35 matches
-
legătura cu muzica se reduce la participarea în spectacole și festivaluri; Costumele femeiești din regiunea Transilvaniei, regiune pe care o reprezintă Ramona, aveau două piese principale: cămașa cu ciupag la gât, cu șir peste cot, fodori lungi mărginiți de dantelă (cipcă) și cătrința cu trup vânat, din lână, diferențiată de la Câmpie la Munte numai prin modelul cusăturii din partea de jos a acesteia. Acesta este portul vechi al femeii transilvănene de acum peste o sută de ani. Abia cu aproximativ 60 de
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
neagră de ibrișin, cu ciucuri, de influență mărgineană. În zona localității Apoldu de Jos, "ia" este confecționată din pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este așezată lateral. Ornamentația cămășii este plasată este plasată în două câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau cumpărate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de „"giolgiu"” plină de „pui” cusuți cu arnici negru, prin fusta „"prisată"” acoperită de „șurțe” negre, „tipărite” , prin „fustița” cu „cipcă” , completate cu pantofi „cu ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg. [[Fișier:MilieuTradiționalRacovița.png|thumb|right|300px|"Chindeuț" / Milieu tradițional / [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Emilia Urs]], 1965]] Așezarea satului, la
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului. În partea sudică a altarului se află un luminator sub formă de cruce
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de ""giolgiu"" plină de "pui" cusuți cu arnici negru, prin fusta ""prisată"" acoperită de "șurțe" negre, "tipărite", prin "fustița" cu "cipcă", completate cu pantofi "cu ciucurei" și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg.
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
casa și Într-o zi l-a luat tata cu el la coasă, numai atunci o apucat să mă muște câinele lui Văsălie când eram băgat În părău după lemne și buruieni și numai după ce terminam treaba mă apucam de cipcă și mai coseam la trandafir și la puiul negru. Până când a venit vremea de școală și atunci tare mi-a plăcut că popa Banea care ne Învăța era om bun și eu mergeam ziua la școală și am scăpat, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Ș-oi muri în țară strină Făr - o leacă de lumină, Fără lumină de ceară, Fără om dintr-a mea țară, Fără om din satul meu, Fără lumină de seu. 183 Pe drumul de Orădie, Trimisu-mi-o badea mie Cipcă neagră să-l jălesc, Că-i catană - mpărătesc. Dar în cipc - așa mi-o scris: Să-i cos un rând de cămeși Tot cu fir și cu islogi. Dar mândra din grai grăi: Să știu că bade - a vini 215
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]