45 matches
-
acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înconjurat de trupele de securitate. Ea l-a izbit cu ciocanul pe colonelul Paraschivescu, bărbatul ei de atunci, care îl ținea în bătaia puștii pe Ionel. Așa-zisul sacrificiu din dragoste era menit, după Dida, să-i aducă salvarea personală. Ciobănița despre care unii au crezut că a fost cuprinsă de conștiință de clasă nu și-a dorit de fapt decât să se termine odată poveștile alea din munți și să scape cu viață (IV, p. 661). Evocarea omorului din tinerețe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tribunalul îl condamnă pe Alfons Owele la moarte, pentru asasinat și antropofagie: Owele a ucis un om într-o pădure ca să-i ia bicicleta. Iar în buletinul de informare de pe lângă Secretariatul Internațional al Lânii se anunță că se caută șase ciobănițe ca să păzească - în Insulele Falkland - boi, cai și mai ales oi. Candidatelor li se cere: calificare profesională, dragoste de animale, acceptarea singurătății, încredere doar în sine însuși și „detașare față de toate plăcerile și deșertăciunile lumii”. O meșă din părul lui
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din Muntenia și Oltenia, acțiunea referindu-se la căsătoria dintre un cioban și o ciobăniță sau dintre un țăran și o țărancă. După căsătorie, din motive diferite, soțul este ucis și apoi prohodit parodic de un „preot”, iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vrejul pe arac numai să parvină”, dar, iată, a căzut, „acum e ca un copac tăiat pe jumătate”. Îmi spune apoi (lucru știut de la nevastă-sa, judecătoarea) că „primul”, adică Ion-Bogdan Băluță, îi disprețuiește pe F., pe Petru Enășoae, pe Ciobănița, care „se afirmă” ostentativ la învățămîntul politic: „Trebuie și ei, săracii, să se priceapă la ceva!” Pe F. chiar l-ar fi umilit (are această apucătură!) în fața membrilor biroului. Eu m-am declarat surprins, dar N. mi-a replicat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umilit (are această apucătură!) în fața membrilor biroului. Eu m-am declarat surprins, dar N. mi-a replicat că, după părerea sa, își merită soarta: l-a văzut recent certîndu-i ca un vechil pe niște țărani de la Izvorul Berheciului! Cît despre Ciobănița, acesta-i „un personaj vechi, întîrziat în timpul nostru”; dacă ar fi să-l portretizezi, „n-ai putea scrie mai mult de o jumătate de pagină”. Am revenit la subiectul inițial (cartea lui Radu Petrescu) și după aceea la amintirile din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sever fiul: „E în toată mâzgâleala ta un erotism absolut dezgustător, parc-ai fi obsedat! Da, da, ești obsedat, nu te mai gândești la altceva decât la coadă. Fă dușuri reci.” Băiat frumos și inteligent, Fili are succes erotic, două ciobănițe se bat pentru el, apoi, din relatarea unui oarecare Matejko, cititorul află că pictorul obsedat de sex a optat pentru pederastie. Trăiește oarecare vreme în Italia și, când revine la N., are o morală deja formată. Ea se bizuie, în
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29 128. Schuller Helmut Gheorghe, născut la 9 iunie 1942 în localitatea Șeica Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Schuller Gheorghe și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29. 129. Ciobăniță Eugen Cristian, născut la 3 august 1968 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Ciobăniță Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborggatan 6 C. 130. Heimann Fortuna Carmen, născută la 2 iunie 1967 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
9 iunie 1942 în localitatea Șeica Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Schuller Gheorghe și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29. 129. Ciobăniță Eugen Cristian, născut la 3 august 1968 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Ciobăniță Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborggatan 6 C. 130. Heimann Fortuna Carmen, născută la 2 iunie 1967 în București, România, fiica lui Țintea Petru Fortunato și Carmen Maria, cu domiciliul actual în Germania, Doringstadt Ebesfeld, Am
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
de Cavaler, cu însemn pentru militari: 1. domnului colonel inginer Bucovei Corneliu Florentin; 2. domnului colonel Stroea Gheorghe Adrian; 3. domnului colonel Țundrea Ioan Marius; 4. domnului locotenent-colonel Botoșanu Petru Iulian-Dorel; 5. domnului maior Agavriloaei Dragoș Florin; 6. domnului maior Ciobăniță Neculai Florin-Daniel; 7. domnului maior Pop Gavril Daniel; 8. domnului maior inginer Sileanu Dumitru Adrian; 9. domnului maior Uifăleanu Ovidiu-Gheorghe Ovidiu-Liviu; 10. domnului căpitan Axente Aurelian Cristian. Articolul 2 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru militari
DECRET nr. 463 din 22 aprilie 2008 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197486_a_198815]
-
află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță în Dosarul nr. 1.308/232/2014 al Judecătoriei Găești și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.321D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță cu prilejul soluționării unei cauze civile în care a solicitat anularea încheierii de suspendare a executării silite a unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, suspendare având ca temei dispozițiile art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță în Dosarul nr. 1.308/232/2014 al Judecătoriei Găești. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Găești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronun��ată în ședința din data de 17 noiembrie 2015. PREȘEDINTELE
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
între cei trei ciobani și perseverența femeii care pornește în căutarea ciobanului ucis. Autorul s-a inspirat și din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Șalga” - din care a preluat exemplul unei curajoase ciobănițe ce pornește în căutarea unei cete de hoți și se răzbună într-un mod năpraznic pe cei care au prădat-o - și „Dolca” - de unde a preluat legătura dintre om și animalul credincios. "Baltagul" este considerat ca fiind o monografie a
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
la "Tehnium" în echipă cu Ilie Mihăescu. A fost colaborator la revista FRR "Radiocomunicații și Radioamatorism" (1996-2012), secretarul general al FRR și redactor-șef al revistei. A colaborat la publicarea unui număr de 9 cărți tehnice, împreună cu Ilie Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior member” al asociației nonprofit „Pro radio antic” din Arad. Începând din anul 2011 devine membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]