71 matches
-
suflet cu toptanul,încă-i fac jocul timpului, vicleanul.... III. INSULA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016. Insula Am descoperit o insulă în care nu iau pe nimeni doar gândurile mele se -ntâlnesc, se ciorovăiesc și uneori ies învingătoare. Ploua cu soare, ies aburi din asfalt, dar pașii recunosc urma pierdută și-o mângâie scurt voalat, în vârful degetelor, gândul de ieri s-a mutat mă gâdilă-n tălpi pe-nserat. Așa s-a scurs o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
afară, blestemată să fie de treabă! L-am urmat, tot rugându-mă de el să se lase păgubaș. Hai, nu te mai scăpa pe tine, m-a bruftuluit. Catâr ai fost și catâr ai rămas! i-am răspuns. Și tot ciorovăindu-ne noi așa, am pătruns pe poartă. ...Acolo m-au prins. O învălmășeală de întâmplări derulate în câteva clipe. Succesiunea lor aproape că am uitat-o. Mult mai târziu, am încercat să-mi fac puțină ordine în cap. Așadar, intrasem
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
-l pe Angelo: - Mânca-l-ar mama de îngeraș! Tata: - Fa Leano, unde naiba ai văzut înger oacheș? iar mie... Angelo ăsta-mi miroase a plagiator, știrea o fi noutate, da!, dar... stilul, ba! Și bine-nțeles că s-au ciorovăit pe tema asta și nimeni nu s-a mai ocupat de tabără, toți urmărind știrile date pe posturile private, care sunau cam așa: - Ca să nu-și piardă locul, ministrul transporturilor s-a lipit de scaunul ministerial cu superglue, dar a
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
nimerit, din întâmplare, în micuțul sat de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
Tu nu vezi? "La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?" Pentru că, zice Domnul, în ziua postului vostru vă lăsați în voia pornirilor voastre, și asupriți pe simbriașii voștri. 4. Iată, postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul, nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
În spinare și trăgând după el praștia cea mare a lui Titel Meșteru. Până atunci, Cap de Șobolan urlase din toți rărunchii și zgâlțâise deasupra capului o ploscă: „Vaina caput! Vaina caput!”. Când ajunseră În dreptul lui Enin, părea că se ciorovăiește cu calul. „Nici nu stau de vorbă cu tine! De ce ai fugit de la Dispensar? Ce, ești de capul tău?” „Ăia vor să mă belească, domnule, ce nu Înțelegi? Uite cum facem: mă lași să plec, iar eu te las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
meargă cu pepeni galbeni Într-o piață din marele oraș. I se făcuse dor să stea În spatele tarabei, să-și laude marfa În gura mare, să facă glume cu mușteriii care păreau a fi gata să cumpere ori să se ciorovăiască, În cuvinte ascuțite, cu cei pe care-i bănuia că nu aveau de gând să-și scormonească prin portofele. Aștepta cu nerăbdare și cu bucurie adâncă să prindă În nări mirosul pieței care, amestecat cu larma omenirii, Îl amețea dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a bătut ora opt și jumătate, iar Luke a bătut la ușă. L-am privit. Ochi întunecați, ras proaspăt și mirosind a citrice. A fost suficient pentru ca fluturii din stomac să se trezească la viață și să înceapă să se ciorovăiască apropo de al cui rând era să prepare cafeaua. Luke era mai aranjat decât îl văzusem vreodată. Lăsase la vedere mult mai puțin păr și material de blugi decât de obicei. Mi-am dat seama că asta însemna că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fel ca înainte de vizita apocaliptică a lui Brigit și a lui Luke. Bine, aveam tot felul de fantezii în care mă vedeam ucigându-i pe amândoi. Dar, cu toate astea am mers la ședințele de grup, am mâncat, m-am ciorovăit și m-am jucat cu ceilalți pacienți. Joi seara am fost la întâlnirea Drogaților Anonimi, sâmbătă dimineața la ora de gastronomie, iar sâmbătă seara m-am jucat. Dar, în majoritatea timpului, l-am ținut pe Chris sub supraveghere. