135 matches
-
de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale începerea sezonului de plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul imaculat al cămășilor sau al cioarecilor din dimie albă. Toată iarna au făcut șiță, cu care vor merge toamna în Vlașca, să o schimbe pe cereale. Se mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479807448.html [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
lui Gheorghe spre a lui Ion, doar a lui Grigore se îndeasă îmbufnată: - Nici somnul de veci nu-l am, cum apare careva... șo, șo, șo!, nu vă mai săturați de sporovăit. - Taci și dormi măi Grig, un adormit în cioareci ai fost toată viața, noroc de Dumitrița că te-a cerut de bărbat, că altfel... tu nu vezi nici o femeie, uite și frumoasa asta cum calcă, precum barza prin baltă, sigur e orășeancă. - Îhî, da-i... faaaină! - No, no! Gheo
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
tuns, că luni mă face pionier. - Da’ de ce te face? - Pentru că învăț bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
ajuns acest Santa Klaus pe meleagurile noastre. Cert este că a fost adoptat și de românii noștri, care au exclamat uimiți : ăsta este Moș Crăciun al nostru! Uite-așa l-au dezbrăcat pe bietul Moș de sarica sa, precum și de cioarecii și opincile lui multimilenare. Ce era să facă sărmanul? A îmbrăcat straiele americănești ale burtosului Santa Klaus, a luat toiagul și traista în spinare și... la drum, Moș Crăciun! Dacă nu l-a pictat și pe el cineva, așa cum l-
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1419004803.html [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
fiind sub tutela acestora. Dascălii liceului piarist sunt pedagogi eminenți, unii foarte erudiți. De câte ori poate, tatăl lui Avram îl vizitează la școala din Cluj. Judele din Vidra de Sus e descris ca fiind „om frumos, înalt, îmbrăcat în port românesc: cioareci de aba, pieptar cusut cu fir de aur, om ca de 50-51 ani.” El se interesează de situația școlară a fiului său și e mulțumit văzându-i rezultatele bune la învățătură. După terminarea liceului, Avram va absolvi Facultatea de Drept
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
de liceu și ai școlii profesionale. Nimeni nu putea lipsi, așa că aglomerația era maximă, căci numai ucenicii eram peste 400 la număr. Când a început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/R_ze_ul_pantelimon.html [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
pe la gulere, pe umeri, la mâneci și poale. La brâu, încinși cu bete roșii, pe piept cu două diagonale, tot roșii, brodate cu trandafiri din mărgele. Pe cap purtau pălării de pai, având panglici brodate cu paiete sclipitoare. În picioare, cioareci roșii până la genunchi și opinci din piele legate cu nojâțe. Pe cioareci erau înfășurate două șiraguri de clopoței mici, argintii, care le învăluiau gleznele și gambele. Bețele erau frumos lustruite și aveau la capătul de sus panglici albe și roșii
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
bete roșii, pe piept cu două diagonale, tot roșii, brodate cu trandafiri din mărgele. Pe cap purtau pălării de pai, având panglici brodate cu paiete sclipitoare. În picioare, cioareci roșii până la genunchi și opinci din piele legate cu nojâțe. Pe cioareci erau înfășurate două șiraguri de clopoței mici, argintii, care le învăluiau gleznele și gambele. Bețele erau frumos lustruite și aveau la capătul de sus panglici albe și roșii, care fluturau în timpul jocului. Nu erau înalți. De talie mijlocie, chiar mică
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1484266580.html [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
roșii, poziționate în săritoare. În partea stângă, în câmp roșu, se află un brad. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cioban redat în întregime, văzut din față, având mustață, purtând pe cap o pălărie ciobănească, îmbrăcat cu cioareci, cu cămașă lungă care trece peste pantaloni, cu cojoc pe umeri, încălțat cu opinci, cu fluier așezat puțin oblic spre stânga la șerparul închis cu trei curele, ținând cu mâna dreaptă o bâtă poziționată oblic spre dreapta și înconjurat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele. Confecționarea unui astfel de costum presupune o muncă de câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor , brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul este o îndeletnicire ce presupune pricepere, îndemânare si măiestrie. Tehnica de lucru a pânzăturilor țesute permite ca femeile să-și folosească propria imaginație și inventivitate. Astfel, pe parcursul anilor, se remarcă o evoluție de la țesutul în două
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
țesutul în două sau mai multe ițe la o mare varietate de tehnici pentru obținerea motivelor decorative ca de exemplu cele geometrice, florale, zoomorfe sau avomorfe. „Culorile folosite în broderii sunt: roșu, negru, galben, albastru, fire de aur și argint". Cioarecii sunt confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de sensibilitate ale ctitorilor sau poate ale celor care au plătit pentru zugrăvirea lăcașului. Aceste personaje din lumea satului sunt reprezentate cu mult realism. Cei doi bătrâni poartă plete lungi, cămașă albă până la genunchi, un brâu lat la mijloc și cioareci albi. Cămășile nu au guler, ci doar străvechiul șnur negru. Unul din ei poartă pe umeri sumăniță scurtă, celalalt un suman ceva mai lung. În tindă nu se mai distinge aproape nimic din ceea ce a fost odinioară reprezentarea „Judecății de
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
legate de picior sub genunchi. Cămașa și izmenele de lucru erau confecționate în totalitate din fire de cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]