60 matches
-
iscodit, m-a luat el, abitir: De-am postit, de-am înjurat, de am boală pe dușmani, Ori cumva de-s ofticat, că, ai dracului, fac bani! De-am mințit, sau am dorit moartea caprei nu știu cui, Vreo surcea de am ciordit din pădurea dumnealui ... Nu cumva fusei tentat de Leanuța lu' Măran, Că, săraca, ce păcat!...e vădană de un an ... Însă, de m-aghezmuiesc, nici prin gând nu m-a-ntrebat, Căci doar zilnic îl cinstesc, dând de el la crâșmă-n sat
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
fără clasă, Ori vițeii de la bac Ce-au fost prinși cu mâța-n sac, Copiind, neinspirat, Teza lui de doctorat, După o lucrare, chiar, Demnă de un găinar, Ce-a facut-o, jur, să mor, Zdreanță, tot un amator, Când ciordi, bătu-l-ar vina, Oul și-a lăsat găina! Dar problema, științific, Are-un caracter politic, Fi'ndcă, cine puii mei, Dintre javre și căței, Pentru-n os de ros la stat, Tre' să aibe-un doctorat ?! Iar apoi, este
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
care autentifica astfel de declarații date pe propria răspundere de țigani în familiile cărora nu s-a vorbit niciodată limba români, nu au criterii legale, si totusi pe baza acelor declarații legalizate, multi țigani au devenit romi și au subtilizat ciordind sumele destinate romilor autentici. Evident că există și romi care și-au uitat limba. Dar aceștia își amintesc că străbunicii lor vorbeau români. ONG-urile rome, după mărturia lui Nicolae Gheorghe ( fondatorul ONGisticii neo-rome) sunt formate în marea majoritate din
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi sărbătorește Hălci din porcul ditamai... Tu mai crești, el nu mai crește De când guițând râmai... Porcul râmă, râma-n clește... Și-nainte consumai... Are azi cine ciordește, N-ai avut ce-acuma ai... Referință Bibliografică: Porcul râmă de-ntâi Mai / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
și pe cele anglo-americane actuale. Multe dintre elementele țigănești din argourile maghiare sînt cele intrate și în română, chiar dacă originea le e mascată de ortografie și de adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór / a ciordi, lóvé/ lovele, piál / a pili, kajál / a hali etc. Articolul cuprinde o constatare interesantă asupra argoului francez: dacă în 1929 Dauzat considera că în acesta elementele țigănești sînt aproape inexistente, într-un dicționar recent - Jean-Pierre Goudailler, Comment tu tchaches! Dictionnaire
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem trei vaci în pădure : Murana, Hribana și Fragana.” Se mai hrănesc cu gruhă și cu pur. Le place și borșul de știr. încolo, ce capătă și ce ciordesc. îs nevolnici la trup, dar iuți la mânie. - Și crezi că dânșii au făptuit omorul ? - Numaidecât. Dar asta o s-o costatați dumilorvoastre. Aromind, Zalomir se trezi deslușit în vorba lui Iordache. ... Nici eu de-acasă n-am avut cine știe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de un cot - semn de plăcere insuportabilă. - Dom’ profesor, da’ cel mai tare mă sperie cutremurul asta apolicaptic...ăă...apo...pocaliptic, vai de noi! - Mofturi, nene! - Da de ciorditori ce-o să mai ziceți, ei? - Canci, dacă nu mi l-au ciordit pe Chilot până acum înseamnă că nu-s decât un mit. - Domnu’ Leo, pe Venezuela mă jur și pe Guatemala, zău că nu mai știu dacă sunteți cinic sau optimist!? - Uite, da’ tot așa, rămâne aici, săptămâna asta eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aș zice eu c-un pulițist d-ăștia e comnis’, m-aș trezi pe loc cu fundu-n Angola. Da’ mi-ar place să zic unei mutre d-ălea că-i comnis’. Că az’ după-masă stam la Woolsworth ș-o față a ciordit o pungă de alune, iar aia de la casă s-a pus pă zbierat de parc-o ’nțepase. Tii! Și-uite acuș’, un d-ăl de păzește a pus laba pe mine ș-o mutră d-ăsta de pulițist m-a-nhățat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să mă-nfunde pe viață. Negrul părea destul de resemnat și mai suflă un nor de fum albastru care îl învălui și pe el și pe bătrân cu cartonașele lui cu tot. Apoi, spuse ca pentru sine: — Mă-ntreb cine-a ciordit alunele alea. Pro’abil chiar paznicu’. Un polițist îl chemă pe bătrân la biroul din mijlocul camerei, unde stătea un sergent. Agentul de stradă care îl arestase era și el acolo. — Cum te cheamă? îl întrebă sergentul pe bătrân. — Claude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
29 constituie un astfel de prilej. 37 de grade la umbră. Confruntă declarația paznicului de depozit, Nechifor Crainic (nici o legătură cu nefericitul conducător gîndirist), cu observațiile din teren ale puzderiei de informatori. Citește: Nu este adevărat că eram chitiți să ciordim și să dosim toată marfa, neîmpiedicîndu-ne de la aceasta decât apariția la un străin ce părea trecut doar pentru a ne ura noapte bună. Am auzit ciocănitul. Am tresărit de încîntare ca fripți. Eu am înșfăcat rotocolul cu chei și am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care aceiași Gogo trebuiau să le pieptene (cu niște piepteni îmbătrîniți, soioși, fără dinți). În așa fel, încît, 279 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Și-au tras pe ei pijamalele de scandaluri, două croite din doc, mai puțin țipătoare, ciordite de la magazie de Suveran. Singurele două halate necărămizii, care, după părerea lor, ar fi putut fi confundate, din elicopter, cu două balonzaide. Pâslarii în picioare. Cîte-o pătură de fiecare, în rucsac, la Regele Bolilor Nervoase. Și-au alunecat, unul după
