62 matches
-
oarecum vesel și puțin cam malițios. Gata, ți-ai ales favoritul? Da, răspund cu arțag. Nu iese. Al meu iese sigur. Cine ? întreb puțin panicat. Ăla acuzat de hoții. De ce ? sar ca fript. Mie îmi plac hoții. Și eu mai ciordesc dacă se poate. Mă gîndesc la ăla, hoțul, și constat că ar avea chiar și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se simte bine unde este și este mîndru de rolul lui în istoria locului. Și nemții și-au instalat pe muntele Soratte comandamentul nu știu cărui general. L-au săpat și l-au tot săpat și pe undeva au lăsat o comoară ciordită din rezerva Băncii Naționale din Italia. Oamenii s-au întrecut să găurească pereții din galeriile tunelelor, dar comoara stă bine merçi și azi acolo. Poveștile lor, ale celor care muncesc Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cum își etalează arma. Atitudinea lui e tot un simptom al unei masculinități deficiente. Ăștia nu sunt bărbați, răzeși. Cică au grijă să nu se strecoare țigani care să se travestească în pacienți, să-și pună o pijama și să ciordească din saloane. Cretinul ăsta ar putea măcar să împuște ciorile care croncăne prin preajmă, sau câinii să-i căsăpească, să-și dovedească bărbăția, dar cred că n-a tras un glonț în viața lui. L-am întrebat: aveți pistol, dom’le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o vorbă de duh, o înjurătură abia mascată: îi plasa foarte aproape de origine și chiar în centrul acesteia. Așa să fie! 13 august 2008 Amprenta țigănească în Forul lui Traian Motto : „În cort am vin și-aramă veche Și pui ciordiți în zarea dimineții... Și, dacă vrei, prin halimaua vieții Vom trece ca un vis, fără pereche !” (Ion Pribeagu, poet evreu de limba română) Chiar dacă Președintele, lepădând cizmele de cauciuc, a dat, mai săptămâna trecută, o fugă până la Roma, ca să nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cum se produsese acest fenomen. Înjură scurt și șoptit, întrucâtva arhaic, de grijania ăluia care sfertisise insecticidul. Spuse cu un aer grav: "Nenorocit om și Anton ăsta!". După care dădu disprețuitor din cap: "Prostu' tot prost, nene! Păi cum să ciordești tu, frate, atâta dintr-o singură canistră? Daa, Anton a fost. Sunt precis. Pă Vasile l-ar fi dus imediat mintea să ia din toate câte puțin și să puie apă după aia. Da' pă 'andicapatu' ăla nu". În clipa
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să să ascundă dă paparați. Sanchi! Cred că mai repede o urmărea ăia dă la hotel că fugise cu prosoapele și veioza. Umblă vorba prin târg că șade barmanii și bodigarjii cu ochii pă ea că pă nu știu ce, fi'ncă ciordește scrumierele și cănile dân localuri. Cică are colecție acasă, vai dă capu' ei dă cleptomancă!" "Mai termină-te, mă, odată! Tu chiar nu înțelegi în ce belea am intrat? Cin'zej' dă mii dă euroi erau a lu' un mahăr
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ocupat de foști securiști, foști nomenklaturiști, foști turnători și de odraslele lor. Discursul public al acestor lipitori și al servitorilor lor este atât de grav viciat, încât cine-l crede trăiește parcă într-o lume paralelă, unde este normal să ciordești, este normal să înșeli, este normal să dai peste oameni cu mașina și să scapi de pârnaie, este normal să trișezi. Totu-i să fii poet (vezi Adrian Păunescu), să fii intelectual, poet și foarte inteligent (vezi Vântu) sau să
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice și când au văzut proaspeții contaminați că pot face și parale din distrugere au distrus toată economia țării tot într-o veselie ca să ajungem can ziua de azi să nu mai aibă nimic de ciordit și de aceea să se îndrepte hoțește la buzunarul poporului. Un singur exemplu am să dau acum despre cum s-a dezvoltat o fostă unitate cooperatistă care nu s-a dizolvat rămânând în aceeași formă cum era în 1989 chiar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
11); împrumuta (10); rău (10); urît (9); infracțiune (8); împrumută (8); pedeapsă (7); închisoare (6); ia (5); jefui (5); sărăcie (5); sustrage (5); frică (4); hoți (4); necinstit (4); prostie (4); pușcărie (4); răutate (4); aur (3); buzunar (3); a ciordi (3); cireșe (3); da (3); dezgust (3); furător (3); hoțul (3); idei (3); infractor (3); lașitate (3); mașină (3); mere (3); politicieni (3); poliție (3); rușine (3); sărut (3); aduce (2); bandit (2); banii (2); bijuterii (2); ciordi (2); completa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); a ciordi (3); cireșe (3); da (3); dezgust (3); furător (3); hoțul (3); idei (3); infractor (3); lașitate (3); mașină (3); mere (3); politicieni (3); poliție (3); rușine (3); sărut (3); aduce (2); bandit (2); banii (2); bijuterii (2); ciordi (2); completa (2); delicvență (2); dezamăgire (2); ea (2); furt (2); greșeală (2); incorect (2); inima (2); însuși (2); înșela (2); a lua fără voie (2); luat (2); lucruri (2); luptă (2); mare (2); mult (2); nedrept (2); nedreptate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Roxana Consilierul de onoare al premierului pe problemele romilor, Damian Drăghici, a făcut, luni, o declarație dură și, totuși, asumată. Prezent la reuniunea "Strategii de incluziun e a romilor", senatorul Drăghici a subliniat de mai multe ori "sunt țigani care ciordesc din fondurile europene". Declarația consilierului este cu atât mai asumată cu cât însuși Drăghici este de etnie romă. „Am avut succes la Hollywood, unde e mama curvelor, voi reuși și cu curvele din politică. Nu e poziția premierului, e a