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îngrijorat. —Curată și senină! Așa ești tu, Anna, nu-i așa? a zis Helen întinzându-se și căscând. De când n-ai mai luat droguri? — Nu e treaba ta, i-a răspuns Anna de sus. Cele două au început să se ciorovăiască, dar eu abia dacă le-am auzit. Dintr-odată fusesem asaltată de un sentiment de vinovăție și de rușine. Altfel de vinovăție și de rușine decât cele care mă torturaseră de când îmi revenisem. Vinovăție și rușine pentru ceea ce-i făcusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o să mă mai împac niciodată cu mama, am spus eu bosumflată. Aproape c-am fost dezamăgită când, în mai puțin de o zi, disputa cu privire la bucata de dantelă se sfârșise și fusese dată uitării. —Data viitoare când o să te mai ciorovăiești cu ea o să fie și mai simplu, m-a asigurat Jeanie. Am simțit o plăcere amestecată cu ranchiună când s-a dovedit că Jeanie a avut dreptate. Timpul a continuat să treacă. Așa cum face întotdeauna. Și, cu toate astea, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
înțelegeri și-o să ne apucăm de contracte chiar - Vivian a pufnit. — Înțelegeri? În cazul în care nu te-a anunțat nimeni, este datoria e-di-to-ru-lui să negocieze înțelegerile. Tu crezi că eu am timp să mă ocup de detalii? Să mă ciorovăiesc cu agenți semi-retardați? O să-ți dau ție ofertele pe care sunt dispusă să le fac pentru fiecare carte, apoi depinde de tine să închei înțelegerile. — Desigur, am răspuns. Ar fi trebuit să știu. Cu alte cuvinte, trebuia să-l conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
iar după micul dejun, înainte să se ducă în cambuza îngustă ca să se spele, luă prima pilulă. Totul era așa de diferit de cursul de olărit și de cel de meditație transcendentală! Pe punte, Sally și Gaskell încă se mai ciorovăiau. Ce dracu’ îi oferi tu la țâțoasa aia slabă de minte? întrebă Gaskell. — PaTe, Contact Fizic, Eliberare Tactilă, zise Sally. E handicapată senzorial. — E handicapată și mental. Am cunoscut destui tăntălăi la viața mea, dar ea e cel mai tălâmb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
un alt loc în care să scape de afurisita aia de nevastă-sa? — Nu cred că... începu Braintree. — Mă doare-n cot de ce crezi dumneata! îl repezi directorul. Eu îți spun doar ce crede poliția. Braintree îi lăsă să se ciorovăiască și încercă să se gândească la unele metode și căi de contracarare a publicității negative pe care cazul de omucidere o crease deja în jurul Colegiului Tehnic. Coborî până la catedra de Studii Liberale și îl găsi pe domnul Morris cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
adulți pe locurile din spate - ce bine că Daisy și Jennifer sunt atât de slabe! Drumul nu e deloc tihnit, însă Finn insistă să-l ajute pe Ben să se orienteze, așa că tot timpul se apleacă între scaunele din față, ciorovăindu-se cu Ben și gesticulând, ceea ce înseamnă că ne înghiontește și ne înghesuie pe mine și pe Daisy, care stăm de o parte și de alta a lui. Biata Charlotte îi rabdă la început pe cei doi gâlcevitori, dar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nesimțite în fața conacului Iuga. Pe când Luca Talabă spunea într-un grup că în alte părți oamenii nu se lasă așa călcați în picioare, Trifon Guju răbufni cu glasu-i pătrunzător: ― Aidem, măi oameni, că-i mai mare rușinea să ne tot ciorovăim ca babele! Intrară în ograda argaților. Un stol de porumbei se ridică în văzduh, iar galițele se risipiră speriate. Curtea se umplu. Leonte Bumbu, logofătul, ieși mirat dintr-o odaie în capul gol: ― Da ce-i, de-ați venit tot
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai mai duce! strigă Pavel sfătos, înapoindu-se degrabă la conac. ― Fire-ar a dracului! bombăni baba, văzîndu-și de treburi, parcă nici nu I-ar fi văzut și nici auzit. În vreme ce mulțimea se îmbrîncea în jurul magaziilor, unii mai îndrăzneți se ciorovăiau din pricina vitelor. Marin Stan scoase din grajduri o pereche de boi și voia să-i ducă acasă, Leonte Orbișor era indignat și răcnea: ― Să-ți fie rușine să pui tu mâna pe boi, că doar tu ai și nu-ți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în apă, ci într-o urâtă învălmășeală de colți, despicături și proeminențe tăioase care atârnau în afară. În marea spumegândă, care părea să se înalțe destul de aproape și totuși inaccesibilă unei