57 matches
-
titlul de Căpitan de Volterra la commissario poate fi găsită în L. A. Cecina, Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. 101 Elenă Fasano Guarini, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1977. Foucault, Michel. "Nietzsche, la généalogie, l'histoire". Dits et écrits. Vol. II. Paris: Gallimard, 1996. ---. Arheologia cunoașterii. Trad. note și postfață Bogdan Ghiu. București: Univers, 1999. [1969] Gilbert, Felix. Machiavelli e Guicciardini. Pensiero politico e storiografia a Firenze nel Cinquecento. Torino: Einaudi, 1970. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Grabar, André. Iconoclasmul bizantin. București: Meridiane, 1992. [1957] Grabar, André. Les origines de l'esthétique médiévale. Paris: Macula, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nordul peninsulei, artiștii se refugiază la Roma, unde papii inaugurează o politică de mari construcții fastuoase și de resistematizare a orașului. Pînă în 1527, Roma devine capitala Renașterii italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 69 realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor 4. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Emil Panaitescu. Publică în general documente și material inedit privitor la români, descoperit în arhive din Roma, precum: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII-XVIII (G. Călinescu), I Paesi Romeni in una serie di „Avvisi” della fin del Cinquecento (N. Buta), La contesa tra Gabrielle Báthori e Radu Șerban vista dalla Corte di Vienna (Ion Moga), Una relazione manoscritta italiana sulla rivoluzione di Tudor Vladimirescu (D. Găzdaru) etc. Mai colaborează Virginia Vasiliu, Claudio Isopesco, Constantin Radu, Anton Mesrobeanu, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286792_a_288121]
-
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu ș.a), precum și eseuri despre alte arii culturale romanice, si anume - portugheze sau franceze. Scrierile sale se circumscriu predominant ariei de popularizare a fenomenului cultural românesc. SCRIERI: Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografică italiană del Cinquecento, București, 1929; L’Italia e gli inizi del teatro dramatico musicale romeno, Livorno, 1929; Îl poeta Giorgio Asachi în Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tânărului dinaintea bătăliei 3. Pe când încă era ocupat cu realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 69 realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor 4. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ziarele „Capitala”, „Izbânda” și „Dacia”, reluând într-o formă mai accesibilă idei din eseul polemic Imperialismul culturii germane. După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză) și Figuri din cinquecento. Principese, curteni, curtezane (1939). Acest ciclu istorico-biografic se încheie cu volumul Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, lucrare redactată simultan în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză) și Figuri din cinquecento. Principese, curteni, curtezane (1939). Acest ciclu istorico-biografic se încheie cu volumul Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, lucrare redactată simultan în limbile română și franceză, care va fi publicată (versiunea franceză, singura încheiată) postum la Madrid, în 1984, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
de la înălțimea unei viziuni coerente despre om și lume. SCRIERI: Thomas Carlyle, București, 1909; Filosofia lui Henri Bergson, București, 1910; Imperialismul culturii germane, București, 1915; Machiavelli. Omul, timpurile, opera, I-II, București, 1933-1934; ed. 3, Timișoara, 1993; Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini, București, 1935; Figuri din cinquecento. Principese, curteni și curtezane, București, 1939; Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, îngr. George Antoniade, Madrid, 1984; Opere, îngr. Ion Mihail Popescu, București, 1985. Traduceri: Thomas Carlyle, Eroii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
Carlyle, București, 1909; Filosofia lui Henri Bergson, București, 1910; Imperialismul culturii germane, București, 1915; Machiavelli. Omul, timpurile, opera, I-II, București, 1933-1934; ed. 3, Timișoara, 1993; Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini, București, 1935; Figuri din cinquecento. Principese, curteni și curtezane, București, 1939; Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, îngr. George Antoniade, Madrid, 1984; Opere, îngr. Ion Mihail Popescu, București, 1985. Traduceri: Thomas Carlyle, Eroii. Cultul eroilor și eroicul în istorie, București, 1910, Muncă, sinceritate, tăcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
