590 matches
-
-mi place și mie tare mult să citesc. Cărțile acelea, de care întotdeauna îmi amin-tesc cu emoție și plăcere, și pe care le-am recitit de nenumărate ori după aceea, erau: ,,Spartacus” de Raffaello Giovagnoli, ,,Oliver Twist” de Charles Dickens, ,,Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon și ,,Cineva scutură cuibul” de George Nestor. Mi-a spus atunci că pot să încep cu care-mi place dintre ele și după aceea să-i povestesc și lui ce-am înțeles. Fiindcă pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și să planteze soiurile comunitare. Să facă asta fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
-n vânt pentru Grivei, Că mi-o țin tot în vânat... Nu vezi unul arestat. Avocatu ‘aduce probe... Și îl apără din vorbe. Dacă peștele se-mpute, Dau o lege să-i ajute, Să nu dea banii-napoi, Protejații de ciocoi!... Referință Bibliografică: CÎND POPORUL SE RIDICĂ, / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÎND POPORUL SE RIDICĂ, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1492661933.html [Corola-blog/BlogPost/375792_a_377121]
-
în vâltoarea politicianistă. Participă zilnic ca ziarist la Camere, fiind martor la toate luptele politice ale timpului. Dar ,,Timpul” devine tribuna lui de luptă împotriva tuturor nenorocirilor care cuprinseseră această țară. Articolele lui de la ,,Timpul” încep să deranjeze atât pe ciocoii de la Junimea, regalitatea, cât și stăpânirea austro-ungară care pune pe urmele lui o sumedenie de spioni. De aceea toți care i-au lăudat poezia lui în timpul vieții, n-au zis un cuvânt despre activitatea lui jurnalistică. Așa zisele pete gri
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
să-i înțelegi înveți/ Iar un zâmbet cald te face, dintr-o dată, să te-mbeți.// Când iubești, cu încântare poți ținti spre viitor/ Căci iubirea te preschimbă din pietroi în fulg ușor./ Într-un veac în care banul este un ciocoi hapsân -/ Vreau iubirea să-mi domine sufletul - ca un stăpân.” (Cântec despre dragoste) Amurgul și răsăritul, luna și soarele fuzionează în cel mai sfânt decor care descrie frumusețea răvășitoare a iubirii, sfințită cu rouă și senin. Se contemplă un peisaj
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1427115049.html [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
apărarea hotarelor ei: „Când PATRIA este în pericol și cheamă pe fiii ei să o ajute, este de trei ori blestemat acela care rămâne surd la gemetele ei”. (Nicolae Filimon, poet, dramaturg, publicist, autorul primului roman modern din literatura română, „Ciocoii vechi și noi”). Cine reușește să-și procure o astfel de carte pentru a gusta din când în când din nectarul înțelepciunii lumii se poate considera un om norocos, pentru că va găsi în ea multe răspunsuri la întrebările puse și
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
descinderile din magazinele din urbea noastră? Orașul este de câteva zile sub asediul ANAF. Oricum, ceea ce vedem, depășește orice limită a bunului simț!... Desigur că mulți vor lăuda acțiunile ANAF-ului, în mintea lor îngustă: „Dă-i în acolo de ciocoi!” Dar cei care mai știu cât de cât ce înseamnă economie, realizează că falimentul comerțului fălticeneea este deja pregătit și se lucrează intens la finalizarea lui. Poate vor mai rămâne cele două-trei supermarketuri de la care vom cerși o pâine sau
ANARHIE CU STEMA ŢARII ÎN FRUNTE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1427220285.html [Corola-blog/BlogPost/341584_a_342913]
-
cele asemenea ale unui alt text din gazeta din data de 4 iunie: "ȚĂRANII SE PLÂNG. EFECTUL? MIRAREA UNORA ȘI NEMULȚUMIREA ALTORA". Lucru ce era de așteptat. Nu însă și de dorit. Fiind vorba de acelasi individ. Nu din speță ciocoilor vechi sau noi.(?) Nu? Nu și nu. Ci de un fel de ,hai să-i zicem, patron zonal. Care mi-a și zis.Răspicat : DIO, SĂ NU TE MAI LEGI DE OAMENII MEI! (Ați auzit bine : OAMENII LUI!) Scrie mai
DEŞERTUL DE CATIFEA (103) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_103_costel_zagan_1381948153.html [Corola-blog/BlogPost/352309_a_353638]
-
