35 matches
-
eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de „"giolgiu"” plină de „pui” cusuți cu arnici negru, prin fusta „"prisată"” acoperită de „șurțe” negre, „tipărite” , prin „fustița” cu „cipcă” , completate cu pantofi „cu ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg. [[Fișier:MilieuTradiționalRacovița.png|thumb|right|300px|"Chindeuț" / Milieu tradițional / [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Emilia Urs]], 1965]] Așezarea satului, la
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau cumpărate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
neagră de ibrișin, cu ciucuri, de influență mărgineană. În zona localității Apoldu de Jos, "ia" este confecționată din pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este așezată lateral. Ornamentația cămășii este plasată este plasată în două câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului. În partea sudică a altarului se află un luminator sub formă de cruce
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de ""giolgiu"" plină de "pui" cusuți cu arnici negru, prin fusta ""prisată"" acoperită de "șurțe" negre, "tipărite", prin "fustița" cu "cipcă", completate cu pantofi "cu ciucurei" și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg.
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
legătura cu muzica se reduce la participarea în spectacole și festivaluri; Costumele femeiești din regiunea Transilvaniei, regiune pe care o reprezintă Ramona, aveau două piese principale: cămașa cu ciupag la gât, cu șir peste cot, fodori lungi mărginiți de dantelă (cipcă) și cătrința cu trup vânat, din lână, diferențiată de la Câmpie la Munte numai prin modelul cusăturii din partea de jos a acesteia. Acesta este portul vechi al femeii transilvănene de acum peste o sută de ani. Abia cu aproximativ 60 de
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
Cușmir Vasilica - designer vestimentar Gherghescu C-tin Marian - operator industrial BACĂU CAMERA DEPUTAȚILOR Isăilă Marius Ovidiu - senator, profesia - jurist Lungu Ștefan - jurist Nechifor Eugen - pensionar, fost ofițer MApN Dragomir Stelian, pensionar, fost ofițer MAI Dragomir Cristian - administrator Șutu Cătălina - avocat Cipca Ionuț - liber profesionist Dominteanu Narcis Dorinel - inspector Resurse Umane Nechifor Iacob - pensionar, fost inginer Marcovici Cornelia Daniela - tehnician transport Durcan Luminița - manager producție medicamente Pătrîntaș Andrei Ionuț - administrator Neagu Corneliu - pensionar, fost inginer SENAT Corodeanu Gabi - profesor Cudla Silviu Lucian
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]