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Hubăhil îl măsură dintr-o ochire. Ucenicul avea un trup subțire de fată mare și o privire ascuțită, ageră. - De zulit, ai mai zulit la viața ta? se amestecă și Oacă, suflîndu-și nasul. -Da. - O fi găinar d-ăia de ciordește corcovițe și le mănâncă fofeaza... aruncă în batjocură Sandu-Mînă-mică și-i scuipă între picioare. Cel tânăr nu-l privi. Gheorghe îl trase deoparte. - Nu-i băga-n seamă, bijboc, fac pe șmecherii, au uitat când au venit în gașcă. Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Au tras pe la Bolintin, pe la Cățelu, puși pe înșelat. Cădeau în zi de târg, să-i pască pe țărani. Erau îmbrăcați amândoi în șube de miel, cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și așteptau să fie trimiși la ocne. Jucau barbut pe șest, înțeleși cu paznicii, să le mai treacă timpul. Cum i-a văzut Gheorghe, s-a înveselit. Îi cunoștea aproape pe toți. Pe unii din ei el îi învățase să ciordească. Acum erau șefi de bandă, cu morți pe suflet și cu condamnări în șir, fugiți, scăpați de sub escortă și iar prinși, unii cu câte o sută de ani de pușcărie, să tot trăiești, să tai sare. Se simțea ca între
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice și când au văzut proaspeții contaminați că pot face și parale din distrugere au distrus toată economia țării tot într-o veselie ca să ajungem can ziua de azi să nu mai aibă nimic de ciordit și de aceea să se îndrepte hoțește la buzunarul poporului. Un singur exemplu am să dau acum despre cum s-a dezvoltat o fostă unitate cooperatistă care nu s-a dizolvat rămânând în aceeași formă cum era în 1989 chiar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
11); împrumuta (10); rău (10); urît (9); infracțiune (8); împrumută (8); pedeapsă (7); închisoare (6); ia (5); jefui (5); sărăcie (5); sustrage (5); frică (4); hoți (4); necinstit (4); prostie (4); pușcărie (4); răutate (4); aur (3); buzunar (3); a ciordi (3); cireșe (3); da (3); dezgust (3); furător (3); hoțul (3); idei (3); infractor (3); lașitate (3); mașină (3); mere (3); politicieni (3); poliție (3); rușine (3); sărut (3); aduce (2); bandit (2); banii (2); bijuterii (2); ciordi (2); completa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); a ciordi (3); cireșe (3); da (3); dezgust (3); furător (3); hoțul (3); idei (3); infractor (3); lașitate (3); mașină (3); mere (3); politicieni (3); poliție (3); rușine (3); sărut (3); aduce (2); bandit (2); banii (2); bijuterii (2); ciordi (2); completa (2); delicvență (2); dezamăgire (2); ea (2); furt (2); greșeală (2); incorect (2); inima (2); însuși (2); înșela (2); a lua fără voie (2); luat (2); lucruri (2); luptă (2); mare (2); mult (2); nedrept (2); nedreptate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
știi că primele patru litere aunt extrase din numele unui celebru regizor italian, creator al filmului La Strada. ggg Am preluat forma adjectivului de la Luca Pițu. hhh Termen argotic din idiolectul discipolilor mei metaliști din Galați pentru cuvântul standard "a ciordi" din zilele noastre. iii G. Master X: e sigur vorba de o traducere literală, LIT din franceză desemnând când e vorba de ape ALBIE (nu și pe cea de porci, frecvent folosită în mediile academice de cei înfipți pe scaunele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
e metal strălucitor, cerșetorul nu e milogul, moneda nu e ban. Aurul este Însă bogăție, comoară, "valoare", dar de natură spirituală/estetică. Cerșetorul este doar o atitudine, aceea de a Întinde mîna ca să primești salariul, sponsorizarea sau, de ce nu, să ciordești ceva aflat la Îndemînă. Fără s-o spună sau să o propovăduiască, poemul dă de Înțeles că dezavuează "cerșetoria" ca o prestație calică și ineficientă, care nu face față duhului fabulos al toamnei și nu obține de la el decît disprețul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pupându-l pe obraz. Oamenii care jucau la aparate vecine Îi văzuseră câștigând și se Întorseseră să se holbeze. Pentru o clipă, Ruby crezu că o să aibă probleme când adolescenții În treninguri, care Încă erau pe-acolo, strigară: „Ne-au ciordit ăștia banii!“. Dar Își traseră glugile și o șterseră. —Vezi, râse Sam. Și mai râdeai de metoda Epstein. Dând din cap amuzată, Ruby se lăsă În jos și Începu să strângă jetoanele grămadă. O secundă mai târziu, el Îngenunchea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea cuvintelor și expresiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oarecum vesel și puțin cam malițios. Gata, ți-ai ales favoritul? Da, răspund cu arțag. Nu iese. Al meu iese sigur. Cine ? întreb puțin panicat. Ăla acuzat de hoții. De ce ? sar ca fript. Mie îmi plac hoții. Și eu mai ciordesc dacă se poate. Mă gîndesc la ăla, hoțul, și constat că ar avea chiar și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se simte bine unde este și este mîndru de rolul lui în istoria locului. Și nemții și-au instalat pe muntele Soratte comandamentul nu știu cărui general. L-au săpat și l-au tot săpat și pe undeva au lăsat o comoară ciordită din rezerva Băncii Naționale din Italia. Oamenii s-au întrecut să găurească pereții din galeriile tunelelor, dar comoara stă bine merçi și azi acolo. Poveștile lor, ale celor care muncesc Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]