ce se mai întâmplă cu mac..., mac... pe la Cotroceni...n.a.). (Pamfile, 1997, 62) (Sf. Ioan Hrisostom, Cuvânt la prăznuirea Sf. Ioan Înaintemergătorul: <>, în Vestitorul Ortodoxiei, 15 Ianuarie 2001, p. 4) Atunci când preotul strigă chiraleisa!, toate răutățile: strigoi, draci, hiene, șacali, ciocoi, toate pier și e anul curat iar până la Sfântul Andrei. (Ion Creangă, an VII, nr. 2, 1912, p. 54) Umblatu’ cu Ciurlezu’-obicei cules din satul Meișoare de la poalele Muntelui Leaota-Carpații Meridionali. Bărbați îmbrăcați frumos în costume naționale, urează doar
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
că nu va înțelege ce ai vrut să spui.”. La epigrame (eu le spun „pârțuri literare”) mai completezi cu titlul. Literatură românească este plină de personaje feminine. În aceeași cărticică, găsim caracterizarea lor în cuvinte puține, specifică criticului literar: Duduca (Ciocoi vechi și noi)-iscusință diabolică în manevrarea bărbaților, Nadina (Răscoala)-aroganță aristrocratică, Otilia (enigma Otiliei)-surâs de Giocondă, Matilda (Cel mai iubit dintre pământeni)-cu spatele în pat atât la soț cât și la cititori, etc. Femeia apare ca o
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii izbutind în chip jalnic-odios să se reprezinte doar pe ei înșiși și gașca lor de ciocoi, pe când ceilalți, cu adevărat talpa țării, formează poporul și înseamnă patria. În pofida aparențelor de prosperitate și civilizație, situația României zilelor noastre a rămas neschimbată la acest capitol: De-o parte ticăloșii îmbogățiți prin furtișaguri și trădări, adică aceia care nu
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
al ei sălbatic rol ingrat! Ni s-a rescris o altă soartă Și s-a pornit un alt război; Deschidem iar aceeași poartă, Dar am rămas la fel de goi! S-au pus iar biruri peste poate Să-i sature pe alți ciocoi; Cine nu poate da din coate Rămâne hrană la strigoi. Suntem sătui de nedreptate, De legi și alte clanuri noi Ce dorm în plen făcând dreptate! Ne-am săturat, vă spun! De voi. Ne-am săturat de așteptarea Copiilor din
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1477322302.html [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
călătorit, de bandele înarmate maghiare care controlau încă Ardealul), au unit țara și neamul. Nu mă pot abține, din păcate, să-mi afirm mereu îndoielile în legătură cu modul în care au procedat cei de la 1918, „predânsu-se” fără suficiente condiții, în mâinile ciocoilor și „miticilor” de la București, neam de oameni fără Dumnezeu, care n-au văzut în Transilvania noastră decât o vacă bună de muls, de atunci până în ziua de azi. Primul care s-a convins de acest lucru a fost părintele Vasile
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ by http://uzp.org.ro/pe-urmele-dezrobitorilor-si-intregitorilor-de-neam-si-tara/ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
de iarbă, am o vorbă-ați spune, Unde mi-ai fost verde, pe care pământ? Că-i îngălbenita pajiștea de vânt, Și tu stai, buratic, într-o altă lume. Unde-mi ești pădure ce țineai haiducii Sub umbrarul rece, de ciocoi ascunși, De-o mâna haină sunt copacii tunși, Și-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde ești bădie, unde ești lelița? Zace bancă goală, putrezind sub nuc Și de-așa pustie-îmi vine să mă duc, Scuturându-mi praful tălpii
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470943989.html [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
un separeu, și a bietului „sergent” căruțașul care i-a adus de la Craiova, depozițuia „maiorului” Bușoiu (care nu trecuse niciodată de gradul de sergent în regimentul de cavalerie de la Sibiu), a lui Cobrescu Ilie, administratorul (uns cu toate alifiile de ciocoi veros) și a patroanei cârciumii „LA CIAORA CHIOARĂ” - Marița Floreasca, plus nenumărații cheflii ai satului care s-au amuzat ani la rândul pe seama acestei întâmplări, cu început destul de amuzant, dar teminată în mod tragic; adevărul a ieșit la iveală foarte
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
