4,378 matches
-
sunt apologet al kantianismului", a declarat acesta superiorilor. Șefii nu s-au lăsat convinși. „S-a observat, de mai mult timp, ceva ciudat la el. Mereau era primul care termnia de citit numerele de înmatriculare !", a spus purtătorul de cuvânt Ciocan. Totodată, IJP-ul a declanșat o altă anchetă deoarece există mari semne de întrebare vizavi de cei doi polițiști care l-au surprins pe subcomisarul inculpat. Ce căutau ei în preajma unei biblioteci publice ? Există indicii serioase privind existența unei întregi
TABLETA DE WEEKEND (1): UN REGAT BIBLIOTECONOMIC de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_un_regat_bibliotecono_sergiu_gabureac_1336379179.html [Corola-blog/BlogPost/358618_a_359947]
-
EMS, mușchii sunt lucrați în profunzime, neexistând nicio presiune pe articulații. BodyFit Oradea, oferă în premieră abonamente ce conțin consultație medicală, pentru stabilirea ritmului corect de antrenament, precum și consultanță nutrițională cu meniu personalizat, realizate de către d-na. medic nutriționist Crina Ciocan. EMS este cel mai bun tratament anticelulitic.
JustFit by BodyFit Oradea by http://www.zilesinopti.ro/articole/14661/mirror-image-studio-justfit-by-bodyfit [Corola-blog/BlogPost/100824_a_102116]
-
Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece de zăpadă spulberată de viscol
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
deveneau mai incomode, din cauza tejghelelor ce se scoteau în fața magazinelor pentru a se expune marfa. Numai iarna trăsurile puteau trece în voie, nefiind nevoite să urmeze drumuri ocolitoare pentru a ajunge la destinație. Ici-colo, prin ateliere, se auzea câte un ciocan lovind nicovala sau vocea vreunei calfe, strigând la ucenicii care munceau în atelier. Trăsura mergea agale. Din când în când, Ana auzea câte un clopoțel ce încunoștința negustorul că cineva îi trecea pragul. De obicei, negustorii de magazine își aveau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum crește armura, de la topirea materialului, de la primele lovituri de ciocan la execuția primei falange și pînă la ultimile zale. Lucrarea a fost realizată după o schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Săptămîna trecută, la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
sale Evelin Catană. Cu grijă și cu implicare în demersul artistic, ea l-a sprijinit în alegerea materialului, două fiice ale Evelinei, Ruxandra și Cristina au văzut zi de zi cum crește armura, de la topirea materialului, de la primele lovituri de ciocan la execuția primei falange și pînă la ultimile zale. Lucrarea a fost realizată după o schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Armura este aderentă, permite articularea trupului, astfel încît aceasta și cavalerul-artsist sunt organic uniți într-o structură
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1341988665.html [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
Spezia. Și retur. Efectuată cu fregata de azi - distrugătorul de atunci - „Mărășești”. La bordul căreia am înțeles tăria fiecărui marinar militar, cea testată și de o furtună zdravănă, care parcă transformase nava într-o simplă copaie, zdruncinată de loviturile de ciocan ale valurilor uriașe. Ben, cum îi spun prietenii, a intrat în fiecare compartiment al navei, a stat de vorbă cu toți membrii echipajului, a filmat viața simplă a celor care aduc glorie țării, fără a li se pomeni vreodată numele
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
o jertfa lui Iisus. La jertfa Sa, nu doar pământul a fost zguduit din temelii, ci întreg Cerul a fost zguduit de durerea Fiului celui Sfânt. Dar mai mult, locuința morților și adâncul s-¬au cutremurat, s¬-au înspăimântat. Sunetul ciocanului care au bătut cuiele în crucea de pe Calvar, a răsunat nu doar pe întreg pământul, ci l¬-au auzit și morții din morminte și chiar demonii și¬-au dus ghearele la gură de furie și frică, recunoscând în fiul dulgherului
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
folosire în comun a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
de veacuri a contribuit la o înaltă culturalizare a tuturor locuitorilor. Dacă în „Țările Române” religia propovăduiește „Merge și așa” iar creștinul Ortodox are 200 sărbători anual în care „i se usucă mâna” dacă o pune pe ac, sapă sau ciocan, în Transilvania religia, inclusiv Ortodoxă, propovăduiește „Domnul ajută pe cei care se ajută singuri”. Munca este prețuită și asta se vede în cea mai umilă gospodărie. Oamenii se ajută reciproc. Practic asistența socială nu este necesară. Măcar nu este preponderentă
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi și cianură. Povestea aurului de la Roșia Montană este mult mai veche. Ea datează din vremea Imperiului Roman, când romanii au exploatat această mină într-un mod foarte simplu, cu dalta și ciocanul. La acea vreme, Legiunile împăratului Traian au luat aurul dacic la Roma, lăsând în urmă o rețea unică de galerii de 25 km. În prezent, Roșia Montană Gold Co. (RMGC) este deținută în proporție de 80% de compania Gabriel Resources
