie 1848 Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la aga Iancu Canta, supravegheat de autorități. "Potrivit luminatului ofis de sub nr. 71 - raportează cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Corni. N-a făcut cerere de slujbă la Iași, cum afirmă Augustin Z. N. Pop73. În dosarul la care d-sa face trimiterea documen tară74, nu se află vreo cerere de la Vasile Iurașcu, iar Costache Iurașcu, fiul său, nu era cinovnic (= cilen) la Eforie. La fila 55 din dosarul la care d-sa se referă, nu scrie Costache Iurașcu, ci Constantin Izmirliu, stolnic care cere să fie numit cilen la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]