80 matches
-
biruit. Privea și Ester într-acolo, înfrigurată strângându-mă de braț ori de câte ori bila aceea imensă, după lung balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă de zidărie sau câte o halcă de pietroaie. Dăm peste câte o făcătură de-asta", a oftat inginerul, văzându-ne cum urmăream loviturile bilei ruginii, "de ne vine să credem că înadins nu se lasă spartă, să ne arate de-
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
o taină despre care nimeni nu scoate un cuvânt. Îmi amintesc cum îți ordonai coafura ca pe un mușuroi de furnici; în fața aparatului de fotografiat păreai developată de vie - în fața aparatului de fotografiat erai dezvăluită până la os. De la mătase până la ciozvârtă: câtă indulgență cu carnea cea păcătoasă și leneșă! Îți mai amintești sfârșitul ploii și amintirea curcubeului? Câtă neliniște! Și câtă tăcere sătulă plutind peste dealuri... Un corp invizibil, o trăsătură perfectă în mecanica ei nemișcare! Și urma trupului tău împrăștiată
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
mâinile pe dinlăuntru: să te îmbrățișeze? printre mesteceni plânge o chitară rece în plin dejun pe iarbă printre costume de călărie mașini decapotabile și rochii de voal aportul unui câine loial de vânătoare: un braț de om. au desprins de pe ciozvârtă manșeta cămășii pe urmă ceasul care continua să măsoare ireversibilul i-au luat amprentele și astfel au ajuns la cel care-ntr-un fel atât de neobișnuit ajunsese la ei. cu paharul în cealaltă mână pentru a nu bate la
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
numele ei. Plouă la Praga și ploaia își înfige ghearele în spinările noastre ca o turmă de pisici în călduri. Iarăși, cuvîntul De ce nu ar fi carnea mea bună de mîncat? Adică o privighetoare vă lasă gura apă, și o ciozvîrtă de om vă face greață? - Ce ne deosebește decisiv de fratele nostru, porcul? - Cuvîntul. Chiar atîta rău poate face cuvîntul cărnii, că o spurcă iremediabil? Poem la întîmplare Bat în taste la calculator, ritmic, ca la pian, îmi iese un
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
într-un film în care e vorba de viață și de moarte că evenimente din existența obișnuită, obsedat de fragilitatea individului într-o autopsie care se întinde pe o bună jumătate de oră, fără să ni se arate măcar o ciozvârta din victima. Filmul lui Ceylan are mister și lirism, fior de groază și poezie... M-a fermecat! Pe locul secund propun alte trei titluri: Primul e “Actorul”, superbă evocare a trecerii cinematografului de la mut la sonor. Semnat de Michel Hazanavicius
Duminică seara la Cannes vom avea palmaresul. De Ce nu mă hazardez în pronosticuri? () [Corola-journal/Journalistic/26361_a_27686]
-
tip "Vacanța Mare" sau "Țociu și Romică", a zâmbetului-țiplă al Andreei Marin, românii au uitat că există și alte expresii ale feței decât rictusul, stânjeneala ori încruntarea. Micile bucurii ale vieții sunt ascunse cu grijă, așa cum fiara ascunde în bârlog ciozvârta smulsă din animalul pe care l-a sugrumat la drumul mare. Unde să găsesc, așadar, motivele de optimism după care tânjesc? în mâna întinsă a pensionarului incapabil să-și cumpere din propria-i pensie un ciorap gros? în deruta celor
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
oricît s-ar fi străduit, imaginea frontului din acea noapte nu-l părăsea, ba, dimpotrivă, i se instalase într-un vis recurent, care-l vizitase mereu în timpul zilelor petrecute în spital. În vis, aurora scînteia și peste tot zăceau risipite ciozvîrte însîngerate - brațe, capete, picioare, trunchiuri - care se împreunau și se reînchegau în cele mai monstruoase trupuri, alcătuite din părți desperecheate. Șchiopătau, se rostogoleau, se tîrau pe picioarele lor șubrede, pe cîmpul întunecat, ca niște orbi beți. De fiecare dată după
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
făcute cu o abilitate infernala, astfel încât absolut tot ce avea valoare să nu poată părăsi cercul strâmt al aleșilor. Va veni, desigur, un moment în care fierăraiele ruginițe, pământurile fără vlaga și zonele etern defavorizate vor fi zvârlite, ca niște ciozvârte pline de viermi, și "vulgului", pentru a-i astupa gură. Partea proastă e că până atunci s-ar putea ca întregul "vulg" să se fi îmbarcat pe "Evangelista IV, V, VI...", și tot așa, până la deplină golire a țării de
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
