155 matches
-
se observă un răspuns slab în raport cu adolescenții non-deprimați, dar aceste rezultate nu sunt nici constante (doar 12% dintre adolescenții deprimați au dat un răspuns semnificativ slab), nici specifice. Unele simptome depresive (tulburări de somn, astenie matinală) sugerează perturbări ale ritmului circadian, ceea ce a impus unor autori studierea secreției de melatonină. La subiectul normal, această secreție se produce mai ales noaptea. În majoritatea studiilor referitoare la adult, secreția nocturnă de melatonină este mai scăzută la subiecții deprimați decât la cei sănătoși. Shafii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acum să descoperim mai multe în legătură cu „al treilea mesager” și asocierea sa cu stresul, durerea și răspunsul de vindecare (Samad și colab., 2001Ă. O ipoteză este aceea că evenimentele de viață traumatice și stresul cronic pot duce la desincronizarea dinamicii circadiene și ultradiene a ciclului de bază activitate-odihnă de 90-120 de minute la nivel genomic celular (Kaufer, Friedman, Seidman și Soreq, 1998; Cho, 2001; Rossi, 2002, 2005Ă. Rossi, Lippencott și Basette (1995, p.11Ă lansează ipoteza conform căreia stresul moderat „de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
probleme psihosomatice în timpul acestor perioade ultradiene. Din aceasta Rossi a dezvoltat o nouă teorie a hipnozei terapeutice și auto-hipnozei precum și a comunicării minte-corp și vindecării. El scrie: Stresul cronic și excesiv poate produce simptome prin distorsionarea ritmurilor noastre normale ultradiene/ circadiene; hipnoza poate ameliora aceste simptome pur și simplu prin furnizarea unei ocazii prin care ritmurile naturale minte-corp să se normalizeze. Sugestia hipnotică poate funcționa pentru că ea se potrivește și sincronizează procesele naturale ultradiene ale odihnei ultradiene și circadiene, ale restaurării
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
normale ultradiene/ circadiene; hipnoza poate ameliora aceste simptome pur și simplu prin furnizarea unei ocazii prin care ritmurile naturale minte-corp să se normalizeze. Sugestia hipnotică poate funcționa pentru că ea se potrivește și sincronizează procesele naturale ultradiene ale odihnei ultradiene și circadiene, ale restaurării și vindecării. Secretul transformării de la boală la sănătate și apoi la nivele înalte de performanță și stare de bine se află în recunoașterea și facilitarea resurselor creative ale persoanei în timpul acestor ferestre naturale de centrare interioară și reîntinerire
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
amelioreze simptomul” prin accesarea codării dependente de stare a problemelor minte-corp (Rossi, 1986/1993Ă. Adesea pacienții spun că simptomele se înrăutățesc într-un anumit moment al zilei sau atunci când sunt obosiți, le este foame sau sunt stresați. Problemele de periodicitate circadiană apar adesea în a doua parte a după-amiezii (Tsuji și Kobayashi, 1988Ă. Rossi, Lipencott și Bessette (1995Ă scriu: Până la acest moment al zilei mulți oameni au sărit deja două sau trei perioade de odihnă ultradiene așa încât deficitul ultradian acumulat și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
presupun că va fi inițiat un proces de căutare inconștientă la fiecare persoană. Facilitarea sincronicității ultradiene (Rossi și Nimmons, 1991Ă, în care membrii familiei devin mai conștienți de indiciile minții celuilalt în ce privește stresul ultradian și intră împreună în ritmurile lor circadiene și ultradiene. Indiferent de felul în care este condusă terapia, ea tinde să se centreze pe individ, indiferent dacă persoana este tratată de una singură sau în grupul familial. Este important de reiterat că hipnoza este adesea înțeleasă ca strategie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
afectează viața de zi cu zi, sau dacă autotratarea nu dă rezultate. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Stabiliți un program riguros de culcare și de trezire și nu vă abateți de la el nici în weekend sau vacanță. Ritmul circadian al trupului trebuie să fie regulat. Zilnic, cu o oră înainte de culcare, țineți picioarele până la pulpe în apă caldă, timp de 15 minute. Temperatura trebuie să fie de 40-43 șC. Poate fi utilă pieptănarea frecventă, care este echivalentă cu masajul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
impură. Nici nu mai încăpea vorba de sex... Cum e ciclul la bărbați? Crezi sau nu, bărbații au, la rândul lor, cicluri; doar și ei trăiesc sub soare... Strict biologic, cercetătorii au putut observa la majoritatea bărbaților existența unui ciclu circadian al hormonilor. Dimineața, ei prezintă cel mai scăzut nivel al hormonilor glandei suprarenale, cei care răspund de modularea reacției la stres. Din acest punct de vedere, se poate spune că un bărbat este mai vulnerabil la stresuri biologi ce în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
