67 matches
-
Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna Isverna (Mehedinți); Bistrița (cu două bisericuțe În interior - Costești și Bărbătești) VÎlcea, etc. - Pădurea este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Închinată eroilor 1916-1918 În satul Sibișei, - m.m.: -Cruce memorială din piatră Închinată eroilor căzuți În 1914-1918 și 1941-1944 În Căstău. BOȘOROD. - cetate dacică „Piatra Roșie”-la Luncani; - m. arh.: Biserica Adormirii Maicii domnului, secolul XVII, satul Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Sibișei, - m.m.: -Cruce memorială din piatră Închinată eroilor căzuți În 1914-1918 și 1941-1944 În Căstău. BOȘOROD. - cetate dacică „Piatra Roșie”-la Luncani; - m. arh.: Biserica Adormirii Maicii domnului, secolul XVII, satul Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bandă de esploatare, de scelerați; blagomanii citate din literatura democratică și stropite din când în când de lacrimi; breaslă organizație a patrioților de meserie; cabazuri lingvistice; cacografie ortografie; cabuzan lepădătura societății; caracter catonian, problematic, moale ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte care aleargă pe stradă; fripon lipsă de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aferentă localităților Peșteră, Măgura, Moieciu și Bran, încadrată în categoria de management V de parc natural, este constituită din parcelele și subparcelele forestiere 23A.B, 24 - 26 din UP V Față Pietrei Craiului a OS Zărnești. Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina Zonele de Conservare Specială ale Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina includ parcelele forestiere 9 - 14, 21 - 23, 26, 34 - 35, 66, 137 din UP IV Cetate a OS Grădiște, 123, 124, 138, 139 din UP VI Costești a OS Grădiște
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
de management V de parc natural, este constituită din parcelele și subparcelele forestiere 23A.B, 24 - 26 din UP V Față Pietrei Craiului a OS Zărnești. Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina Zonele de Conservare Specială ale Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina includ parcelele forestiere 9 - 14, 21 - 23, 26, 34 - 35, 66, 137 din UP IV Cetate a OS Grădiște, 123, 124, 138, 139 din UP VI Costești a OS Grădiște și pajiștile aferente cetăților Blidaru și Cetățuia între Valea Vîntu
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Valea Vîntu, Valea Sasului, pr. Faeragu până la confluenta cu v. Plopului, parcelele forestiere 5, 53, 66, 67, 72 - 100, 172-176 din UP I Luncani a OS Hațeg, enclavele și pajiștile dintre acestea exceptând versantul sud-vestic al vf. Tifla (intravilanul localității Cioclovina), parcelele forestiere 41 - 61, 73 - 74, 76 - 86, 88 - 122, 124 - 143, 146, 147, 162 - 231 din UP I Fizesti a OS Pui precum și pajiștile și fânețele de la sud de Dl. Arsului, est de Culmea Robului și aliniamentul localităților Murgoi
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Bărăștii Hațegului Brășeu Brădățel Birtin Bejan/Tîrnăvița Bățălar Bunești Bujoru Blăjeni Criș Berciu Bejan Bunila Buta Bobaia Blăjeni Beriu Cerbăl Caraci Boita Bocșa Mică Bircea Mică Cerișor Căbești Boiu de Jos Boholt Birsău Cernișoara Florase Căzănești Bos Boiu Bîrcea Mare Cioclovina Cerbia Bretelin Boșorod Bobălna Ciulpăz Certeju de Jos Buceș Vulcan Bozeș Bos Ciungu Mare Cimpa Bujdulari Brazi Boz Ciunița Ciungani Bulzaștii de Jos Breazova Brănișca Curpenii Silvașului Cîmpul lui Neag Bulzeștii de Sus Brofuna Bretea Mureșană Cutin Coaja Căoi Buceș
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
ap. 33 țel: 0723709346 12324 GĂMAN LUCIA (n.1959) Petroșani, str. Independenței, bl. 20, ap. 19 țel: 560595 9736 GEORGESCU LIIA (n.1955) Hunedoara, str. Cerbului, bl. B3, ap. 29 țel: 740840 28910 GHERMAN FELICIA MIRELA (n.1966) Deva, str. Cioclovina, bl. 20, sc. i, ap. 6 țel: 205694 0723553063 2613 GHIȚĂ JAN EMILIAN (n.1959) Brad str. Plopilor, bl. 29, ap. 14 țel: 651712 30609 GIM BAROIU MARIANA SILVIA (n.1943) Deva, str. Împăratul Traian nr. 16 țel: 212995 17776