Drăghici: "Sunt mulți țigani care ciordesc fonduri europene" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38055_a_39380]
-
cu cât însuși Drăghici este de etnie romă. „Am avut succes la Hollywood, unde e mama curvelor, voi reuși și cu curvele din politică. Nu e poziția premierului, e a mea, dar vreau să spun că sunt mulți țigani care ciordesc din fondurile europene”, a subliniat Drăghici, scrie AM Press. El a adăugat „În realitate nu se face nimic. S-au făcut birouri și s-au luat mașini din bani europeni, dar nimic nu se schimbă”. La reuniune au mai participat
Drăghici: "Sunt mulți țigani care ciordesc fonduri europene" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38055_a_39380]
-
bâlbâite sau subtilitățile de limbaj trec pe lângă urechea electoratului ca niște ultrasunete. Unor politicieni neputincioși, electoratul le preferă tâlharii la drumul mare, pentru că măcar se află pe aceeași lungime de undă cu ei! Obișnuiți să-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
-o; Ca mâine, ad-Dio, superbe femei Din Buftea, din Köln, din Toboso... Decenii spre șapte-ndărăt mi-au rămas, Căznite în febră nocturnă; Estimp, o dârloagă, de-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi punea pe alții la treabă: muierile proaste și puradeii ciordeau de pe unde se nimerea tot ce prindeau. Parfumeturi, adidași, telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a pus la cale: cu mașini, cu carduri, cu curve - prospături pe piața
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
și pe cele anglo-americane actuale. Multe dintre elementele țigănești din argourile maghiare sînt cele intrate și în română, chiar dacă originea le e mascată de ortografie și de adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór / a ciordi, lóvé/ lovele, piál / a pili, kajál / a hali etc. Articolul cuprinde o constatare interesantă asupra argoului francez: dacă în 1929 Dauzat considera că în acesta elementele țigănești sînt aproape inexistente, într-un dicționar recent - Jean-Pierre Goudailler, Comment tu tchaches! Dictionnaire
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
Steaua și Poli Timișoara Suntem în prima săptămână a lui August... Câte ceva din previziunile meteorologilor începe să se adeverească și e bine... A reînceput campionatul de fotbal, ediția 2006/2007, precum și primele bătălii între suporteri. Iar Scaraoschi, sfidând legea copiraitului, ciordește din Geneză spunând cu un rânjet: -Da, văd că e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația cotidiană sau în Parlament.
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
în 8 septembrie 2009, că Victor Ciutacu "se victimizează" și că îi va furniza, "seară de seară", "probele" în legătură cu afirmațiile sale din emisiunea "Nașul" difuzată în 7 septembrie 2009, la B1 TV, când a spus despre "Victoraș" că ar fi "ciordit".
Victor Ciutacu a câştigat procesul cu Radu Moraru şi B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22384_a_23709]
-
și Szondi Zoltan. Probabil că teroriștii or să fie și ei trecuți în megaparohia lui Blănculescu, care cu siguranță le va veni de hac cu două-trei declarații zburlite. Cât privește sprijinul populației... O geantă abandonată în metrou fie va fi ciordită, fie ignorată - nu mă bag, nu m-amestec. Al-Qaida nici nu trebuie să se deranjeze prea mult, se găsesc urgent pe la noi inși care, pentru o mie de parai, să-ți faciliteze aruncarea în aer a metroului, București Mall-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii. Îmi vine în minte un
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem trei vaci în pădure : Murana, Hribana și Fragana.” Se mai hrănesc cu gruhă și cu pur. Le place și borșul de știr. încolo, ce capătă și ce ciordesc. îs nevolnici la trup, dar iuți la mânie. - Și crezi că dânșii au făptuit omorul ? - Numaidecât. Dar asta o s-o costatați dumilorvoastre. Aromind, Zalomir se trezi deslușit în vorba lui Iordache. ... Nici eu de-acasă n-am avut cine știe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Câteva comentarii pentru fiecare în parte. Îmi vine să le număr pe cele pozitive. Îmi vine doar, pentru că n-am ce să număr. Nimic altceva în afară de: „N-am înțeles ce-au căutat țiganii la Muzeul Țăranului Român. Erau chestii de ciordit prin zonă?“ (un român); „Paradă de costume și obiceiuri: adică ciordit portofele, dat cu japca, furat de porumb și transformatoare. Bine le făcea Mareșalul!“ (Nea Florică). Și altele asemenea. Unele, de nereprodus. Deh, ca pe forumuri. Și iată-mă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
pe cele pozitive. Îmi vine doar, pentru că n-am ce să număr. Nimic altceva în afară de: „N-am înțeles ce-au căutat țiganii la Muzeul Țăranului Român. Erau chestii de ciordit prin zonă?“ (un român); „Paradă de costume și obiceiuri: adică ciordit portofele, dat cu japca, furat de porumb și transformatoare. Bine le făcea Mareșalul!“ (Nea Florică). Și altele asemenea. Unele, de nereprodus. Deh, ca pe forumuri. Și iată-mă la începutul paragrafului conclusiv observând că, mai sus, n-am reușit altceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]