plonjări, o puzderie de pescăruși se îngrămădeau și se ciorovăiau cu țipete ascuțite în jurul vreunui trofeu. George se uită la spinările catifelate, pestrițe, ale păsărilor și la ochii lor aprigi și încercă o vagă satisfacție, îi evocau vechi amintiri marine, din vacanțele petrecute aici cu tatăl său, din fericire atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vârî câte un pahar în mână. Bună seara, părinte, nu prea înțeleg ce se întâmplă aici, grăi un urs uriaș, și apoi se îndepărtă. Cine a fost ăsta? Bobbie Benning. În acest timp, în partea iluminată a grădinii, Tom se ciorovăia cu cineva sau încerca să dea explicații. Nu, nu puteți intra în Papuc, nu e nici un fel de petrecere, am vorbit aiurea, a fost o glumă. Bine, dar acum e o petrecere. De ce să nu intrăm? Ai spus că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
căci au fostu intrat cu meșterșuguri (înșelătorii) în moșiile mănăstirii lui Păun”... ― După 4 ani - asta o aflăm din hotărârea lui Mihai Racoviță voievod, adică la 8 aprilie 1717 - Xiropotamlenii și cu cei de la Sfântul Ioan Zlataust încă se mai ciorovăiesc pe moșia de la Prisăci, pentru niște poieni din Codrii Iașilor și vinăriciul din “Dealul Brândzăi”. La sfârșitul judecății, făcută împreună cu mitropolitul Ghedeon, vodă hotărăște: “Deci dovedindu-să... cum au fostu luat călugării de Sfetii Ioan Zlataust aceli moșii a Clatii, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cineva" ca să putem intra fără să plătim. Pierdem timpul și mă simt oribil din pricina posturii jenante în care ne punem. Număr dolarii pe care îi am, decis să nu mai aștept, dar "cerberul" de la poartă, plictisit, probabil, să ne vadă ciorovăindu-ne, ne face semn să intrăm. Urc de unul singur fosta Cale Sacră, ce suie în serpentină povârnișul pe care, din gloria celui mai mare oracol al antichității, a rămas un fel de cimitir arheologic. Vom sta puțin aici. Autobuzul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
au trecut. Rădăcină Rândunel nu și-a modificat visul. S-a dus la brigada silvică. L a găsit pe omul acela. Și treaba s-a făcut. Rândunel a devenit elev la școala silvică din orașul de sub deal. Cât au mai ciorovăit, ei - viitorul elev și omul brigăzii silvice - acesta l-a întrebat, pe Rădăcină Rândunel: da’de ce ți se spune ție Viață de câine? Asta e, așa, ca o poreclă mângâioasă. Noi am fost, acasă, zece copii. Am dus-o greu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scăpate din balamuc. Mama lor! S-au luat la bătaie și dă-i cu zgârieturi, dă-i cu țipete și țicnitu’ ăla mare și gras zăcea-n rigolă de z’ceai că-i mort, și toț’ se băteau și se ciorovăiau și se-nvârteau în juru’ mârtanului leșinat în stradă. Z’ceai că-i o bătaie într-un bar dintr-un film, sau o mardeală-ntre gangsteri. Era atâta lume pe Bourbon Street, ca la un meci de fotbal. Mașina puliției a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
jungla citadină a Încetat să mai fie o metaforă? Îmi râcâie nervii păsările astea verzi, gălăgioase, de la tropice. Zăpada nu le dă gata? - Se pare că nu. Nimic nu le dădea gata. Păsările verzi, zgomotoase, care scărmănau frunzele și se ciorovăiau, Înfulecând boabele roșii, Îi rețineau atenția lui Ravelstein mai mult decât m‑aș fi așteptat. Pe el, viața naturii Îl interesa prea puțin. Numai ființele umane Îi absorbeau interesul. A‑ți irosi gândurile cu iarba, frunzele, vântul, păsările sau animalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
groaza (delicioasă) de-a nu pierde vreo birjă, degustătorii fini ai orașului decideau, pe urmele ei, prin clipiri evaluative și mișcări savant spiralate ale degetelor, dacă doamna respectivă, pornită în galop, poseda sau nu, un ațâțător pas Galopenția. Se mai ciorovăiau între dânșii cu privire la Ulpiu și Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul, Dulcele Doru și Gabi cel Norocos, neputîndu-se pune niciodată de acord dacă tăietura ce le-o aplica propriu-zis Sargețius muierilor aducea mai curând cu vigoarea cu care-și secționau poeții proletcultiști
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]