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
în coajă cam o jumătate de an ca să se usuce și să își ia culoare. După aceea cam 3-4 săptămâni se ține în apă ca să se înmoaie spre a putea fi lucrat. Sunt lucrate în banc manual cu dăltițe și ciocanul. Se cioplesc pe față, se scobesc pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
amintesc cu lacrimi în ochi. Ei expun: inele, cercei, verighete, lănțișoare, brelocuri și ne oferă și o demonstrație de lucru, făcută cu suflet și măiestrie. Argintul se topește în cărbune de mangan, cald sau rece se bate pe nicovală cu ciocanul până i se dă o anumită formă. Se finisează cu pila sau cu șmingher. Se gravează cu două șpichere și se lustruiește. Vasile Ion glumind amar se consideră ultimul mohican al acestui meșteșug sacru pentru el, dar pe care copiii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
încântătoare, de blândă și de odihnitoare, iar focul tradițiilor, al prieteniei, al respectului față de valorile autentice să ardă veșnic la Ciocănești. Informația despre localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
În propria casă boierească, Cu toata familia ei, Într-o cameră și o bucătărie, Dar primise de la comuniști Un loc de muncă: În spațiul care va să devină CLF, Centrul de legume și fructe, Făcea lădițe de lemn. Primise un ciocan, Șipci, Cuie, Și o normă zilnică de lădițe. De pe urma acestui loc asigurat de muncă, Își plăteau toate cele, Și familia ei Avea în fiecare zi Mâncare de cartofi pe masă, Iar duminica, Carne și pâine. După treizeci de ani, În
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Ultima_ora_jianu_liviu_1338447495.html [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > SECERA ȘI CIOCANUL Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului SECERA ȘI CIOCANUL Azi, la peste de două decenii de la așa-zisa „revoluție” din decembrie 1989, încerc să descifrez hermeneutica anilor care s-au scurs
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > SECERA ȘI CIOCANUL Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului SECERA ȘI CIOCANUL Azi, la peste de două decenii de la așa-zisa „revoluție” din decembrie 1989, încerc să descifrez hermeneutica anilor care s-au scurs. Nu intenționez a face o amplă analiză, ci doar - prin prisma cetățeanului obișnuit - să dau „glas” câtorva gânduri
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am eliminat atât agricultura cât și
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am eliminat atât agricultura cât și industria din România. Ba mai mult: am
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am eliminat atât agricultura cât și industria din România. Ba mai mult: am scapat de tandemul „Secera și ciocanul”, iar în 2012, cu ocazia referendumului de demitere al unui președinte nedorit, ne-am pomenit cu „cerberii” zilei întruchipați de vașnicii apărători ai valorilor democrației - cancelarul Germaniei Angela Dorothea Merkel și președintele Comisiei europene José Manuel Durăo Barroso - intrând cu
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
ai valorilor democrației - cancelarul Germaniei Angela Dorothea Merkel și președintele Comisiei europene José Manuel Durăo Barroso - intrând cu bocancii în palida și firava noastră democrație, spre a călca în picioare voința covârșitoare a poporului. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: SECERA ȘI CIOCANUL / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
să punem întrebări fiecăruia dacă vrem să facem lumină în acest caz,spuse detectivul. -Îl voi chema,cred ca este în camera lui.Asteptati-ma o secundă. Karon urca scările,tinandu-si rochia în mâini,merse în fața camerei lui Aongus.Ciocanii de câteva ori și auzi un”cine e” înfundat.” Se pare ca doarme,însă trebuie să-l trezesc”își spuse fata.Intra încet în camera luminată slab de o lumânare aproape stinsa,se duse lângă patul lui și îl apasă
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
video și scrisori explicative ale faptei lui, pentru a-și face publicitate. S-a reîntors în campus dar la o altă clădire cu dormitoare și săli de clasă. Acum purta în spate un rucsac în care avea lanțuri, lacăte, un ciocan și două pistoale, cu câte 19 încărcătoare, în total peste 400 de cartușe! După ce a intrat înăuntru, a încuiat cu lanțuri și lacăte cele trei principale intrări la sălile de clasă, apoi a pus un afiș, pe una dintre uși
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
mari liniștite. Nici-un val nu tulbură întinsul apei. Totul pare încremenit. Dar ... la mari adâncimi sunt curenți puternici ce produc mari drame în rândul peștilor și modificând în configurația fundului de mare. -Asa este și aici... Ajunși în fața ușii, Constantin ciocani și o pofti pe Aură să intre prima. În camera se află secretara, o brunetă cu ochii albaștri, pătrunzători. -Bună ziua! Domnul primar vă așteaptă. Dar, înainte de a intra va rog sa va legitimați pentru a va trece în registru
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]