683 matches
-
sosirea lui Petruș, nădăjduind fiecare ca ea să fie aleasa, în timp ce păsările îl căutau în toate colțurile pe stăpânul lor. Numai cucul, cocoțat în vârful unui turn, privea râzând la toată nebunia iscată în palat. Prima care îl zări fu ciocănitoarea, care îi atrase imediat atenția bufniței care, la rândul ei, îi spuse corbului și vulturului. Nu trecu mult și cucul se trezi înconjurat de o grămadă de păsăret. - Ia spune, jupâne cuc, ce te amuză atât de tare, îl ciupi
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
ciocul ei ascuțit în coaja lor. Citindu-i uimirea pe chip, poeta Maria Niculescu îl lămurește prin câteva versuri: Astă pasăre, se spune,/ Este doctorul minune,/Cu gingașa sa făptură / Are grijă de Natură./ Știți, cumva, ce nume are? / Doctorul CIOCĂNITOARE. (Doctorul minune, pag. 24) Apreciind că pentru a face față greutăților vieții și să poți să-ți îndeplinești, la vîrsta copilăriei niște dorințe, bunica îl învață pe nepoțel să fie chibzuit, să strângă bănuț lângă bănuț: ”Și eu am în
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1422949406.html [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Capito_din_romanul_destin.html [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial, autoarea precizează: “Ființele de dincolo [din PĂDUREA FERMECATĂ ] nu trăiesc, ele doar există”. Ființarea neînsemnând, deci, și acțiune sacră, (auto)regeneratoare. Pruncul-Inorog, devenit copil, află de la CIOCĂNITOARE că singurul leac contra inactivității/parliziei sacrale, din zona PĂDUREA FERMECATĂ este să-i ceară DOMNIȚEI NEGRE - RĂDĂCINA CURCUBEULUI (s-ar traduce prin „RĂDĂCINA PARADISIACĂ A DEMIURGIEI, A DINAMISMULUI DEMIURGIC”). Dar aceasta ar necesita un SACRIFICIU MAJOR! Natura SACRIFICIULUI îi
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
induc Copilului-Inorog, prin autoarea poveștii de față, o pledoarie irefutabilă, pentru LUMEA POVEȘTILOR, ca fiind LUMEA SACRĂ A VISULUI: „Poveștile sunt frumoase. Lumea lor e o lume a visului. Acolo poți spera, poți îndrăzni, poți cuteza...Și eu sunt inorog. Ciocănitoarea Creastă Roșie mi-a spus că inorogii poartă visele tuturor, că semănăm cu îngerii. Vă las cu bine. Merg spre ai mei și spre lumea mea. Cei din Pădurea Albă vor primi viața și culoarea înapoi și mă voi întâlni
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
inscripții tibetane în piatră Și nimic nu se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1401214514.html [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1401214514.html [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
-l aruncarăm înapoi. La 4 septembrie, am ocupat localitatea Petroșani. Am stat aici până la 14 - 15 septembrie și am ocupat pozițiile de la Merișor. Ne pomenim cu un bombardament puternic. Ascunși în tranșee, trăgeam foc cu mitraliera ce răpăia ca o ciocănitoare. Trăgătorul căzu lovit de o schijă. Îi luai locul. Eram înconjurat de două părți și muniția era pe terminate. Se porunci retragerea. Formăm tranșee la Bănița, dar dușmanul ne urmări și aici, am fost scoși din poziție și azvârliți până la
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 by http://revistaderecenzii.ro/marturie-facuta-de-gheorghe-dumitrica-din-satul-molanesti-in-anul-1937/ [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
dealurilor erau smălțuite de florile primăverii, urmăream în treacăt dacă mierlele, cocoșarii sau alte specii ale pădurilor, ce sălășuiseră aici și în anii trecuți și-au făcut iar cuibirile în locurile știute de noi. Știam copacii în care aveau cuiburi ciocănitorilor și pândeam răbdători prin apropiere să vedem cum veneau părinții cu hrană și astâmpărau foamea ciocurilor hămesite care se auzeau țipând strident și se vedeau mișcându-se la intrarea în vreo scorbură de copac. Ne opream uneori pe potecile din
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1495435816.html [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
serinus) 5 27 25. Cânepar (Carduelis cannabina) 5 27 26. Chira (Sterna sp.) 20 160 27. Chirighița (Chlidonias sp. 20 135 28. Ciocantors (Recurvirostra avosetta) 20 135 29. Cinghita-de-iarna (Montifringilla nivalis) 20 55 30. Cinteza (Fringilla sp.) 5 27 31. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; 10 135 Picoides sp; Drycopus sp.) 32. Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) 10 270 33. Ciocârlanul (Gaierida cristata) 10 80 34. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 10 80 35. Ciocârlia urecheata (Eremophila alpestris) 10 80 36. Ciovlica (Glareola sp.) 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222444_a_223773]
-
Chira (Sterna sp.) 20 160 27. Chirighița (Chlidonias sp. 20 135 28. Ciocantors (Recurvirostra avosetta) 20 135 29. Cinghita-de-iarna (Montifringilla nivalis) 20 55 30. Cinteza (Fringilla sp.) 5 27 31. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; 10 135 Picoides sp; Drycopus sp.) 32. Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) 10 270 33. Ciocârlanul (Gaierida cristata) 10 80 34. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 10 80 35. Ciocârlia urecheata (Eremophila alpestris) 10 80 36. Ciovlica (Glareola sp.) 50 270 37. Ciuful (Asio sp.) 50 270 38. Ciuvică (Giaucidium