asemenea, măsurarea frecvenței cardiace prin palparea pulsului, minim 30 secunde. La fiecare examinare se efectuează cel puțin două sau trei măsurători, separate prin pauze de minim 2 minute. Se notează valoarea cea mai mică (25). Datorită variabilității valorilor TA nictemerale, circadiene și sezoniere sau în situații diferite de efort sau stres, este necesară măsurarea repetată a TA pentru un diagnostic corect. Sunt necesare cel puțin 2 măsurători/vizită pe perioade mai lungi de timp (cel puțin 2-3 vizite la intervale de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care prestează și o activitate fizică grea. 4.2.5. Termoreglarea Omul menține constantă o temperatură corporală de 3737,5˚C în limitele unor variații mari ale temperaturii mediului ambiant. Limitele compatibile cu starea de conștiență sunt 32-43˚C. Bioritmul circadian al temperaturii corporale înregistrează un minim între orele 4 și 6 și un maxim (crește cu aproximativ 0,5 ˚C) între 16 și 17. Nounăscutul prezintă variații mai mari, cu până la 1,2˚C, deoarece mecanismele termoreglării nu sunt maturizate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
valoroase despre mecanismele fiziologice ale activității acestor organe care sunt folosite pentru a diagnostica bolile (electroencefalograma, electromiografia, electrocardiograma etc.). La această grupă se mai poate include și ritmul respirator. Ritmul de bază al corpului uman este ritmul unei zile, numit circadian. În acest ritm se schimbă toate sistemele corpului nostru Începând cu o perioadă de 20-28 de ore. Acum, știința deține informații veridice despre periodicitatea zilnică a mai mult de trei sute de funcții fiziologice ale corpului uman. Toate aceste procese sunt
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
unei săptămâni Îi corespunde un nivel de excreție urinară a unor substanțe fiziologic active, aproximativ o lună - ciclul menstrual la femei, ritmurile biologice sezoniere - modificări ale duratei somnului, ale forței musculare, ale unor boli etc. II.5.2. Ritmul biologic circadian Cel mai studiat este ritmul biologic circadian, cel care Îndeplinește rolul de dirijor al numeroaselor ritmuri interne. Ritmurile circadiene sunt foarte sensibile la acțiunea diverșilor factori negativi și Încălcarea sistemelor care generează aceste ritmuri, fiind una dintre primele simptome ale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
excreție urinară a unor substanțe fiziologic active, aproximativ o lună - ciclul menstrual la femei, ritmurile biologice sezoniere - modificări ale duratei somnului, ale forței musculare, ale unor boli etc. II.5.2. Ritmul biologic circadian Cel mai studiat este ritmul biologic circadian, cel care Îndeplinește rolul de dirijor al numeroaselor ritmuri interne. Ritmurile circadiene sunt foarte sensibile la acțiunea diverșilor factori negativi și Încălcarea sistemelor care generează aceste ritmuri, fiind una dintre primele simptome ale unei boli. Multe procese ating valori maxime
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
la femei, ritmurile biologice sezoniere - modificări ale duratei somnului, ale forței musculare, ale unor boli etc. II.5.2. Ritmul biologic circadian Cel mai studiat este ritmul biologic circadian, cel care Îndeplinește rolul de dirijor al numeroaselor ritmuri interne. Ritmurile circadiene sunt foarte sensibile la acțiunea diverșilor factori negativi și Încălcarea sistemelor care generează aceste ritmuri, fiind una dintre primele simptome ale unei boli. Multe procese ating valori maxime În timpul zilei de fiecare dată la orele 16-20 și minime - noaptea sau
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a neuronilor neurosecretori parvocelulari trimit impulsuri la sistemul limbic, trunchiul cerebral și măduva spinării, fiind implicați în reacțiile reflexe și comportamentale generate de stres. Pe de altă parte, nucleul suprachiasmatic primind impulsuri luminoase de la retină, este implicat în reglarea ritmului circadian endogen și integrarea proceselor comportamentale, fiziologice și biochimice ale organismului dependente de variațiile și evoluția mediului înconjurător. Experimental s-a demonstrat implicarea nucleului suprachiasmatic în stimularea secreției de melatonină de către glanda pineală, cu consecințe funcționale importante asupra ritmului somn-veghe. După
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice. Reglarea biosintezei se realizează la nivelul primei sale etape, reprezentată de transportul membranar al triptofanului și de transformarea enzimatică a acestuia în 5-hidroxitriptofan. Creșterea triptofanului circulant se însoțește de creșterea conținutului neuronal în serotonină. Activitatea transportului membranar suferă variații circadiene sub influența unor hormoni corticoizi, cu răsunet corespunzător asupra biosintezei neuronale de serotonină. Stocarea serotoninei are loc sub formă de vezicule granulare histofluorescente (fluorescentă galbenă în prezența vaporilor de formaldehidă). La nivel neuronal ea este repartizată, ca și în cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cloaca de corpuri și stări în care mă pulverizasem, mizeria curgea prin canalele optice. Căutam de dimineață până seara, fără jenă și fără discernământ. Femei de toate vârstele și condițiile sociale defilau dinspre retină spre nervii cranieni, influențându-mi ritmurile circadiene. Trăiam maniacal, bolnav, doar ca să pot urmări forfota din jurul creierului meu. Unii umblă după lucruri complicate, alții se pierd prin cosmos; mie îmi trebuia mult mai puțin: mișcarea de pe stradă. Ajunsesem dependent de ea, dureros, ca la o expoziție Van