și grădini, București, [1914]. Repere bibliografice: A. Vlahuță, „Thomas Carlyle” de C. Antoniade, U, 1909, 113; Mihail Dragomirescu, „Thomas Carlyle” de C. Antoniade, CVC, 1910, 10; Petre Pandrea, C. Antoniade, ADV, 1935, 15913; Octav Șuluțiu, C. Antoniade, „Trei figuri din cinquecento”, F, 1935, 9-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, ed. 2, București, 1941, 245-246; Kalustian, Simple note, I, 179-183, II, passim, III, 156-160; Nicolae Iuga, Constantin Antoniade, „Opere”, ST, 1985, 9; Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
la crearea atmosferei muzicale pentru ultimele filme ale regizorului, a susținut un concert pe Capitoliu; tot atunci au fost inaugurate trei expoziții Fellini, s-au proiectat câteva pelicule pe ecrane în aer liber pe Via Veneto, iar în Piazza dei Cinquecento a fost expusă o colecție de postere originale ale filmelor și au fost prezentate înregistrări ale unor celebre interviuri ale sale. Menționez mai jos cîteva manifestări culturale prin care a fost evocată personalitatea lui Fellini, și anume cele pe care
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
primul rând, o sistematizare delimitând două accepții ale termenului 1. perioadă istorică; 2. constantă stilistica de-alungul istoriei muzicii. În primul caz este vorba despre perioada de trecere dintre Renașterea culminanta și Baroc; deși își intitulează chiar un capitol "Secolul manierist, Cinquecento" autoarea nu este convinsă de valabilitatea acestui perimetru temporal. După ce parcurge argumentele pro și contra periodizării - subliniind că nu este posibilă o suprapunere cronologică cu predominantă esteticii manieriste din alte domenii ale artei ci sunt doar preluări de elemente tehnice
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
artei ci sunt doar preluări de elemente tehnice și de limbaj, de atitudini creatoare punctuale - ea conchide că "o perioadă manierista nu poate fi fixată în muzică" (p. 53) și că implicațiile sale caracterizează "doar parțial pe unii compozitori din Cinquecento". Analiza densă, argumentata a întregii epoci este interesantă dar cred ca ar câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
pe zăpada și ghețurile Piemontului salutând publicul împreună, ca un omagiu adus ideii de unitate și înfrățire pe care o implică sportul și Jocurile Olimpice în special. Trecutul n-a fost uitat nici el: pe arena torineză au apărut vechile Fiat Cinquecento, Vespa sau Lambretta, deopotrivă cu personaje îmbrăcate în costume de Harlequin sau Pulcinella. Momentele oficiale au cuprins decernarea medaliilor din proba de 50 km schi fond (la J.O. de vară de la Atena în 2004 s-a procedat la fel
Agenda2006-09-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284812_a_286141]
-
unii, este doar o reacție la naturalismul Renașterii târzii, o fluidă etapă intermediară în istoria artei între Renaștere și Baroc... Jacob Burckhardt, exegetul elvețian de la începutul secolului al XX-lea, a folosit termenul pentru a descrie întreaga artă peninsulară din Cinquecento care a abdicat, după moartea prematură a lui Rafael, de la idealurile raționalismului și armoniei ce caracterizaseră generațiile precedente. Nu puțini teoreticieni au încercat să alcătuiască un catalog al trăsăturilor artei manieriste: virtuozitate mai mult sau mai puțin gratuită, tendință de
Reprezentanți ai manierismului by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5745_a_7070]
-
pasiuni. Cinic, dar și generos, mercenarul intră, odată cu fiecare dintre aventurile sale, în labirintul italian din care Principele machiavellian își extrage aroma sa inconfundabilă. În Florența pe care se decide să o apere, Fanfulla descoperă cele două fețe gemene ale cinquecento-ului. Virtutea republicană slujită de cei care visează la gloria civică a Romei are drept revers înclinația către trădare și intrigă. Politica florentină este întortocheată și sinuoasă, iar măștile fac parte din jocul cotidian. Aparențele sunt înșelătoare, de vreme ce planurile sunt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]