în casa lui Ceaușescu în decembrie și ce făcuseră Ceaușeștii cu acest popor decenii de-a rândul: furtul. A fost un semn rău, care s-a adeverit cu vârf și îndesat. Înainte de a ne înghesui să primim și noi o ciozvârtă pentru că ne-am orientat, am face un bine irakienilor dacă le-am dărui colecții de ziare românești din anii din urmă. Menstruație la captc "Menstrua]ie la cap" Că lăuntrul lui C.V. Tudor împroașcă pe cine-i vine la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dădu din umeri, clipind mirată,bătrâna. Ar fi avut o satisfacție înciudată, văzând-o epuizată și rușinată, prăbușită de durere la picioarele ei, cutremurându-se din toată încheietura oaselor de silă și remușcare, gata să-i arunce, ca pe-o ciozvârtă putredă unui câine râios, batjocoritoarea ei iertare, umilind-o cu superioritatea ei orgolioasă. Unde-am stat până acum, ce-am făcut? De unde vin? Nu te interesează? Nu că nu mă interesează, îi răspunse cu blândețe bătrâna, dar de ce te-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un simplu "lest"?! Miezul tare al țărăniștilor, condus de Ion Diaconescu, un bătrânel ce mimează la perfecție zăpăceala și inocența (doar spre a le compensa, cu asupra de măsură, prin sistemul delegării lăcomiei către șleahta "nepoților") a mai eliminat o ciozvârtă din ceea ce se iluziona a fi unitatea de monolit coposiană. Nu cred, nici pe departe, că țărăniștii plecați sunt mai buni decât cei rămași. Comportamentul lor comun în cei trei ani de când patronează, în cel mai curat stil pedeserist, corupția
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
sângeriu și șofran, culori alese și boierești, mai frumoase decât veșnicul cârmâz al icoanelor de acasă. Convoiul opri pentru odihnă și prânzire taman în mijlocul Dunării. Scoaseră zacusca și spirtul de corcodușe și șezură pe cîte-o cergă, grupuri-grupuri, pe sticla verzuie. Ciozvârtele de porc le lăsară în oale, în untura lor, ca și jumările, de care li se urâse de-atîta amar de vreme. Spinarea unui fluture gigantic se ivea sub ei, doar la câțiva pași sub gheață, asemenea cefei unui dulf sub
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
început, inobservabile filamente de viitor. Când și de ce s-a deplasat simetria? Cine și cum a fabricat înstrăinările începuturilor? Cine-a putut suporta troznetul inițial al fisurării Totului? Viitorul, care este înstrăinare, depărtare și răcire, a rupt în mii de ciozvârte globul inițial, a căscat răni hidoase în trupul unității ființei, goluri care s-au lățit tot mai mult, depărtând grăunțele de substanță și lăsând un sânge fotonic, gâlgâitor, să circule între ele. O noapte purulentă a-nfășurat fiecare corpuscul, o schizofrenie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
palatul străvechii Moscove fiul ei Alexandru, care porni o prigoană asupra celor aleși cum nu se mai pomenise din vremurile fiarei cu număr de om. Fiecare scopit pe care cătanele puneau mâna era îndată rupt de viu în bucăți, și ciozvârte de coastă, de șold, capete cu dinții rânjiți, ficați verzui și prapur împuțit erau țintuite pe ușile bisericilor din sătucuri, de-a lungul și de-a latul țării. Când să pună cătanele mâna și pe el, Selivanov se înălțase la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiecare-n cușca lui, unii umblând ne-ncetat, într-un du-te vino așa de strâns, de parcă nici nu s-ar fi-ntors, ci doar capul le-ar fi migrat cumva la coadă și invers, alții trântiți pe podea, lingând niște mari ciozvârte de carne pe jumătate uscată, pline de muște. Mai era un tigru de Bengal, cu un cap mare și nobil, ochi inteligenți și buze negre de tot, ca de cauciuc. Dintr-o parte părea foarte mare și lat, cu dungile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
M-am dus în alcov și am scos din casetă un cuțit mare, cu mâner de os, care îmi aparținea. I-am curățat lama cu pulpana caftanului și l-am strecurat sub pernă. Nu știu ce era în gesturile măcelarului, când tranșa ciozvârtele de oaie și cântărea bucățile... Privirea sa exprima atunci o satisfacție, că eu, împotriva voinței mele, mă simțem tentat să-l imit. Aveam nevoie să încerc o astfel de plăcere. Prin lucarna camerei, se vedea o imensă gaură albastră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o voluptate de un alt gen, care mă consola în această pasiune fără speranță. Asta suna a obsesie. Nu știu din ce motiv mă gândeam încontinuu la măcelarul din față, îl vedeam suflecându-și mânecile, spunând: „În numele Domnului“ și tranșând ciozvârtele de carne... Imaginea lui nu-mi mai părăsea ochii. În sfârșit, m-am hotărât. Era o decizie teribilă. Am ieșit din pat și, suflecându-mi mânecile, am luat cuțitul cu mâner de os pe care-l ascunsesem sub pernă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
