45 matches
-
acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
munte de la Zboina Neagră, aflată la Trei Hotare, se numește Fata Moartă”. 8. “Fata Moartă” (IV) “Pe un deal numit Manciuc, hoinărea un haiduc care fura de la cei bogați și ce fura împărțea la săraci. Într-una din zile, o ciobăniță - Maria - trecea pe acest deal, ca să ajungă în satul ei. Pe când mergea pe drum, s-a întâlnit cu acel haiduc. El, de frică să nu povestească cuiva despre el, a legat-o de un copac și și-a văzut de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din Muntenia și Oltenia, acțiunea referindu-se la căsătoria dintre un cioban și o ciobăniță sau dintre un țăran și o țărancă. După căsătorie, din motive diferite, soțul este ucis și apoi prohodit parodic de un „preot”, iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vrejul pe arac numai să parvină”, dar, iată, a căzut, „acum e ca un copac tăiat pe jumătate”. Îmi spune apoi (lucru știut de la nevastă-sa, judecătoarea) că „primul”, adică Ion-Bogdan Băluță, îi disprețuiește pe F., pe Petru Enășoae, pe Ciobănița, care „se afirmă” ostentativ la învățămîntul politic: „Trebuie și ei, săracii, să se priceapă la ceva!” Pe F. chiar l-ar fi umilit (are această apucătură!) în fața membrilor biroului. Eu m-am declarat surprins, dar N. mi-a replicat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umilit (are această apucătură!) în fața membrilor biroului. Eu m-am declarat surprins, dar N. mi-a replicat că, după părerea sa, își merită soarta: l-a văzut recent certîndu-i ca un vechil pe niște țărani de la Izvorul Berheciului! Cît despre Ciobănița, acesta-i „un personaj vechi, întîrziat în timpul nostru”; dacă ar fi să-l portretizezi, „n-ai putea scrie mai mult de o jumătate de pagină”. Am revenit la subiectul inițial (cartea lui Radu Petrescu) și după aceea la amintirile din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sever fiul: „E în toată mâzgâleala ta un erotism absolut dezgustător, parc-ai fi obsedat! Da, da, ești obsedat, nu te mai gândești la altceva decât la coadă. Fă dușuri reci.” Băiat frumos și inteligent, Fili are succes erotic, două ciobănițe se bat pentru el, apoi, din relatarea unui oarecare Matejko, cititorul află că pictorul obsedat de sex a optat pentru pederastie. Trăiește oarecare vreme în Italia și, când revine la N., are o morală deja formată. Ea se bizuie, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și de toate condițiile (de la reprezentante ale nobilimii maghiare ardelene și boieroaice - Șarolta Solcan le pomenește pe „doamnele Anușca Zora și Voica” din Făgăraș, acuzate de vrăjitorie prin 1508426 - până la slujnice sau persoane cu o situație materială precară, precum acea ciobăniță în vârstă din Aiud, acuzată de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în spatele oamenilor. Ea se oprește lângă piramida de rodii care se înalță în mijlocul încăperii. Oamenii se împiedică în preajma ei și trec ducând în cocoașele lor, în locul apei, toate urările și dorințele din lume. În decorul ăsta, rândunica mea pare o ciobăniță care se întreabă dacă n-ar trebui să se înfrupte dintr-un măr zemos în umbra grădinii. Gânduri pragmatice i-au urâțit chipul și buzele i-au devenit neplăcute; tot bodogănind ceva, ea cântărește în mână un fruct mare și
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
