165 matches
-
de la el o serie de cântece populare ce îl vor inspira în compoziția „Suită sătească”, între care notabile sunt: „Hora nebună”, „Lățeasca” și „Hora miresei” (ultima fiind o variațiune pe tema folclorică, semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din vara lui 1902 începe să cânte la Sinaia, în parcul casei boierului Mitică. În jurul anului 1914, Cristache Ciolac deține supremația tuturor lăutarilor bucureșteni, fiind aproape unanim
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din vara lui 1902 începe să cânte la Sinaia, în parcul casei boierului Mitică. În jurul anului 1914, Cristache Ciolac deține supremația tuturor lăutarilor bucureșteni, fiind aproape unanim recunoscut drept cel mai bun lăutar violonist din București. În această perioadă este ascultat de oameni ca Sarah Bernardt, Ignaz Paderewski, Robert de Flers etc. În 1915 îl cunoaște pe academicianul francez
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
București. În această perioadă este ascultat de oameni ca Sarah Bernardt, Ignaz Paderewski, Robert de Flers etc. În 1915 îl cunoaște pe academicianul francez Jean Richepin, ce îl amintește în același an în cotidianul francez „Les Annales”. În 1916, Cristache Ciolac intră în serviciul popotei Marelui Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
Annales”. În 1916, Cristache Ciolac intră în serviciul popotei Marelui Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să scrie sonete inspirate din versurile lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să scrie sonete inspirate din versurile lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se va inspira pentru Sonata nr. 3 pentru pian și vioara în caracter popular românesc. În 1918
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se va inspira pentru Sonata nr. 3 pentru pian și vioara în caracter popular românesc. În 1918, influențat de întâlnirea cu Ciolac, Richepin ține o conferință la Paris cu titlul „Roumaine ame”. În același an, Cristache se lasă de muzică din cauza unei paralizii la brațul drept, angajându-se ca inspector al pescăriilor statului. Moare la 26 februarie 1927, ora 9 seara, după
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
9 seara, după o lungă și chinuitoare suferință. Într-un sicriu improvizat, nebărbierit, cu haină de cerșetor, l-au înmormântat în cimitirul „Pătrunjel”, cu ajutor bănesc adunat cu talerul. <br> <br> Cele 43 de melodii notate de George Enescu de la Ciolac în 20 de pagini, poartă titluri precise. Melodiile lăutărești culese, constituie, în realitate, o parte din repertoriul lui Cristache moștenit de la precursorii săi. Culegerile sunt redate, în integralitate, așa cum le-a transcris Enescu după dicteul lăutarului: Ele au fost transcrise
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
pe acel stadion evoluează echipa UM Timișoara, care a jucat în sezonul 2001-2002 în Liga I. Prima echipă a Ripensiei Timișoara îi avea în componență pe regretații Zombory (D. Pavlovici) - Burger, Hoksary (Chiroiu II) - Deheleanu, Kotormany, Lakatos II - Bindea, Beke, Ciolac, Al. Schwartz, Dobay. Chiar în primul sezon desfășurat în sistem divizionar, Ripensia Timișoara cucerește titlul de campioană a țării (5-3 împotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). În sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge în finală dar este învinsă
Ripensia Timișoara () [Corola-website/Science/301451_a_302780]
-
1935, la un meci împotriva echipei Juventus București. Meciul a avut loc în capitală, pe stadionul Venus. Întâmplarea este povestită de căpitanul echipei adverse din acel meci, Cibi Braun: “Iată ce s-a întâmplat pe teren: în minutul 8, Ghiță Ciolac l-a deschis splendid pe Dobay, iar “Calul” a pornit-o în galop! Apoi, după ce a scăpat de Nicky Petrescu, de la vreo 10 metri și-a expediat ghiuleaua spre poarta lui Enderffi. Ei bine, dragii mei, șutul acela n-a
Ripensia Timișoara () [Corola-website/Science/301451_a_302780]
-
(n. 1835, București - d. 1906, București) a fost un violonist român, unul dintre cei mai influenți lăutari dina a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alături de Angheluș Dinicu, Radu Ciolac, Sava Pădureanu și Dănică Ciolac creează primul stil definitoriu „bucureștenesc-lăutăresc” din istoria folclorului muzical românesc. S-a născut ca rob pe un domeniu boieresc în 1935, în București, fratele lăutarului Dumitrache Ochialbi. În perioada 1852-1857 își formează un taraf mic
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
(n. 1835, București - d. 1906, București) a fost un violonist român, unul dintre cei mai influenți lăutari dina a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alături de Angheluș Dinicu, Radu Ciolac, Sava Pădureanu și Dănică Ciolac creează primul stil definitoriu „bucureștenesc-lăutăresc” din istoria folclorului muzical românesc. S-a născut ca rob pe un domeniu boieresc în 1935, în București, fratele lăutarului Dumitrache Ochialbi. În perioada 1852-1857 își formează un taraf mic, devine vătaf (a doua funcție
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
compoziții „anonime” din colecția cunoscutului editor bucureștean, intitulata „Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
fusese întocmită la data încărcării lor cu destinația Moscova, în decembrie 1916 și/sau iulie - august 1917. Bunurile și efectele bancare (titluri de proprietate, valori, acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, garanții bancare, gajuri, ipoteci, etc.) au fost predate inspectorului I. Ciolac, șeful Comisiei de Supervizare a Guvernului Român, cu indicația ca ele să fie transmise Ministerului de Finanțe de la București. Toate inventariile efectuate în comun de partea rusă și română, semnate de fiecare reprezentant autorizat al instituțiilor românești beneficiare a acestor
