46 matches
-
și de formă pentagonală, are două ferestre: una în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos, sub tavan, sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
istorice din anul 2015 a fost înscris la numărul 258, având codul de clasificare VS-II-m-A-06781. Podul Doamnei din Chițcani este construit din blocuri masive de piatră fețuită, legate cu mortar de var și are cinci deschideri în arc în plin cintru. El este orientat în direcția E-V și are o lungime de 90,40 metri și o lățime de 9 metri. Deschiderea arcului la naștere este de 14 m, iar cea de la mijloc are înălțimea de 7 m. Pilonii pe
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în plin cintru și cu un bulb mic încheiat printr-o săgeată. Fațada principală spre vest era compusă dintr-o parte centrală, încadrată de două părți avansate în formă de turn. În partea centrală, ușa largă de intrare era încadrată de un arc
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
două scări până la galeriile rezervate pentru femei. Cele două etaje de galerii sunt susținute de coloane metalice duble și sprijinite în colțuri de două grupuri de câte patru coloane metalice. Coloanele ce sprijineau galeria superioară aveau arcuri semicirculare în plin cintru, aflate câte trei pe fiecare parte. Aceste arcuri formau un pătrat pe care se sprijinea octogonul cu patru arce oarbe în ogivă alternând cu patru coarne proeminente care susțineau un tambur cilindric cu 16 ferestre pe care se află cupola
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
longitudinale și transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Este de remarcat aici decorarea grinzii de sus a parapetului cu cioplituri în joc volumetric. Între pronaos și naos este un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru și două deschideri simetrice inegale. Naosul are o formă dreptunghiulară (8.90x9.25 metri), cu două abside laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
vest, cu o fereastră în axă. Între pronaos și naos se află un perete marcat printr-o arcadă susținută de două coloane profilate. Naosul este dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
turn clopotniță de lemn. Acesta are un plan pătrat cu structură metalică și închideri din lemn, învelitoare din șiță. Turnul clopotniță are două nivele: la primul nivel (parterul) se află o deschidere de acces sub forma unei bolte în plin cintru care cuprinde și poarta metalică de intrare, iar la etaj este camera clopotelor. În curtea bisericii se mai află o construcție anexă din zid și învelitoarea din tablă zincată cu rol de magazie, depozit și casă de prăznuire. În curtea
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri. Planșeele, șarpanta și tâmplărie erau de lemn, pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru. În interior se află un candelabru impresionant. Suprafața sinagogii este de 715 m².
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
m². Dimensiunile edificiului sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 14 m și înălțime - 32 m. Fațada clădirii este fragmentată, fiind placată cu cărămizi în două culori. Portalul de intrare este în stil maur este incununat de o arcada in plin cintru cu lambrechin. În registrul superior se află decorațiuni cu rozete. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 6 turnulețe pinaclu împodobite cu arce și colonete. Interiorul este împărțit în trei nave (nava centrală acoperită de o boltă
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte două dispuse simetric pe fațadele de sud și de nord și una în axa absidei altarului), care sunt încadrate de muluri încheiate cu un arc în plin cintru. Aspectul unic al acestui edificiu religios este dat de pridvorul deschis cu etaj. În încăperea de la parter se intră prin cele două arcade ale pridvorului dispuse în zidul de vest, care duc la ușa pronaosului. Această încăpere are două bolți
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Nava centrală, ca la orice bazilică romanică, este mai înaltă decât cele laterale, ea fiind despărțită de celelalte prin intermediul unei singure perechi de stâlpi cu amprentă pătrată pe care se sprijină câte două arce cu deschidere semicirculară ("arce în plin cintru"). Nava este iluminată cu ajutorul unor ferestre strâmte semicirculare și este acoperită de către o șarpantă aparentă, Navele laterale au bolți semicilindrice iar cele două absidiole (abside mai mici) aflate în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
o boltă construită din scânduri de brad, în nervuri de lemn, pe plan poligonal și fâșii curbe. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete din bârne de brad, cu un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă poligonală cu trei laturi, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară de dimensiuni reduse. Absidele laterale au tavanul ușor înclinat spre exterior, compunându-se din scânduri
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
iar etajul din cărămidă arsă și detalii din piatră. Intrarea nu este evidențiată arhitectural decât cu arcul conturat cu bolțari în spiritul goticului timpuriu și dominat de balconul-tribună de la etaj. Ferestrele au forme variate; golul este în arc în plin cintru și în segment de arc, iar conturarea părții superioare în bolțari imită forme gotice. La etaj ferestrele au ancadramente, cu chenare din bosaje de diferită lungime, ce creează o margine în zigzag și cu panouri decorative. În grosimea pereților rezalitelor
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
construită în perioada interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Țării, cu arhitectura în spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu fațada laterală, are o compoziție simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag. Complexul de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, ocupa o jumătate din cartier
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
a păstrat decorația plastică din stucaturi. Fațada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitația bosajelor
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitația bosajelor orizontale, sunt plasați pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri. Cartierul în care este amplasat muzeul este unicul din cele 187 din centrul istoric care s-a păstrat integral. După cel
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră, utilizată pentru a evidenția structura și detaliile arhitectonice. Cu piatră albă sunt marcată colțurile clădirii, ancadramentele și bolțarii ferestrelor circulare, în segment de arc și în arc în plin cintru. Clădirea se află într-o stare avariată: pereții sunt jerpeliți, geamurile vechi, acoperișul accidentat, ușile legate cu lanțuri și prinse cu lacăte. Doar două mori cu abur s-au păstrat în Chișinău; a doua pe strada Pușkin. În prezent, Moara
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]