înconjurat de trupele de securitate. Ea l-a izbit cu ciocanul pe colonelul Paraschivescu, bărbatul ei de atunci, care îl ținea în bătaia puștii pe Ionel. Așa-zisul sacrificiu din dragoste era menit, după Dida, să-i aducă salvarea personală. Ciobănița despre care unii au crezut că a fost cuprinsă de conștiință de clasă nu și-a dorit de fapt decât să se termine odată poveștile alea din munți și să scape cu viață (IV, p. 661). Evocarea omorului din tinerețe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tribunalul îl condamnă pe Alfons Owele la moarte, pentru asasinat și antropofagie: Owele a ucis un om într-o pădure ca să-i ia bicicleta. Iar în buletinul de informare de pe lângă Secretariatul Internațional al Lânii se anunță că se caută șase ciobănițe ca să păzească - în Insulele Falkland - boi, cai și mai ales oi. Candidatelor li se cere: calificare profesională, dragoste de animale, acceptarea singurătății, încredere doar în sine însuși și „detașare față de toate plăcerile și deșertăciunile lumii”. O meșă din părul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
planuri mari cu coptila asta, Ionela noastră. Și și-o dorea noră, zicea... Omule bun! Da nu-i totuna să vezi cu să auzi... Că nu-i cu cale s-o scoatem de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu i-o dăm! Lasă, bărbate, că încet-încet i-a trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-o zburda așa de tinerică... S-o aruncat în neamul tău, bărbate! Și cea mijlocie tot mai mult cu ai voștri se potrivește... Numai Paraschiva îi din neamul meu așa, cinstită încă de coptilă... Vinovată-nevinovată, destul că Ionela a devenit ciobăniță la turma de sterpăciuni a satului. Peste o sută de capete de oi nemulgătoare, de mioare, de miei, de berbeci și batali îi dădeau mari bătăi de cap proaspetei păstorițe pentru că se răsfirau grupuri-grupuri pe tot imașul străjuit de ogoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu trupul diafan de manechin și sufletul dur, de țărancă. L-a obligat să părăsească orașul și să se mute pe o moșie cu cai, căprioare, măslini, unde ea se lasă fotografiată, pentru reviste country, în fața grajdurilor, îmbrăcată ca o ciobăniță, împreună cu fiicele ei, în fuste în carouri și bluze albe de bumbac brodate. Produc ulei de măsline, îl pun în sticle de lichior și îl exportă în America. Câștigă o grămadă de bani. Bambi este obsedată de produsele biologice. Manlio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
important, Samantha, ca acești căței să fie unul cu fața la celălalt. Trish arată spre o pereche de spanieli King Charles. Vezi ? Nu se uită în afară. Ci unul la celălalt. — Unul la celălalt, o îngân, încuviințând din cap. Da, înțeleg. — Iar ciobănițele sunt cu fața ușor în afară. Vezi ? Cu fața în afară. Vorbește clar și răspicat, de parcă aș avea IQ-ul unui copil retardat de trei ani. — În afară, repet conștiincioasă. — Acum ai înțeles ? Mă fixează intens. Să vedem. Încotro trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să bată din toacă dând asfel de știre că se apropie ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
duceam și mă culcam” și, după evaziunea provocată de Amor, se Întoarce la peisajul său intim: cîmpurile smălțuite, iarba pe care strălucesc bășicuțele de rouă, turmele de oi care zbiară plăcut, taurii care mugesc apăsat, călușaua care nechează, albinele, rîndunelele, ciobănițele care cîntă etc. Nu se poate zice că Iancu Văcărescu are o percepție mai profundă a lumii fizice pe care, se vede bine, vrea s-o sacralizeze. Natura ajunge la el prin intermediul literaturii. „Priza” dintre sensibilitate și lucruri nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cum prin anii '50, întîlnindu-se cu un amic pictor, stau de vorbă pînă la sosirea tramvaiului; cînd tramvaiul vine și pornește, amicul îi strigă de pe scară: S-a dat drumul la peisaj! Într-o lume picturală cu forjori, sudori și ciobănițe, tractoriști, Eroi ai Muncii Socialiste, Maestri Emeriți ai Artei și Sportului, scutiți cu totul de orice impozit pe venit, cu teme arzătoare, tot felul de lupte: Lupta pentru Pace, Înfrățirea între Popoare, Realizarea și Depășirea Planului, peisajul, nudul erau abolite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]