73 matches
-
nimic și în mai puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când se culca oboist. Dacă seara am adormit mulțumită, a doua zi mă așteptau în curte patru dușmani, care, după câteva confruntări cu Ciobănel, îl puseseră cu botul pe labe, în fața porții. Resemnat, câinele îi urmărea numai cu privirea, atât pe ei cât și pe mine. Erau patru cocoși de prăsilă, dubli la înălțime față de cei din curte, cu penele de un roșu lucios
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
noii oaspeți. Teama stăpânea toată curtea, că te punea pe gânduri. Fără să bănuiesc nimic din ce se întâmplase în zori, m-am aventurat să trec spre grădină, unde tot omul se duce când se trezește. L-am fluierat pe Ciobănel să mă urmeze, dar acesta s-a mulțumit să-și ridice capul de pe labe și după o mică ezitare, l-a lăsat să-i cadă mai moale decât la început. -Ai devenit un bătrân puturos! i-am spus și fără
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
fugă înapoi spre prispă. După câțiva pași m-au prins din urmă și toți patru au început să mă ciocănească cu ciocurile și să mă lovească cu aripile desfăcute în evantai. Țipam așa de tare, că l-am încurajat pe Ciobănel să latre, chiar mai tare decât țipam eu. Găinile speriate de atâta gălăgie ne priveau fără să îndrăznească să cotcodăcească. Spre norocul meu, mamaia se întorcea de la fântână, când țipetele mele disperate, acompaniate de lătratul câinelui, răsunau în toată curtea
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
am îndreptat spre grajd. Nu mă gândeam nici la vaca noastră și nici la vițelul ei. Eram încă obosită și pentru prima oară de când eram la țară, am simțit că îmi era dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă mirosea bucuros și aștepta să-i arunc porția mea de pâine, dar sensibil cum era, imediat m-a lăsat în „plata Domnului” și am putut să deschid ușa grajdului. Mamaia și-a pus degetul la gură, să
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul celor doi împotriva celui de-al treilea pe motiv că le arată că orizontul se mărește dacă urci mai sus. Copiii nu sunt ai noștri, ci ne-au fost împrumutați de Creator”, spune un proverb nativ-american. Fiecare din noi
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul celor doi împotriva celui de-al treilea pe motiv că le arată că orizontul se mărește dacă urci mai sus. Refuzul de a rămâne alături de cel care a fost mai sus și îi poate duce și pe ei acolo
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
nu are pereche în corpul uman sau în corpul de control sosit la locul faptei ce a mai găsit și o gură de rai. Unde sunt celelalte părți anatomice? Prin regula de trei simplă, trei turme de oi cu trei ciobănei, cum împarți un pai la trei măgari? Ce culmea! Aceste animale, întruchipare a inteligenței, lipsesc cu desăvârșire din comandoul ciobănesc. Răspunsul l-am aflat trecând la reconstituire. M-am dus la locul folcloric să culeg date și eventual lactate la
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
îndreptățiți la acest gest ar fi fost câinii, însă după cum se știe, ei nu sunt prefăcuți. Ajungem ca teleportați la mașină, ne bucurăm că e întreagă, nu-i explicăm lui Cristi de ce nu l-am lăsat să se joace cu ciobăneii, ci îi dăm niște pastile de gumă mentolată și îl determinăm să demareze stimulați de o groaznică senzație de frig în spate. Până acasă oprim de câteva ori la marginea drumului pentru a deversa, cu opinteli, tratația de la stână și
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
cu blana schimbată și Vlad Ilici Filat cu caracterul său schimbător ca frunza-n dungă...și să vedeți, cât de bine l-au mai jumulit pe Mihai Ghimpu... De ce? Pentru, că Președintele PL Mihai Ghimpu s-a arătat mai mândru ciobănel, mai aproape de sufletele-valorile noastre naționalele. Ceilalți doi Vlazi-ciobănei-mai aproape de valorile materiale, iar baciul slovean- dondonean și cu cel șanti- voronean dansează hora unirii... cu Kremlinul! Dacă e să comparăm doctrinele partidelor, apoi...poți să juri, că la bază au aceiași
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