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Strei-Săcel, Valea Sângeorgiului Orașul HAȚEG Localități componente: Hațeg, Nălățvad Sate ce aparțin orașului: Silvașu de Jos, Silvașu de Sus Comuna Baru Sate: Baru, Livadia, Petros, Valea Lupului Comuna Banița Sate: Banița, Crivadia, Merișor Comuna Boșorod Sate: Boșorod, Alun, Bobaia, Chitid, Cioclovina, Luncani, Prihodiște, Tărsa, Ursici Comuna Bretea Română Sate: Bretea Română, Bercu, Bretea Streiului, Bățălar, Covragiu, Gânțaga, Măceu, Ocolișu Mare, Plopi, Ruși, Vâlcele, Vâlcelele Bune, Vâlceluța Comuna Bunila Sate: Bunila, Alun, Cernișoara Florese, Poienița Voinii, Vadu Dobrii Comuna Cerbăl Sate: Cerbăl
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
a Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peșteră Ponoare, Peșteră Isverna, Peșteră Bulba și Peșteră Cloșani, care ar putea constitui trasee turistice pentru asigurarea unui sejur plăcut. Nu departe de Bala se gaseste mănăstirea Tismana, ctitoria călugărului Nicodim și schitul Cioclovina. Prin implementarea acestui program de către o echipă tânără a Primăriei din localitate, condusă de către primarul Constantin Chițimia și viceprimarul Valeriu Ohima, secretarul Mihai Șoalcă și de către consilierii locali, stațiunea Bala ar putea deveni o zonă atractivă și reprezentativă pentru acest
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Cioclovina este un sat în comuna Boșorod din județul Hunedoara, Transilvania, România. Parcul este situat în Munții Sureanu, pe teritoriul administrativ al comunelor Baru, Bosorod, Banița, Orastioara de Sus, și Pui, ocupând o suprafață de 38184 ha. Pentru a ajunge la
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
un sat în comuna Boșorod din județul Hunedoara, Transilvania, România. Parcul este situat în Munții Sureanu, pe teritoriul administrativ al comunelor Baru, Bosorod, Banița, Orastioara de Sus, și Pui, ocupând o suprafață de 38184 ha. Pentru a ajunge la peșteră Cioclovina aveți de urmat următorul traseu:Orăștie->Ludesi(localitate pe ruta Costești)->Ocolișul de Sus->Luncani->Bosorod->Cioclovina. Peșteră Cioclovina se dezvoltă în nord-vestul Munților Sebeș, pe teritoriul satului a cărei denumire o poartă și se află la baza unui abrupt
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
teritoriul administrativ al comunelor Baru, Bosorod, Banița, Orastioara de Sus, și Pui, ocupând o suprafață de 38184 ha. Pentru a ajunge la peșteră Cioclovina aveți de urmat următorul traseu:Orăștie->Ludesi(localitate pe ruta Costești)->Ocolișul de Sus->Luncani->Bosorod->Cioclovina. Peșteră Cioclovina se dezvoltă în nord-vestul Munților Sebeș, pe teritoriul satului a cărei denumire o poartă și se află la baza unui abrupt calcaros împădurit. Odată ajuns în satul Cioclovina, dacă sunteți cu mașina puteți conduce până în apropierea peșterii, iar
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
al comunelor Baru, Bosorod, Banița, Orastioara de Sus, și Pui, ocupând o suprafață de 38184 ha. Pentru a ajunge la peșteră Cioclovina aveți de urmat următorul traseu:Orăștie->Ludesi(localitate pe ruta Costești)->Ocolișul de Sus->Luncani->Bosorod->Cioclovina. Peșteră Cioclovina se dezvoltă în nord-vestul Munților Sebeș, pe teritoriul satului a cărei denumire o poartă și se află la baza unui abrupt calcaros împădurit. Odată ajuns în satul Cioclovina, dacă sunteți cu mașina puteți conduce până în apropierea peșterii, iar dacă sunteți
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
Ludesi(localitate pe ruta Costești)->Ocolișul de Sus->Luncani->Bosorod->Cioclovina. Peșteră Cioclovina se dezvoltă în nord-vestul Munților Sebeș, pe teritoriul satului a cărei denumire o poartă și se află la baza unui abrupt calcaros împădurit. Odată ajuns în satul Cioclovina, dacă sunteți cu mașina puteți conduce până în apropierea peșterii, iar dacă sunteți pe jos veți avea parte de o frumoasă drumeție de aproximativ cinci-șase kilometri. După o plimbare de-a lungul râului și un urcuș pe un drum sinuos veți
