31 matches
-
formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță). Mamiferele sunt unicele ființe care au trei oase în ureche. Nicovala (incus) și scărița (stapes) provin din oasele maxilarului, și permit o detecție mai delicată a sunetului. Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la nicovală și scăriță, iar de acolo la fereastra ovală, situată la limita dintre urechea medie și cea internă. Oscioarele transmit vibrațiile prin membrana ferestrei ovale în fluidul din urechea interioară. Urechea medie este cavernoasă. Dacă animalul ajunge într-
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive. Păianjenii au Urechile reptilelor au doar un oscior (ciocănașul), spre deosebire de cele ale mamiferelor, care au trei. Probleme cu urechea sau sistemul de procesare al undelor sonore în creier pot conduce la asurzire.
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
pline cu slove"", ""cu bogate inscripții, care ne spun de rostul, ce l-au avut în lume cei ce zac sub ele"". El afirma că aici, sub "o piatră detunată, care nu poartă pe ea decât urmele ciocanului grosolan al ciocănașului, care a desbârnat bolovanul de stânca din munte, și fără altă înfloritură"", se afla mormântul lui Lumânărică. Astăzi, osemintele lui Lumânărică sunt păstrate în cripta de sub vestmântarul bisericii Talpalari din Iași, în aceiași casetă cu rămășițele pământești ale episcopului Filaret
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
sărate" (care în legendele locului sunt vechi guri de ocne) reprezintă o dovadă în acest sens. Conform documentelor din timpul lui Mircea cel Bătrân, valorificarea resurselor naturale se realiza cu "țiganii robi" (țiganii erau singurii robi din Țara Românească), denumiți "ciocănași". După deposedarea mănăstirii Cozia de ocne, robii au devenit liberi, fiind asimilați de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 - 1492), s-a ridicat o cruce de piatră care constituie unul dintre monumentele epigrafice vechi din județului Vâlcea
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
dispoziție mediană. Factorii care perturbă dezvoltarea acestei regiuni pot determina apariția de despicături labiale și/sau palatine care se pot asocia, în unele cazuri, cu anomalii ale altor structuri derivate din primul arc branhial și care pot determina surditate (anomaliile ciocănașului și nicovalei sau ale mușchiului tensor al timpanului) sau defecte de fonație (anomaliile structurale ale vălului palatin moale sau ale mușchiul tensor al palatului moale). Cauzele care determină despicăturile labiale și palatine sunt încă insuficient cunoscute. Aceste malformații sunt catalogate
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]