un râs uscat, înfricoșător, un râs care-ți zbârlea părul pe cap. Nu-mi mai recunoșteam nici măcar sunetul vocii. Copilului i se făcu frică și fugi. Acum înțelegeam plăcerea cu care măcelarul își ștergea cuțitul cu mâner de os de ciozvârtele de oaie, plăcerea de a tranșa carnea macră în care se acumulase sânge mort, sânge închegat, gros ca noroiul și care se scurgea picătură cu picătură din gâtul animalelor și înroșea pământul. Câinele galben care dădea târcoale măcelăriei, craniul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
zicea ăla bătrânu. Oltean apucător, venise cu cobilița de la el, de la Cărbunești, el știa de unde venise. Cu cobilița, cu coșuri cu zarzavat, și pește, și găini, și oțet, și cărbuni, și miei întregi și jupuiți, înveliți în pânză, sau numai ciozvârte de miel, atârnate de capetele cobiliței. De toate vânduse tăticu, până strânsese ban peste ban și-și făcuse case de pământ în Pantilimon, și la urmă luase și dota mămichii. Și-așa-și deschisese el prăvălie. Vindea p-ormă ațică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întorceai capul, te impresiona la fel de mult. Atâtea familii lovite, fiecare lângă alt sicriu ! Și acele sicrie, închipuiți-vă, stimată doamnă Mironescu, închipuiți-vă, închise și sigilate ! Pentru că ce se afla în ele ? Dacă îmi este permis să spun, câte o ciozvârtă de om, un umăr, un picior și așa mai departe... Nu, fiți pe pace, nu am să cad în amănunte grosiere, dar nu puteai să stai altfel decât cu batista la nas. Da, revin iarăși la ce mă acuzați c-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să te folosești de ele - ioc! Drept să-ți spui, eu n-aș da o pădurice de foioase pe toată balta asta luminată! în pădure e tihnă și răcoare, cântă păsările, foșnesc frunzele, mai faci un foculeț, mai frigi o ciozvârtă, pe când în palat numai vopsele, pâră și zavistie. Spune tu, fiule, unde cad mai multe capete, în pădure sau în palate? — Sincer vorbind - răspunse Iovănuț - în pădure. N-am văzut și n-am auzit de mari bătălii purtate în camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
suferințele trecute. Măcar dacă tot ce se construiește acum ar fi ridicat pe temelii sănătoase și trainice... Dar cine știe câte suferințe rezervă viitorul, căci oamenii sunt mai răi și mai lacomi decât câinii. Iar lăcomia după avere, după putere, după o ciozvârtă mai bună, după femeia altuia, după un pat mai moale și o mână încărcată de sclipitoare inele inutile, este nemăsurată. Când aud ce se întâmplă acum nu pot să nu mă gândesc la asemuirea dintre mai marii zilei de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
canapeaua de pluș și-i zdrobi căpșorul blond, de rama ferestrei. În curte, parlagiul regimentului, cu chipul de câine mops, congestionat, spinteca o scroafă uriașă și albă ca laptele, ca să-i scoată numai mușchii pântecului și să-i azvârle apoi ciozvârtele și capul peste uluca din fundul ogrăzii. Nimeni nu se mai arătă cu gamela la cazanul plin cu bunătăți. Se frigeau, pe deasupra imenselor jăratice, zeci de curcani, trecuți prin prăjină. Pivnița era inundată de vinuri. Ostașii treceau cu cizmele prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Prin ce formulă matematică furișată-n trupul meu, și celebră ca sosirea unui Înger, Încreștinez În amonte, astăzi, mersul de fiară al lucrurilor!? Ce cuțit de argint scrijelește-,n mine, acum, tratatele hermetice-ale lepădării!? Plouă... Sus În cerurile lăuntrului meu ciozvîrta lunii e roasă de larve; aici pe pămînt mama arde cu tăciune aprins foetusul de lele din pîntece. Dar deocamdată mi-e bine... Eu sting cu var, atît cît pot stinge doar cu var ridcarea din boală a poeziei, ridicarea
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
se manifestă cu un potop de sudălmi. Sclavii se pun pe treabă. Sunt mai bine de o duzină care să taie În bucăți, să pună la frigare, să scoată măruntaiele animalelor sălbatice care se perpelesc În curând Într-un luminiș. Ciozvârta cea mai grasă e pentru suveran, care o Înșfacă, o taie cu poftă În bucăți și se delectează, bând, În același timp, o licoare fermentată. Din când În când, ronțăie fructe zaharisite În oțet, dulciurile sale preferate, pe care bucătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]