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
jos, se aude zgomotul continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape. Atractivitatea peșterii, care are o lungime de câțiva km și o intrare monumentala, foarte înaltă și lata, este sporită de ieșirea pârâului din interior.Pestera Cioclovina cu Apă,este străbătuta de apele râului Ponorici, rău ce dispare sub un perete de stâncă, în Lunca Ponoriciului. Peșteră se află la baza unui deal abrupt.Pentru a ajunge la ea trebuie să coborați un drum care se poate
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
unui echipament corespunzător, picioarele alunecă pe covorul din frunze care acoperă dealul abrupt. Țin să menționez că vizitarea peșterii în lipsa unui echipament corespunzător și a cunoștințelor de speologie se va rezumă doar la partea intrării în pestera.Parcurgerea peșterii Ponorici - Cioclovina Cu Apă necesită cunoștințe temeinice de explorare a cavităților verticale și active și se poate face numai cu echipament adecvat (neoprene, lanterne frontale și corzi de alpinism)de către speologi/speoturisti cu o rezistență fizică ridicată. Frumusețea zonei, dimenisunea impresionantă a
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
active și se poate face numai cu echipament adecvat (neoprene, lanterne frontale și corzi de alpinism)de către speologi/speoturisti cu o rezistență fizică ridicată. Frumusețea zonei, dimenisunea impresionantă a intrării în peștera și răcoarea oferită fac din Peșteră cu Apă Cioclovina o destinație ideală pentru o drumeție de sfârșit de săptămână. Cioclovina este o zonă deosebită, în care natura a creat o misterioasă lume subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
frontale și corzi de alpinism)de către speologi/speoturisti cu o rezistență fizică ridicată. Frumusețea zonei, dimenisunea impresionantă a intrării în peștera și răcoarea oferită fac din Peșteră cu Apă Cioclovina o destinație ideală pentru o drumeție de sfârșit de săptămână. Cioclovina este o zonă deosebită, în care natura a creat o misterioasă lume subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
în peștera și răcoarea oferită fac din Peșteră cu Apă Cioclovina o destinație ideală pentru o drumeție de sfârșit de săptămână. Cioclovina este o zonă deosebită, în care natura a creat o misterioasă lume subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
drumeție de sfârșit de săptămână. Cioclovina este o zonă deosebită, în care natura a creat o misterioasă lume subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (PO) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a Porților de Fier ale Transilvaniei. Satul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru trecere frauduloasă a frontierei și condamnat la șase ani de închisoare. Este încarcerat la Aiud, până în septembrie 1946. În ianuarie 1947, pleacă la mănăstirea Cozia unde starețul Gherman Dineață îl primește ca “frate” . În 1948 e trimis la schitul Cioclovina, care aparținea de mănăstirea Tismana, unde a stat până în luna ianuarie 1949 când, la cerere, a plecat la mănăstirea Sihăstria, unde era stareț arhimandritul Ilie Cleopa. Aici a stat până în luna septembrie 1949, când a fost trimis la mănăstirea Antim
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
făcuse Vodiței le făcuse și Tismanei. "„Tismana nu se reducea numai la mănăstirea Tismana: o lavră adevărată, o colonie de călugări mișuna în schiturile de pe munte ca și la muntele Atos"" Așa s-a construit Biserica schitului din vârful muntelui Cioclovina, la depărtare de 5 km de mănăstire dar și biserica din Cioclovina de jos, în locul numit și Padina Viilor, tot din piatră pe locul celei vechi.<br> Cele mai vechi lăcașuri de cult avizate de Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]