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
parte din pacienți au policitemie însoțită de creșterea vâscozității sanguine. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL SAOS Afecțiuni asociate cu somnolența diurnă: •apneea de somn de tip central, •sforaitul și sdr. de rezistență a CRS, •sdr. Pickwick, •narcolepsia, •hipersomnia idiopatică, •tulburări ale ritmului circadian, •privarea de somn prin muncă în tura de noapte, •hipersomniile psihiatrice - induse de medicamente, alcoolism cronic, depresii, •hipersomnii din encefalitele cronice, •sdr. picioarelor neliniștite, •mișcări periodice ale gambelor, •boli degenerative: Parkinson, Alzheimer etc. Afecțiuni care pot fi confundate cu apneea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mici și repetat, cu o frecvență de 3 ori/săptămână, că Începerea profilaxiei cât mai precoce (ideal Înaintea apariției sângerării articulare), sunt de un real folos și chiar reduc procentul bolnavilor la care apar anticorpi inhibitori pentru factorul VIII. Momentul circadian al administrării tratamentului profilactic (pentru copil de preferință dimineața), regimul de administrare ca doză și frecvență, sunt aspecte care se cer individualizate În funcție de pacient, de gradul deficienței de factor VIII și de contextul socio-profesional, mai cu seamă sub aspectul gradului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
zeci de mii de specialiști din câteva mii de centre de medicină a somnului răspândite pe suprafața globului. Lista bolilor somnului cuprinde aproximativ 88 de boli, împărțite în boli intrinseci, ale structurii somnului (insomnii, hipersomnii, parasomnii și tulburări ale ritmului circadian) și tulburări de somn ce însoțesc toată gama bolilor cunoscute. Fotomontajul prezintă, de la stânga la dreapta, pe Nathaniel Kleitman, descoperitorul somnului cu mișcări rapide ale ochilor (REM) -somnul cu 80% din vise, și pe Michel Jouvet, descoperitorul atoniei musculare în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
constituie una din preocupările majore ale neuroștiințelor. Starea de somn este o stare naturală obligatorie a existenței, ca și respirarea de oxigen și ingerarea de apă (la plante, animale și om). Starea de somn aparține stării continue veghe-somn, cu alternanță circadiană. În absența alternanței ciclice somn-veghe nu există sănătate corporală și cerebrală. Cele două stări, de veghe și de somn, se deosebesc prin intensitățile sau gradele diferite de "cunoaștere-conștiință". Starea de somn natural, etichetată ca stare "subconștientă", "paraconștientă" sau "inconștientă" este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de concepția lui Sigmund Freud, care, în descrierea subconștientului, folosește ideea "cenzorului deghizat", cel care lasă să treacă numai engramele folositoare existenței și le elimină pe cele dăunătoare. Orarul veghe-somn este determinat de mișcarea de rotație a Pământului, supranumit orarul circadian, adică aproximativ 24 de ore sau, mai precis, 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde. Oamenii se rotesc cu întreaga planetă cu o viteză de 1.674,4 km/h, adică de două ori mai repede decât un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
sunt "legați" de centrul Pământului, dar simt orice viteză perpendiculară sau paralelă cu suprafața Pământului. Percepția timpului în somn este diferită de cea în veghe, în somn timpul trece mai repede. Algoritmul gândirii logice și raționale din veghe percepe timpul circadian, la nivel celular, molecular și prin vederea luminii solare. În starea de somn, algoritmul imaginativ percepe viteza diferit. Cel mai pregnant exemplu a fost dat de Alfred Maury 29, în visul intitulat "ghilotina". Maury povestește visul unui individ care trăia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
visul să fi precedat căderea tabloului, deoarece în somnul REM timpul trece cu o altă viteză decât cel perceput în veghe. Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock gene) la șoarece, care se dovedește a fi prezentă la toate mamiferele, inclusiv la om. Pentru un ritm circadian normal este nevoie de o genă "ceas" normală; astfel este demonstrată ereditatea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock gene) la șoarece, care se dovedește a fi prezentă la toate mamiferele, inclusiv la om. Pentru un ritm circadian normal este nevoie de o genă "ceas" normală; astfel este demonstrată ereditatea ritmului circadian, care diferă de la un individ la altul. De la această descoperire au mai fost identificate și alte gene implicate în ritmul circadian, și anume, genele cycle (CYC
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]