73 matches
-
în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul celor doi împotriva celui de-al treilea pe motiv că le arată că orizontul se mărește dacă urci mai sus. Copiii nu sunt ai noștri, ci ne-au fost împrumutați de Creator”, spune un proverb nativ-american. Fiecare din noi
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare by https://republica.ro/miorita-despre-lupta-intre-complot-si-resemnare [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul celor doi împotriva celui de-al treilea pe motiv că le arată că orizontul se mărește dacă urci mai sus. Refuzul de a rămâne alături de cel care a fost mai sus și îi poate duce și pe ei acolo
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare by https://republica.ro/miorita-despre-lupta-intre-complot-si-resemnare [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Simona Tache (13 octombrie 2010, ora 18,46, dosarul Mădălina Manole) Dinu Patriciu: Te salut, Gregoar, ciobănelule. Ce faci, mă? Grigore Cartianu: Să trăiți, șefu’, permiteți-mi mai întîi să păstrez cîteva minute de tăcere: ............................................................................................................................... D.P.: Ce tăcere, mă, ce-ai? G.C.: A murit Mădălina Manole, șefu’! D.P.: A murit acum trei luni, băi, Gregoare, ai înnebunit
Stenograma convorbirii dintre Dinu Patriciu şi Grigore Cartianu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19867_a_21192]
-
Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părți, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretariatul de Stat pentru Handicapați Paul Ciobănel, secretar de stat Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă București, 9 octombrie 1996. Nr. 958. Anexa DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor care se transmit în proprietatea publică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116074_a_117403]
-
cu voi...” - "varianta Alecsandri") definește spațiul consacrat din "Miorița-colind", Muntele și elementele sale adiacente (plaiul, platoul alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul "buhași" = “brad bătrân; la munte, colibele se acopereau cu scoarțe de buhași ce se aduceau din
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Răhău (în dialectul săsesc "Rechen, Recha", în , în ) este un sat ce aparține municipiului Sebeș din județul Alba, Transilvania, România. 1. În punctul „Budurăul Ciobănelului“, situat în partea de sud-est a comunei, pe partea dreaptă a Văii Sfintei, a fost cercetată, în anul 1960, o "villa rustica". Au fost identificate părți din două corpuri de clădire, din una dezvelindu-se integral două încăperi și fragmente
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
mie! Eu că ți-o voi da, Zise baciul Preda, Dacă vei ierna Colo-n munticel Singur, singurel, Până ce-om veni, Eu și mândra ta, Spre a mi te lua. Pe un pisc tăcut, De vânturi bătut, Șade singurel Tristul ciobănel, {EminescuOpX 186} Tot cătând spre văi Să vază pe-ai săi. Balada aceasta, dacă va fi existând întreagă, nu e cuprinsă nici în culegerea lui Alexandri, nici în altele mai nouă. [1 februarie 1879] ["LIBER-CUGETĂTOR, LIBERĂ-CUGETARE.. ''] Liber-cugetător, liberă-cugetare iată fraza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nou față de chipul îndătinat al mamei ciobănașului. Sper să nu comit vreo exagerare, dar presupun aici schița unui portret de frumusețe formulat în două registre și prin versurile separate: „Trupușor de Dician”, „Trupușor de cuconiță”. Ambele vizează frumusețea fizică: „Mîndru ciobănel,/Tras ca prin inel”. Sub regim de ipoteză, mai observ că schița de portret este cerută de statutul special și dramatic al Caloianului: ca și păstorul, păpușa de lut ce urmează să fie îngropată și plînsă „cu lacrămi de sînge
