70 matches
-
unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine ucigătoare atunci când peste orășelul somnolent ploile de toamnă șiroiesc fără contenire. O adolescentă ftizică se stinge, un ins se sinucide absurd pentru o prostituată și în liniștea mortificantă abia dacă vibrează, în tremur
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
viața plăsmuită cu inspirația și fantezia”. Farsa radiofonică Săraca Rica! nu e decât o glumă ieftioară, cu oarecari nostime efecte de limbaj. Raky propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
care nu te lăsa să înțelegi dacă era vorba despre mici râsete neîntrerupte sau despre suspine. Am păstrat timp de câteva zile în suflet tonul acelui șuierat scurt, infinit de îndepărtat, acea imposibilă sosie a vocii tale, repede ștearsă de ciorovăielile unei chinezoaice. Șușotitul acela în care mi s-a părut că-ți recunosc glasul mi-a amintit de o seară de demult, în orașul care ardea dincolo de fereastra noastră, cu plasa ei pentru țânțari ruptă. Îmi aduceam aminte că în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ai cărei preoți parohi se schimbau regulat, fiind toți trimiși la noi de Patriarhatul din Constantinopol. Toți veneau cu barba și autoritatea intacte, cu veșmintele brodate ale sanctității, și toți se săturau după o vreme - de obicei șase luni - de ciorovăielile din congregație, de atacurile personale asupra felului În care cântau, de nevoia constantă de a-i șușui pe enoriașii care se comportau În biserică de parcă ar fi fost În tribunele de la Tiger Stadium și, În cele din urmă, de efortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prin vreo transformare geologică... ― Lasă că a trecut fața ta, bubosule! ― E la fel de plat ca Întotdeauna. Perfect pentru o pistă de ciclism. Dar apoi Milton strigă: ― Fir-ar să fie! amuțindu-ne pe amândoi. Am crezut că se săturase de ciorovăiala noastră. ― Să-l ia dracu’ de judecător! Nu se uita la noi. Se holba la prima pagină a ziarului The Detroit News. Se făcuse roșu la față și apoi - din cauza tensiunii mari de care nu pomenisem - aproape vânăt. În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și redeveni serioasă. Întorcându-se, îi aruncă lui Maritsu doar reproș din ochii săi. Aceasta din urmă, își coborî capul, dar și-l înălță imediat zicându-i ceva primei. Și așa a început cearta. Împăratul nu se sinchisea de aceste ciorovăieli, așa că le-am lăsat vocile înfierbântate și atitudinile încăpățânate în urmă și ele s-au pierdut pe holuri pe măsură ce noi coboram pe lângă infirmerie. Am mers pe coridoare și am intrat într-o clasă de la etajul unu a cărei vedere dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
neică Marin întreba întruna pe rumân... Omul spunea acum că nu poate ști, i s-a părut... —Bine, de ce întreba? El nu știa că n-am fost?... Simții că prea întrebam și răspundeam ușor. Trebuia mai bine să curm dintrodată ciorovăiala aceasta. Sandu, tot zâmbind, mă privea în ochi. Eu, acuma, tăceam. Apoi, asta-i, boierule, eu voiam numai să știu... Atât... Și ochii lui șireți așteptau parcă o mărturisire. Eu încălecai repede și dădui pinteni calului. Iar pe drum, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
reușea să risipească mirosul de oameni îngrămădiți - oameni de toate rasele, vorbind o mulțime de limbi, care nu tăceau niciodată. Alergă, ferindu-se de carele pentru mărfuri, printre chemările prostituatelor, strigătele copiilor, certurile bețivilor, insultele soldaților aroganți care se plimbau, ciorovăielile negustorilor ambulanți care își disputau un loc unde să-și vândă gogoșile sau apa și oțetul. Trecu în goană prin locurile unde se vindeau torțe și lămpi, suluri de papirus și pergament, prin fața depozitului de condimente aduse de la arabi, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
