KorAP: Find »[drukola/base=ciocăni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 2 3 ...70 >

1,729 matches

Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la Ciocănești expune obiecte cioplite în lemn: linguri, furculițe și mobilier tradițional. Obiectele lucrate de Bența Codrin sunt nu numai utilitare, ci și pline de semnificații, ușor de descifrat de un client avizat. Furculițele și lingurile au sculptate pe coadă diverse motive

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și naționale. Argintăritul, ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la Ciocănești de frații Vasile Ion și Bulbuc Cornel din Alexandria, care au învățat meșteșugul de la tatăl lor de care își amintesc cu lacrimi în ochi. Ei expun: inele, cercei, verighete, lănțișoare, brelocuri și ne oferă și o demonstrație de lucru, făcută

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
păstra tradiția familiei, a unei regiuni sau a neamului românesc și pentru a-și câștiga existența în mod creativ și onest, asemenea înaintașilor lor. Nu numai ocupațiile, ci și arte specifice localității și chiar zonei sunt prezente la Festivalul de la Ciocănești: pictură, muzică de toate tipurile și pentru toate vârstele: simfonică, ușoară, populară, folk interpretată de artiști din toată Bucovina, din Ardeal, din Republica Moldova, români, basarabeni și ucrainieni. La Pensiunea „Melios” a avut loc vernisajul expoziției de grafică umoristică a artistului

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Tenorul a executat portrete vizitatorilor oferite gratis de organizatori și a interpretat pe scena în aer liber arii din opere celebre: „Rigoletto” și „Trubadurul” de Verdi, „Turandot” de Puccini și canzonete. Din inițiativa preotului Ilie Rusu, în casa parohială din Ciocănești, într-o atmosferă de elevație religioasă și artistică, într-o sală ce pare-a fi un mic altar pe ai cărui pereți sunt expuse icoane realizate în diferite tehnici, s-a desfășurat o serată de muzică simfonică susținută de tineri

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
atmosferă de elevație religioasă și artistică, într-o sală ce pare-a fi un mic altar pe ai cărui pereți sunt expuse icoane realizate în diferite tehnici, s-a desfășurat o serată de muzică simfonică susținută de tineri talentați din Ciocănești și de la Chișinău: Mihai Rusu, Gabriel Rusu, Laura Maria Niculiță, Simona Șcheul, Mircea Florin Cebanu, tinere talente, tinere speranțe răsărite în pământul în care Dumnezeu a sădit cu atâta dărnicie sămânța genialității lui Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu etc.

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor, în toate aceste domenii obținând până în prezent numeroase premii la concursuri județene, naționale și internaționale. Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
un sat departe/ Și un grai ce n-are moarte/ Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
bade tinerel, măi, și mi-e e tare dor de el, măi,/ Că s-o dus bădița sus, măi, pe valea Bistriții-n sus măi/ Că eu bade fără tine nu mai pot trăi pe lume.” Aspecte ale vieții din Ciocănești sunt prezente și în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
pe lume.” Aspecte ale vieții din Ciocănești sunt prezente și în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta s-a bucurat/Nepoțeii-am sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-am adormit./ Dimineața m-am sculat/Și din nou iar am plecat.” În cântecul „M-am născut în Ciocănești” sunt amintite aspecte ale vieții din familia părintească: „M-am născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-am adormit./ Dimineața m-am sculat/Și din nou iar am plecat.” În cântecul „M-am născut în Ciocănești” sunt amintite aspecte ale vieții din familia părintească: „M-am născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și pe mama o iubea./ Avea un picior de lemn/ Și cosea cu coasa

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
se urăsc./ Erau case mici/ Și ficiori voinici/ Fetele furca torceau/ Și frumos cântau./ Nu vă supărați/Și mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și a cântecelor populare interpretate de copii, tineri și adulți. Țăran Miruna Gabriela din Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima apariție

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
oferit momente unice în care istoria s-a împletit cu tradițiile locului și cu actualitatea. Focul realizat în apropierea scenei ilumina atât chipurile interpreților precum: Vasile Șeicaru, formația „Nemuritorii”, cât și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]