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iar afecțiunea ei pentru copil este evidențiată și de portretul elogios, idealizat, pe care i-l face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
muntelui. Suind la deal prin fânețe, primim până-n suflet mirosul florilor câmpului; glasuri nenumărate de greeri țârâie lung, răsunător, domol și dulce; câte un cristel cârâie din când în când. Ajungem pe deal deasupra satului Valea-Seacă; ne întâlnim cu un ciobănel cu fața rumenă, cu ochi vioi care unește în cârd vreo 20-30 de oi, cu o surioară a lui, micuță. "A cui îs oile acestea, măi Ciobane? Apoi a lui Vasile-a-Moșneagului. Cum te cheamă? Ion. Carte ai învățat? Da, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un concentrat o mică lume. Dintre filmele premiate la această categorie am reținut în mod special Milky Way al Ivanei Mladenovici, (Premiul pentru cea mai bună regie) o pastorală degradată în decorul fantomatic al unei gropi de gunoi, cu doi "ciobănei" păscînd vacile pe lîngă bălțile cu păcura verde a lintiței, la marginea mormanelor de mizerie asaltate de tornade de stoluri gălăgioase. Mizeria ancestrală a celor doi, un bătrîn taciturn și un tînăr chinuit care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
Rășcanu“. La una din marile victorii asupra Franței, după cele din 1960 și 1962, produsă pe 1 decembrie 1968, își aduc contribuția Rășcanu și Mihai Suciu. Primul făcea parte din „inamovibila și foarte valoroasa linie a III-a“, alături de Paul Ciobănel și Radu Demian. După o partidă de mare luptă, cu răsturnări de scor spectaculoase (12-0, 12-14, 15-14, în ultimul minut), trimisul cotidianului „L'Equipe“ conchidea: „toată echipa României a fost o minunată mașină de apărare“, „Cine în afară de All Blacks sau
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
cei mai vocali, cei mai agresivi în disputele cu organele de ordine erau cumpărătorii. Dacă ciobanii-măcelari se mulțumeau să spună că e munca lor și că fac ce vreau cu ea ("L-am hrănit cu biberonul!", se lamenta un frumos ciobănel extracarpatic, aruncând priviri înduioșate spre mielul pe care tocmai îl "executase" cu mișcări experte), cumpărătorii-orășeni deveniseră, parcă, membri ai baroului civic: "De ce nu se contruiește locuri speciale? De ce e ocupate piețele de mafioți? De ce nu se gândește că vine Paștele
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
sale, dacă ar fi doar să ne amintim de controversa cu Miorița, pe care, de altfel, o cunoștea profund, căci o tălmăcise impecabil în franceză. Susținea, cu ardoare, că are un final deschis și deci nu știm dacă într-adevăr ciobănelul a fost ucis. Cât optimism! Ce bine ne-ar prinde să ne molipsim de la dom'Profesor...
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
aveau să fie cunoscuți drept primii republicani/revoluționari de tip sovietic din România. „În acea vară - avea să își amintească Adam - tot mai mulți dezertori, soldați de-ai noștri din Zlatița, se întorceau acasă. Nu se mai ascundeau de noi, ciobăneii, ca la început și nici nu ne mai amenințau cu tot felul de grozăvii dacă i-am fi denunțat. Se vorbea prin sat că armata austro-ungară și cea germană au fost înfrânte de soldații sârbi și că se retrag peste
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
vest, fără să mai pierdem atâta timp?... Mașina a prins viteză, nemaiavând înainte atâtea obstacole, - dacă vom pune un primar vrednic?... îmi vine o idee. Și zic dacă primar ar fi ieșit... dacă ar fi candidat și ieșit... Ciobanu..., "mândrul ciobănel, tras ca prin inel" - îmbogățitul, binefăcătorul lumii sărace, care-l adoră, și căruia el îi dă atâtea parale și le face și case... când e cu inundățile... - Ei, face Andi, curios, anunțând temperatura de afară; 20 de grade! ca primăvara
Transhumanțe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8144_a_9469]
-