trebuit destulă vreme până să se producă În mintea mea marea revelație: Îi chema, de fapt Hitler și Stalina.) Apoi, strigăturile au căpătat complexitate: „Vieru fute curci!”; „Ectoraș de la oraș!”; „Ceaunu-mbrăcat e plin de căcat!”; „Baronu zburător!”. După asta venea ciorovăiala cu numărul literelor, cu scăderi de silabe sau chiar de cuvinte Întregi care, după opinia juriului, fuseseră rostite după aterizare. Au fost și Încăierări, dar nu s-a lăsat cu ochi umflați și nici cu prea mare râcă. Acolo s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că eram un om ca lumea, care nu se teme de durere când Își julește palmele, coatele și genunchii ca să-și salveze echipa de la gol. Cei doborâți de mine cereau totdeauna lovitură de pedeapsă, jocul se Întrerupea și Începeau Îndelungi ciorovăieli. Îi lăsam pe ceilalți din echipă să se certe, să se scuipe și să se Îmbrâncească. Eu mă trăgeam deoparte, șchiopătând demn, ca și cum mă străduiam din răsputeri să-mi ascund greaua durere pricinuită de loviturile suferite. Aveam - cred - sau voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
demn, ca și cum mă străduiam din răsputeri să-mi ascund greaua durere pricinuită de loviturile suferite. Aveam - cred - sau voiam să am pe chip mândria molcomă a soldatului ce-și Îndeplinise misiunea cu asupra de măsură, până la sacrificiu. De cele mai multe ori, ciorovăielile se terminau cu concluzia că atacul meu fusese regulamentar, la minge și nu la cotonoagele adversarului. Pacea se instaura atunci când păgubiții obțineau făgăduiala că În repriza următoare eu, Ectoraș, neclintitul apărător, aveam să joc În echipa lor, În așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ancheta, Însă, Îi ocolise pe cei doi frați, care erau minori și orfani de tată. Lucrurile nu se opriseră, căci mocanii, pe Întuneric, descărcaseră arma În fața altcuiva, un om nevinovat care n-avea nici În clin, nici În mânecă cu ciorovăielile lor pe miriști mai bogate. Cadavrul fusese recunoscut ca aparținând lui Daie Gulu, țigan alb, vagabond cu mințile nu tocmai acasă, mâncător de copii neastâmpărați și nemuritor. La câteva săptămâni după Înmormântarea hoitului său ciuruit de alice, Daie Gulu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Belciu, de vreme ce le strângea la ea în bucătărie, iar când și când, apărea și Rafael printre ele. Întârzia preț de o ceașcă de cafea și două-trei țigări. Mai mult i-ar fi picat greu și, oricum, când se încingeau la ciorovăială, le auzea din camera lui din fund prin pereții ăștia subțiri. Îndeobște, nu se uita prea mult în gura lor. Începe să te ia amețeala. Stai ca pe marginea unei prăpastii ascultând niște femei vorbind, mai cu seamă, despre alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Mirela, păi, de ce? După toate câte mi-a făcut nu-mi mai vine, iar frate-său, că, dacă ai interes la el cu copiii, merită să-ți calci pe inimă... Se luminează de ziuă și ei nu-și mai termină ciorovăiala îmbâcsită de fum de țigară peste masa plină de sticle și pahare, și până la urmă io n-am nici o treabă cu tac-tu și cu frate-tău, Mirelo, că noi oricum o să vindem, și ea, bineînțeles c-o să vindem și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lu' Luci', io nu te-aș fi poftit, în veci, pe tine, papă-lapte, la priveghiu' și la mormântu' meu! Bâz-bâz-bâz! Paraditule! Ești olog la cap! Încetați, băi, odată! zice Dănuț, apăsat. Tu, Aligatorule, ești prea nervos. Ia mai termină cu ciorovăiala! Am impresia că te gâdilă-n cip-cirip. Ai limbrici? Gata! Potolește-te! Până la coadă și Vali este prieten cu tine. Cine, Buletin? Prieten cu mine?! Când or zbura porcu' și curcanu', braț la braț, din ocol! Poa' să fie el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
număr și fără măsură făcute de voievozi, boierime și drept credincioși de rând către locurile sfinte. ― Important este faptul că am reușit să parcurgem câteva documente care ne-au dus la înțelegerea modului de secătuire a bogățiilor Moldovei. ― După atâta “ciorovăială”, cred că a sosit ceasul să ne odihnim. S-o facem, fiule, fiindcă, după umila mea părere, o merităm. Nu uita, însă, ca mâine când soarele va sta gata să apună, eu te voi aștepta la căsuța din vale. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Wilkins mîine. E un om enorm de șmecher, cel mai bun din consiliu. Noi, cei de la Algolagnics îl respectăm mult pe Wilkins. Pînă acum am reușit să fim cu un pas sau doi înaintea lui, dar s-a lăsat cu ciorovăieli. A propos, noi cei de la Algolagnics simțim că tot consiliul tratează orașul Unthank cu destulă cruzime. Nu ne surprinde că dumneavoastră și Sludden ați adoptat o linie de independență. Să vi se dea mai multă putere! Și, neoficial vorbind, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fiindcă șeful lor drag era cam scundac, deși bine legat și cu ochi frumoși, cu adâncimi de catifea, care parcă nu se potriveau cu meseria lui. În rest, între agenții, sergenții și simplii polițai din Prefectură era mereu râcă și ciorovăială. Curcanii cu număr, adică sergenții, care aveau la chipiu număr de ordine, râdeau de sticleți, cum le ziceau polițailor de rând, din cauza petlițelor roșii sau verzi de pe umăr. Iar sticleții le spuneau comisarilor și sub-comisarilor, adică oamenii lui Costache, care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