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222444_a_223773]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394123905.html [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
minții pământene peste mie! AȘTEPTÂND PRIMĂVARA Au răsărit fără veste ghiocei de-un alb aprins Bate vânt de primăvară peste-un crâng fără cuprins Soarele încremenit nici nu arde, nici nu-ngheață La-ntâmplare-au apărut smocurile de verdeață Insistent ciocănitoarea bate-n ușile din pomi Să trezească din visare milioanele de gnomi. Cum vremea e capricioasă, la începutul lui april, Gerul rece nu-mi dă pace să compun un vodevil. Fără veste, din seninuri, s-a lăsat un ger uscat
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
O C Ă N I T O A R E A Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului C I O C Ă N I T O A R E A Ciocănitoarea,-mbrăcată În ilic cu picățele, Prin fileu, tipa moțată, Și-arăta prin găurele Pieptișorul cel umflat... Și priviri din ochi de stele, Împrejur mi-a aruncat... Farmece și cu bezele, Că nu-i minte înzestrată, Și nici inimă de piatră
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
inimă de piatră... Să nu o dorească,-ndată Pe mândruța înfocată. ..................................... Cizme strânse în picioare, Cu buline pigmentate... Era foarte-atrăgătoare! Fusta descheiată-n spate, Când piciorușul lăsa... Să se vadă, o splendoare! Nu știu cin’ n-o admira Pe mândra ciocănitoare? Pieptul scos ieșea din cupe, Trenă neagră-n evantai; Se mișca în horă, iute... Să ții ritmul nu puteai. Cioc-cioc! Dansa cu foc, Inimi multe-a cucerit; Lângă ea nu prindeai loc, Numai să fii iscusit... Dar, moțata-i pricepută
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
Să-i astâmperi suflețelul? Tu nu vezi cum pe noi, toți, Ne-a tocat, ne-a făcut felul?!... Măi amice, mi-ești trecut, Ești de vârsta mea, se pare? Zău, nu-i bine ce-ai făcut! Păi, să-ți iei ciocănitoare?... - Tu ești moș, și rău îți pare... Îi răspunse bietul prost: Că mi-am luat ciocănitoare! Ești gelos?... și n-are rost Să-mi porți pică pentru ea. ...Lundu-i trena, o cuprinse Speriat. Gâfâia, abia putea Să mai sufle când
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
făcut felul?!... Măi amice, mi-ești trecut, Ești de vârsta mea, se pare? Zău, nu-i bine ce-ai făcut! Păi, să-ți iei ciocănitoare?... - Tu ești moș, și rău îți pare... Îi răspunse bietul prost: Că mi-am luat ciocănitoare! Ești gelos?... și n-are rost Să-mi porți pică pentru ea. ...Lundu-i trena, o cuprinse Speriat. Gâfâia, abia putea Să mai sufle când ajunse Chiar în pragul casei ei; Fâța, țop! Îi sare-n brață, Să o care: vrei
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
e vai de el!... E un sfânt, să-l urc pe cruce, Să te nchin la el, nițel. Oameni buni, așa sunt eu: O, grijă am și îl slujesc; De mi-ajută Dumnezeu În credință-l pomenesc. Zi de zi, ciocănitoarea Se plângea pe la vecini, A chemat și vrăjitoarea Ca să-i dea de urâciuni. Mai observă câte unul ... Care intră, sau când pleacă: „Uite-l, ce-a făcut, nebunul, De Moțată nu mai scapă!” * * * * Zice-un prieten: - „Când mai an Îi
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
câte unul ... Care intră, sau când pleacă: „Uite-l, ce-a făcut, nebunul, De Moțată nu mai scapă!” * * * * Zice-un prieten: - „Când mai an Îi dam sfat să nu se-nsoare; Dar mai știi! Poate-o pățeam, Dacă-mi luam ciocănitoare.” ................................. Nu mai știu cum s-a-ncheiat, Dar mi-a povestit un moș: „Moțata, cu un tânăr a plecat, Iar moșneagul mi-i cocoș. A prins minte și putere, Stă în casa lui..., cuminte, I-a rămas ceva avere; Dar de uitat
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea. Stă albastră, nemișcată, Pieptănând prin crengi vibrânde Raza blondă, alintată, Tivind frunze sângerânde. Și pădurea toată geme Sub potopul ce se-abate : Vântul strigă că se teme Să nu-l prindă
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
Oceanul Atlantic înot. Și-a amintit cu oroare că într-un pasaj rămas mărturie din vremea Marii Epidemii de Ciumă cineva notase că drumurile erau atât de pustii și lipsite de activitate din cauza depopulării încât se auzeau, sinistru, zgomotele produse de ciocănitori de la câțiva kilometri distanță! Un fel de ecou lugubru al morții. La ei încă nu se ajunsese acolo, dar nici mult nu mai aveau. Tremurând de frică, a luat-o pe Corina de mână și au început să înainteze printre
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1475792419.html [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405605996.html [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
pe tulpini în inele și larvele lui atacă frunzele, la fel și despre nălbar, care distruge mugurii, și despre păduchii și ploșnițele de copac ... și cîte alte insecte n-or mai fi prin iarbă și pe sub frunze, dar vrăbiile și ciocănitoarea, sitarii care zboară în zig-zag, cucul și dumbrăveanca, graurii și pițigoii și mierlele au început deja să-și zidească cuiburile, care prin vîrfurile pomilor, care prin scorburile din pruni, pentru că, dacă omul și păsările nu se înțeleg bine, atunci se
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat să
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mocanita_george_nicolae_podisor_1326351966.html [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]