tragic într-un simbol, arătându-și astfel iubirea fără margini față de natură, văzând sfârșitul ca pe o nuntă de proporții cosmice la care participă elemente cosmice (soarele, luna, stelele) și pământești (brazii, munții, păsăreleleă. Aflând care-i este destinul, mândrul ciobănel nu plânge dar nu este nici dezamăgit, nu neagă sensul omorului, ci transformă neșansa care-l sortește morții, într-o taină prin care devine triumfător asupra propriului destin. Prin această alegorie fără concurență în literatura noastră, ciobanul mioritic îmbracă moartea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu pieptul lumina. Și pasul îmi era lin, ochiul bombat în deschiderea lacomă a pleoapelor, inima ceasornicărea tainic roua în turnul de nervi. Fragedele fraude ale ploii, spolierile exhibate de cochiliile foștilor melci, cișmelele lui Sigmund Freud (picurând delicioase complexe ciobăneilor sosiți, virili, de pe Muntele Athos!), paingii ritoși, magaziile moi, răscoapte (pline de unelte gospodărești, stive de lemne tăiate fin cu briciul, lăzi putrede, doldora de vechi cărți școlare), da... magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Jesper, dinspre Papă nici atît, avea probleme cu o seamă de cardinali doritori de băieței, nu găsea vreme pentru nu știu ce păcătos mirean, mai ales că turma parcă Înnebunise de la o vreme, nu mai recunoștea păstorul, se iviseră tot felul de ciobănei neastîmpărați, drumul ducea doar spre prăpastie, scară spre cer mai exista doar În predici, singura speranță pentru cel Închis venea dinspre Sema, ea ar fi vorbit despre Cryos, s-ar fi ajuns apoi la stabilirea paternității, Thomas ar fi fost
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
puternic, pe cer, Ionică al lui Fluierariu trăgea câte un somn atât de odihnitor, și de binevenit, pentru sănătatea sa, cu nimic alterată,încât, abea aștepta, ziua următoare, să mai tragă unul, tot cam pe acolo. Anii însă au trecut. Ciobănelul a crescut, devenind elev, apoi student, la facultatea de medicină veterinară. Și apoi,încet-încet, a răsărit, pe lumea Vădenilor, medicul zoo veterinar Ionel Fluierariu. A lucrat puțini ani la circa locală. A fost găsit ca fiind dintre cei mai buni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
hotărât. S-a dus în camera în care-și păstra lucrurile rare, și-a luat fluierașul copilăriei, și a început a durlui, prin casă. Nevasta, făcându-i un anume semn, pe la cap, la întrebat,în zeflemea: ce te-a apucat, ciobănelul mamei, ciobănel? M-a apucat a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a dus în camera în care-și păstra lucrurile rare, și-a luat fluierașul copilăriei, și a început a durlui, prin casă. Nevasta, făcându-i un anume semn, pe la cap, la întrebat,în zeflemea: ce te-a apucat, ciobănelul mamei, ciobănel? M-a apucat a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc la Vădeni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
primărie, când l-au auzit, cei de față, pentru care motiv a sosit acolo, s-au crucit. Dar, bine, domnule, un doctor ca mata, un om așa și pe dincolo, un fost ministru, să se facă, iar, ca pe timpul copilăriei, ciobănel,în satul natal? De ce nu?! Bine, mă, chiar, cioban-cioban? Da. Ciobancioban. Primarul, om mai desfrunzit la minte, l-a aprobat. Eu mă bucur, nene Ioane, dacă vrei să ai grijă de oile comunei. Da, mă copile, vin. Că de aia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vară, bogăție a pădurii din care satele apropiate, sărace În mare parte, se alimentau ades. În acel anotimp, pădurea era plină cu marea sa varietate de bureți buni de mâncat: hribii cărnoși, chitoaștele moi, hulubițele sau pânișoarele roșii, verzi, cenușii, ciobăneii gălbiori care creșteau În cete mici, Îndesați unii În alții, frumos mirositori și multe alte soiuri de bureți și ciuperci pe care Victor le cunoștea foarte bine. Cei doi bărbați culegeau aceste daruri ale pădurii, umplând cu destulă ușurință cele
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]