57 matches
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 69 realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor 4. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nordul peninsulei, artiștii se refugiază la Roma, unde papii inaugurează o politică de mari construcții fastuoase și de resistematizare a orașului. Pînă în 1527, Roma devine capitala Renașterii italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cavallar, Osvaldo, Francesco Guicciardini giurista, Giuffre Editore, Milano, 1991. Cervelli, Innocenzo, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano, Guida, Napoli, 1974. Chabod, Federico, Scritti șu Machiavelli, Giulio Einaudi, Torino, 1964. ---, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în Scritti sul Rinascimento, Guilio Einaudi Editore, Torino, 1967, pp. 627-661. Chiappelli, Fredi, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Felice Le Monnier, Florența, 1952. ---, "Machiavelli aș Secretary", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44. Cicero, De officiis, 2.26 27. Colish, Marcia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe și W. H. Stockdale (eds), University of Toronto Press, Toronto, 1971, pp. 313-326. ---, "Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2, 26 (1986), pp. 3-26. Santoro, Mario, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Editore Liguori, Napoli, 1967. Sarolli, Gian Roberto, "Un dichirografo inedito del Machiavelli 'dictante' e 'scribente'", în Modern Language Notes, 80 (1965), pp. 58-59. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, vol. 2, Îl Mulino, Bologna, 1980. Schmidt, Alfred
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164. Arrighi, Vanna, Della Valle, Antonio, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
manieră directă și personală, devine mai dificil să punem la îndoială caracterul ambițios al politicii sale de început. Bibliografie Archivio mediceo avânți îl Principato. Inventario, I-IV, Romă, 1951-1963. Arrighi Vanna; Francesca Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Saggi 31, Firenze, 4-5 dicembre 1992, pp. 148-164. Black, Robert, "Cosimo de' Medici e Arezzo", în Cosimo "îl Vecchio" de' Medici, 1389-1464, F. Ames-Lewis (ed.), Claredon
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Republică odată cu criza de la sfârșitul anilor 1480, a ajuns la capat prin regularizarea comisarilor extraordinari ai Republicii de către statul princiar Medici al secolului al XVI-lea. Bibliografie d'Addario, Arnaldo, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", în Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431. Albertini, Rudolf von, Firenze dalla Repubblica al Principato, trans. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni, vol. 3, Cesare Guasti (ed.), Cellini, Florența, 1867-1873. Altieri Magliozzi, Ezzelinda, Archivio del comune
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Oxford University Press, Oxford, 1980, pp. 113-165. Chiappelli, Fredi, "Machiavelli aș Secretary", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44. Cozzi, Gaetano, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di Venezia (secc. XV-XVI)", în Florence and Venice: Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. ---, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
memorie dell'antica e nobile città di S. Sepolcro, 1713; rpt., Forni, Bologna, 1980. Fasano Guarini, Elenă, Lo Stato mediceo di Cosimo I, Sansoni, Florența, 1973, p. 41. ---, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. ---, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. Figueira, Robert C., "The
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
regimine Principum", Durham, N.C., 1938; Felix Gilbert, "Florentine Political Assumptions în the Period of Savonarola and Soderini", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento, Torino, 1967, pp. 627-661; Mario Santoro, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Naples, 1967; Nicolai Rubinstein, "Notes on the word stato în Florence before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento, Torino, 1967, pp. 627-661; Mario Santoro, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Naples, 1967; Nicolai Rubinstein, "Notes on the word stato în Florence before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe & W. H. Stockdale (eds), Toronto, 1971, pp. 313-326; idem., "Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2, 26 (1986), pp. 3-26. O introducere utilă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fanfani), I, p. LXXXV. 65 Machiavelli, Opere (Fanfani), I, pp. LXXXII-LXXXIII. 66 Pentru a se vedea transformările ce au avut loc pe parcursul perioadei din Seconda Cancelleria, a se vedea: V. Arrighi, F. Klein, " Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164 (153-155). 67 ASF, Dieci di Balìa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Brucker, "The Medici în the Fourteenth Century", repr. în Renaissance Florența: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994, p. 2. 80 Vezi Vittorio Franchetti Pardo and Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Florența, 1978. 81 Publicat în Heinz Willi Wittschier, Giannozzo Manetti. Das Corpus der Orationes, Böhlau Verlag, Cologne & Graz, 1968, pp. 45-46. După cum notează Wittschier, lucrarea lui Manetti Viața lui Nicolae al V-lea îi era dedicată lui Giovanni de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru referință. 48 Vezi studiul Laurei De Angelis în curs de publicare în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power. 49 Vedovato, Note, p. 52. 50 Trei prevederi privind salariile ambasadorilor la începutul Cinquecento-ului care nu sunt înregistrate în Vedovato, Note, pot fi găsite în ASF, PR, 191, fols. 26r-27r; PR, 195, fols. 53v-54v; și PR, 199, fol. 25. 51 ASF, SCLCEIO, 26, fol. 108r.; vezi și autentică plecării lui Carducci în ASF
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vezi Fredi Chiappelli, "Machiavelli aș Secretary", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44: 38. 67 Martines, Lawyers, p. 34. 68 Gaetano Cozzi, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di Venezia (sec. XV-XVI)", în Florența and Venice: Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. 69 Zorzi, "Uffici", completează, pentru începutul Quattrocento-ului, tabloul oferit de Gino Mași, " Îl sindacato delle magistrature comunali nel sec. XV (con speciale riferimento a Firenze)", Rivista italiană per le scienze giuridiche
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani și pe podestà devenind rectori obișnuiți în rețeau administrativă a Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", Archivio storico
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431 notă 45; Fasano Guarini, Lo stato, pp. 21, 38, 40. Există o anumită confuzie chiar în surse; de pildă adesea statutele de secol XVI se referă la rectori inexistenți sau la cei chemați
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
titlul de Căpitan de Volterra la commissario poate fi găsită în L. A. Cecina, Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. 101 Elenă Fasano Guarini, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Phoenix.. M-au tulburat imaginile unui zbor neobișnuit și zadarnic văzut la un televizor. Dar În ce măsură e oare zadarnic să reiei schițele lui Leonardo da Vinci, să faci după ele aripi artificiale, Întocmai cum le-a gîndit enigmaticul visător din Cinquecento și să izbutești ceea ce n-a izbutit el (dacă a Încercat Într-adevăr să zboare)? Ce importanță mai poate avea să planezi purtat de vînt prin golul unei prăpăstii, urmărit de helicoptere, cînd nimeni nu va folosi vreodată aceste aripi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
spună ca Antigona lui Sofocle: dacă așa le place zeilor, să recunoaștem că, de vreme ce suferim, noi am greșit. Trupul său se cere sculptat de Fidias nu de Praxitele. Și, probabil, cel mai adevărat l-ar fi sculptat un toscan din Cinquecento care răspundea la numele de Buonarotti. În confruntarea cu Prometeu, Zeus Însuși a devenit altul. Nici un zeu nu e mai uman ca acest Zeus disprețuit care nu poate să-i ierte titanului orgoliul, dar n-are Îndrăzneala să-l omoare
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ucide, după care se odihnește sprijinit În măciuca sa acoperită În parte de pielea leului din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon și descoperită În Cinquecento la Roma. El Încarnează un principiu de ordine al lumii elenice. Tot ce e urît pentru gîndirea greacă e pentru el monstruos. Tot ce e irațional e demn de dispreț. Tot ce e accidental trebuie suprimat. Acest bastard divin are
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]