venit în minte eseul „Anotimpurile anului și ale omului”, pe care voi încerca să-l concretizez în zilele următoare. Sper să corespundă așteptărilor mele. Urmăresc cu intermitență emisiunile de la diverse posturi T.V. E mai mult ca sigur că va predomina ciorovăiala politică - interminabilă, obositoare, cu rol derutant pentru telespectatori. Asta e realitatea predominantă în politica noastră, totul mediatizat intens de anumiți inși cu interese de apărat. La o oră puțin cam târzie, m-a sunat consăteanul meu N. Cornici, care mi-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Malul de Vest și Gaza, ci Israelul însuși. Un mesaj ideologic intransigent. Khalil al-Shafi se ridică din scaun pentru a-i strânge mâna lui Maggie. —Domnișoară Costello, am auzit că v-ați răzgândit în privința retragerii ca să veniți aici să opriți ciorovăiala noastră copilăroasă. Gluma și informațiile din interior pe care le presupunea nu o surprindeau. Nota rezumativă pe care i-o scrisese Davis o înștiințase că trebuia să se aștepte la un partener de discuție inteligent. După mai mult de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
firmei. Am reușit, întâmplător, să ajung la un târg foarte avantajos cu domnul Gonzalez: l-am convins că, o dată ce l-am ajutat să reducă cheltuielile cu salariul Gloriei, ar putea să se revanșeze plătindu-mi taxiul spre, și de la birou. Ciorovăiala care a urmat a fost o pată pe o zi de altfel plăcută, dar în cele din urmă am triumfat, explicându-i omului pericolul pe care îl constituie valva și sănătatea mea în general. Vedem deci că și atunci când Fortuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
expediția antiturcească de la 1443. Coborâse cu armata până la Sofia. Dar frații lui muriseră pe drum. Unul, chiar înainte să treacă Dunărea, se încăierase cu niște negustori într-un han din Giurgiu. Celălalt murise la Turnu, tot cam așa, într-o ciorovăială cu gărzile din port. La întoarcere, primise drept asupra moșiei din Coteni și în vara aceea se însurase cu Stana, fata unui chelar. În anul următor, plecase iarăși la război și scăpase ca prin minune din dezastrul de la Varna. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
odihnească, fiindcă părea obosit. - Mă duc și eu, vreau să citesc ceva, de mult n-am maipus mâna pe o carte. Felix fugi înainte, ca să nu fie de față la găsirea scrisorii, și așteptă cu respirația încordată. După o îndelungă ciorovăială cu Marina, Otilia urcă scările. Se auzi când intră în odaie, dușumeaua pârâi ușor în câteva puncte greu de precizat, Felix bănui că Otilia se oprise în fața mesei. Apoi urmară mici zgomote indistincte și... nimic. Felix se feri să G.
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Părintele se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasmă, blagoslovise și citise din cărțile lui. Au mâncat cu salahorii împreună. Cârciumarul împărțise vin zidarilor, se amețise de bucurie și, când a rămas cu meșterul, s-au luat la ciorovăială. Dogarul era cătrănit. - Ai scos actul? a întrebat cu privirile în ochii ginerelui. - Ce să ne mai încurcăm, întreab-o și pe fata dumitale, așa cum ne-a fost vorba... Lina tăcea chitic. Bătrânul se repezise la ea: - Spune! Tu nu vrei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să trăiască puțin într-un loc unde sensul vieții părea a fi continua tocmeală. În privința asta, atât Saferian cât și Demirgian blamau pe Sultana, care adoptase prețul fix. Toată plăcerea și a negustorului și a clientului era, după opinia lor, ciorovăiala, și orășenii ca și țăranii aveau impresia a fi fost înșelați dacă nu rupeau din preț. Demirgian cerea la început pe un covor de trei sau de patru ori prețul cu care era dispus să-l ofere. Proporția depindea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]