1960, arată că Tălmăcelul făcea parte din grupa localităților în care nu s-a înregistrat nici o persoană venită din afară (Caramelea, 1961). Situația s-a schimbat însă în contemporaneitate. Tălmăcelul a cunoscut în anii comunismului o puternică migrație iterativă, pendulatorie (Ciobănel, 1995, 1996), prin cei ce au făcut naveta spre Tălmaciu sau spre Sibiu, ca lucrători în industrie. Terenul agricol puțin și accidentat, a făcut ca o mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie, ca sursă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1996). Curtea are și ea o formă care nu este niciodată întâmplătoare. "Curtea este expresia economică a regiunii" considera Romulus Vuia, extinzând termenul de "curte" la întreaga gospodărie (Budiș, 1992). Reședința este, ca în toate zonele rurale ale României, virilocală (Ciobănel, 1995) Tendința în Transilvania a fost aceea a organizării gospodăriei cu fronturi închise spre stradă, iar construcțiile, erau realizate independent, deși adesea erau lipite și comasate. Tipul de arhitectură nu este întâmplător, el fiind intim legat de tipul așezării și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași (Ciobănel, 2002: 267). Șezătorile, foarte apreciate în sat, erau atât un prilej de muncă pentru femei, cât și unul de distracție. Astăzi, prea puține din aceste obiceiuri s-au păstrat, motivele fiind complexe și nelegate de voința oamenilor de aici. Cercetarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută în gospodăria mirelui -, datorită faptului că băieții moștenesc casa sau pământul, fetele moștenesc doar bunuri mobiliare. Descendența este patriliniară, pământul pe care este construită gospodăria tinerilor aparținând bărbatului (Ciobănel, 1995). O dată cu trecerea spre modernitate aceste norme se pierd: familia nucleară câștigă tot mai multă importanță în defavoarea neamului, endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Statistică. Cicognani, Elvira, Pirini, Claudia, Keyes, Corey, Joshanloo, Mohsen, Rostami, Reza și Nosratabadi, Masoud. 2008. Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993. O perspectivă socio-culturală asupra tranziției în România, în Sociologie Românească, anul IV, 2, pp.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile Tudor Crețu, Paul P. Drogeanu, Nicolae Dunăre, Constantin Eretescu, Petre Florea, Virgiliu Florea, Adrian Fochi, Anca Giurchescu, Sanda Golopenția-Eretescu, Iosif Herțea, Mariana Kahane, Radu O. Maier, Hanni Markel, Elena
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
puternic, pe cer, Ionică al lui Fluierariu trăgea câte un somn atât de odihnitor, și de binevenit, pentru sănătatea sa, cu nimic alterată,încât, abea aștepta, ziua următoare, să mai tragă unul, tot cam pe acolo. Anii însă au trecut. Ciobănelul a crescut, devenind elev, apoi student, la facultatea de medicină veterinară. Și apoi,încet-încet, a răsărit, pe lumea Vădenilor, medicul zoo veterinar Ionel Fluierariu. A lucrat puțini ani la circa locală. A fost găsit ca fiind dintre cei mai buni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
hotărât. S-a dus în camera în care-și păstra lucrurile rare, și-a luat fluierașul copilăriei, și a început a durlui, prin casă. Nevasta, făcându-i un anume semn, pe la cap, la întrebat,în zeflemea: ce te-a apucat, ciobănelul mamei, ciobănel? M-a apucat a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a dus în camera în care-și păstra lucrurile rare, și-a luat fluierașul copilăriei, și a început a durlui, prin casă. Nevasta, făcându-i un anume semn, pe la cap, la întrebat,în zeflemea: ce te-a apucat, ciobănelul mamei, ciobănel? M-a apucat a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc la Vădeni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
primărie, când l-au auzit, cei de față, pentru care motiv a sosit acolo, s-au crucit. Dar, bine, domnule, un doctor ca mata, un om așa și pe dincolo, un fost ministru, să se facă, iar, ca pe timpul copilăriei, ciobănel,în satul natal? De ce nu?! Bine, mă, chiar, cioban-cioban? Da. Ciobancioban. Primarul, om mai desfrunzit la minte, l-a aprobat. Eu mă bucur, nene Ioane, dacă vrei să ai grijă de oile comunei. Da, mă copile, vin. Că de aia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Jesper, dinspre Papă nici atît, avea probleme cu o seamă de cardinali doritori de băieței, nu găsea vreme pentru nu știu ce păcătos mirean, mai ales că turma parcă Înnebunise de la o vreme, nu mai recunoștea păstorul, se iviseră tot felul de ciobănei neastîmpărați, drumul ducea doar spre prăpastie, scară spre cer mai exista doar În predici, singura speranță pentru cel Închis venea dinspre Sema, ea ar fi vorbit despre Cryos, s-ar fi ajuns apoi la stabilirea paternității, Thomas ar fi fost
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și manolică 125"126: "Eu cred că norii povestesc/ În fiecare țară altfel,/ poate că sunt ținuturi unde/ Se văd pe ceruri epopee -/ La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei./ Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri/ Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă/ Suie cu lacrimi un cuvânt./ Cum am putea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]