de politețe dumneavoastră, a persoanei a II-a plural a verbelor, a substantivului în vocativ onorabile „împrumutat din vorbirea parlamentară la începutul epocii liberale” (Vianu 1968: 255) „Da, tocmai astă-seară citeam cu nenea Nae, în gazeta dumneavoastră, cum scriți despre ciocoi [ ... ].”; „Mă rog, onorabile, eu îmi cer iertare, știți că poate, adineauri, cum țin eu la ... poate, v-am adus un afront; dar e și vina dumneavoastră; nu știam că veniserăți pentru Zița ... ”. Are o conștiință a vinovăției, încearcă să repare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
se prezinte a fi singura lor șansă, pentru că rădăcinile neamului nostru se văd în alegerile pe care la face. Mai doare crunt nevoia lui de fanarioți... și continuă pe această ideie... Astăzi, accesând modelul european, am ajuns să ne alegem ciocoii, sperând că vor ajunge să fie obligați la condiția de fanarioți controlați și judecați! (p.8,86,34) Bănățeanul Talpeș se face și purtător de cuvânt al ortodocșilor din Transilvania, care terorizați de unguri de o mie de ani nu
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
în gânduri și simțiri, Românii din America și cei de peste hotare sunt alături de acțiunile voastre pe care le urmărim îndeaproape. Nenorocirea recentă abătută asupra țării a trezit conștiința națională și i-a făcut pe români să ia atitudine dârză împotriva ciocoilor care de peste 25 de ani își bat joc de țară. Protestele voastre trebuie să aducă schimbări radicale în guvernarea coruptă și inepta pe care o suportă țara. Una din lozincile afișate de demonstranți: „“Pentru crime și hoție noi vă vrem
ROMÂNII DIN AMERICA SUNT ALATURI DE PROTESTATARI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1446872638.html [Corola-blog/BlogPost/375045_a_376374]
-
și nu ar fi nicidecum o proiecție fidelă. Această parte a tabloului meu are farmecul și contribuția sa la viziunea unitară a pictorului. Cenușiul își găsește formă de reprezentare în limba română într-o abundență lexicală grotescă: lichea, ticălos, pișicher, ciocoi, parșiv, infam, mârșav, împelițat. Și aceștia sunt numai determinanți adjectivali, fără să înșir cuvintele pentru acțiunile întreprinse sau cele pentru obiceiuri și tradiții. Tabloul are fundal si personaj principal. Totuși, mai rămâne ceva ce, și eu, pictorul, am pus în
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_te_iubesc_premiul_intai.html [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
neologism (autentic și acreditat) este sufragiu. Ipingescu citește: „Nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran ... știi: masă ... sufragiu...” Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu accent pe penultima silabă însemnând „vot” și „sufragiu” cu accept pe ultima silabă, ce înseamnă „servitor” este
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
politica cea de mai sus (câte rude și prieteni avea Ponta în posturi cheie, de pildă?) sau la orice magazin de cartier unde o vezi pe cumnata patronului că face contabilitate (deși ea poate că e învățătoare). Dacă citiți „Evgheniți, ciocoi, mojici“ a Constanței Vintilă-Ghițulescu, minunat istoric al mentalităților, vedeți că dintotdeauna în Țările Române clanul era și grup de lucru. Primarul boteza copilul vechilului, vechilul își punea cumnatul arendaș etc. Relația personală întărește relația de lucru... Oare? Azi, în mediile
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați by https://republica.ro/seful-de-gasca-e-deseori-un-manager-prost-povestea-anei-sau-pana-unde-poate-merge-prietenia-dintre-sefi [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și să planteze soiurile comunitare. Să facă asta fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
a cerut Oculta, Eu vă chem la judecată. Voi, ce ne-ați vândut la Piață, Voi, ce ne-ați trădat chiar țara, Nu v-ar apuca în viață Nici cucul, nici primăvara! CAPITAL DE COMEDIE Guvernul imperial, Guvern format din ciocoi, Susținut de arsenal, A pornit un alt război. Președinți de comedie, Crezând că scapă de criză, Scot dolarii de hârtie Din război cu mare miză. Cei ce zic că-s o Putere Sunt doar niște bieți faliți, Prea zeloși să
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342167032.html [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]