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
a determinat pe compozitorul Alexandru Zirra să-i încredințeze dificilul rol al Domniței Ruxandra din opera să „Alexandru Lapusneanu”, alături de neuitatul Stefanescu-Goanga în rolul titular. Iată ce scriau în cronică muzicală a spectacolului renumiții critici muzicali Mihail Jora și Emanoil Ciolac: În Doamna Ruxandra am ascultat cu adevărată emoție cel mai frumos glas femeiesc ce ne-a fost dat să-l ascultăm la Operă. Soprana Lucia Bercescu este revelația ultimilor ani, al cărei glas este menit să ne ducă faima peste
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
trupa „Semnal Cluj"; au fost înlocuiți de Paul Masgras și Ică Ioan Moca, iar formația de bază își ia denumirea definitivă de „". Turnee, litoral. Iarnă anului 1978 aduce un membru nou, ce avea să influențeze decisiv stilul trupei: George „Ghiță" Ciolac (claviaturi). Impresariatul este asigurat de către sibianul Iuliu Șuteu (care anterior prestase același gen de activitate în contul trupei Phoenix și care ulterior va avea un aport decisiv la promovarea trupei Holograf), care aduce multe angajamente pentru tânăra trupa clujeana. În
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
ale Americii. În vara lui 1981, pe litoral, apare în trupa Dorin Ciobică - chitară-vocal; pentru o scurtă perioadă îl suplinește pe Merca, plecat la Cluj cu probleme personale. În '82, pentru o perioadă, trupa se „rupe", cei care pleacă fiind Ciolac, Solomon și Boldijar. Componentă se reface la timp pentru terminarea înregistrărilor la „Planetă visurilor noastre". Urmează noi turnee și o vară petrecută pe litoral. De asemenea, sunt înregistrate noi piese: „Urâre", „Tânără dimineață". Urmează marele succes „La fereastra ta". Iarnă
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
pentru terminarea înregistrărilor la „Planetă visurilor noastre". Urmează noi turnee și o vară petrecută pe litoral. De asemenea, sunt înregistrate noi piese: „Urâre", „Tânără dimineață". Urmează marele succes „La fereastra ta". Iarnă anului 1983 aduce cu sine despărțirea de Ghiță Ciolac, care pleacă în Germania. Este cooptat un nou membru, Dumitru "Teaca" Căpușan. Se înregistrează „Desculț în iarbă" și „Spune-mi cine ești". '83 - '84: turnee + litoral. „Teaca" părăsește formația, căsătorindu-se și stabilindu-se la Craiova. La finele lui 1985
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
punct mai puțin față de lider), a izbutit în ziua de 27 februarie 1927, să termine la egalitate 2-2 meciul de campionat contra Chinezului, chiar dacă au condus cu 2-0. Singurul eșec în campionatul districtual, a fost contra echipei lui Dobay și Ciolac, Banatul, care în urma unei lupte echilibrate a câștigat cu 2-1 (1-1). Atacanții Chinezului n-au uitat nici în acest campionat bocancii de goluri. Ei au marcat în medie peste 5 goluri la fiecare meci ( de exemplu Chinezul - C.A.T.
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
un comunicat oficial semnat de Ministerul Culturii, Filarmonica de Stat "George Enescu", Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și Intitutul de Folclor. A fost înmormântat în cimitirul "Reînvierea" (fostul "Pătrunjel") din Colentina, alături mari lăutari bucureșteni precum Costică Pompieru, Sava Pădureanu, Cristache Ciolac sau Angheluș Dinicu, Ion Dinicu, Gheorghe Dinicu și, nu în cele din urmă, Grigoraș Dinicu. A fost distins și încununat cu o suită de premii, decorații și titluri cucerite de-a lungul bogatei sale activități artistice: Dincolo de aceste distincții, Nicu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha Mănăstirea Sf. Morminte - 30 ha Răzeșii - 1171 ha (Răzeșii pînă la 10 martie 1847 s-au numărat între mazili și ruptași, iar din anul 1847 s-au egalizat în “ODNOVORȚI”, formînd o clasă deosebită
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
epocii de după război. Ion Țuculescu s-a născut la 19 mai 1910 la Craiova, provenit dintr-o familie de intelectuali. Urmează cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova, unde în orele de desen primește primele îndrumări de la profesorul său Eugen Ciolac, de la care a aflat o parte din tainele picturii. Prima expoziție la care a fost remarcată prezența "pictorului diletant Ion Țuculescu" - alături de a fratelui său Șerban - este cea organizată în 1925, în sala de recepții a Palatului Administrativ al județului
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
acest concert au cântat Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican, Nicu Stoenescu, Petre Gusti. Moare la data de 28 martie 1949 în București. A fost înhumat la Cimitirul „Pătrunjel” (azi „Reînvierea”), foarte aproape de lăutari ca Sava Pădureanu, Cristache Ciolac, Costică Pompieru. La înmormântare, Orchestra „Barbu Lăutaru” condusă de Ionel Budișteanu a cântat „Hora staccato”.
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Universitar până în 1938 și apoi Facultatea de Științe Naturale. La 17 ani devine membru asociat la "Congresele Internaționale de Estetică și de Filosofie" la Paris, alături de delegația română (Tudor Vianu, Eugeniu Speranția, Petru Comarnescu etc.) Totodată studiază pianul cu George Ciolac și teoria muzicală cu Marțian Negrea. Din toamna anului 1938 preia cronica muzicală la săptămânalul "Țară Nouă", la "Pagini literare" unde îi apar 17 poeme în proză. Susține mici recitaluri de pian, comentate, la Conservator și în sala Colegiului Academic
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut pe rând în proprietatea frațiilor Samoil și Moise Casstiner și a lui Bogdan Ciomac. Pisania de la intrarea în biserică conține
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]