110,049 matches
-
dor :). Frumos! Îndrăznesc să am și eu un punct de vedere care nu-și propune să-l contrazică pe al tău, ci doar să-l completeze. De două zile, spaimă de “sommet” a făcut din București un oraș cu o circulație aproape normală. Mulți și-au lăsat acasă mașinile de care nu aveau neapărata nevoie, așa cum ar putea face și în alte zile mai puțin francofonizate, în loc să claxoneze și să se enerveze și să se îndese unii în alții până la loc
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
ea, drept "globală", însă în care contează în egală măsură "operația simultană a unei experiențe trăite" și a unei "puneri în operă", a unei modelări formale de studiat în multiplele ei stratificări, printr-o mișcare prin excelență caracteristică hermeneutului, de circulație permanentă între parte-întreg-parte, cu conștiința, așadar, foarte vie, a unității de perspectivă asupra unei lumi dinamice. Cărți precum Interiorul și exteriorul, "Ochii lor se întâlniră", Narcis romancier, Treceri, schimburi și transpuneri, arată în ce măsură criticul a știut să profite de această
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin", o cronică literară semnată de d-sa." Fragmentul citat pregătește portretul lui Pamfil Șeicaru din "Azi", iar aceasta nu face decât să completeze seria, ca de colecție, a crochiurilor puse în circulație și de alte publicații, printre care și "Hiena", propriul ziar de polemică a lui Pamfil Șeicaru, întemeiat împreună cu Cezar Petrescu. Toate cuprind suficiente trăsături care să-i amplifice portretul și să i-l îngroașe. Asemenea trăsături adâncesc și acuză până la
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Preda gustul pentru prototipul gazetarului șantajist. Toma Pahonțu din Gorila și Grigore Patriciu din Delirul. Cronica despre calitățile de scriitor, portretist și analist ale lui Mihail Sebastian descoperă și altă față a lui Pamfil Șeicaru decât aceea pusă frecvent în circulație, pentru care era și atât de hulit. Și întrucât e firesc, nu este nici unica să-i dezvăluie reversul. Prin urmare, cine a fost Pamfil Șeicaru? A început să publice în "Arena" de la Iași; înființează în 1919 revista satirică "Hiena
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
capătă o pregnanță și o diversitate pe care nici descrierea și nici enumerarea nu le pot epuiza. Iar la acest nivel, al transmiterii de obiecte ceremoniale pe linie directă, de la mamă la fiică, sau pe linie mediată, culturală, care privește circulația motivului de la clasele de jos către cele de sus, formele artistice capătă o strălucire greu de imaginat. Indiferent din ce spațiu provine un obiect anume, fie el din Banat, din Transilvania, din Moldova sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus în circulație în defavoarea formei spicher, grafia meeting e uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
decît pe patru roți pe străzile Bucureștiului, în ultimele trei săptămîni. Se fac mari reparații. Așa-numitul covor asfaltic de pe marile artere ale Capitalei e înlocuit într-un asalt general care a zăpăcit nu se știe pentru cît timp toată circulația din București. Dacă n-aș vedea despre ce e vorba, aș zice că merită să ne facem nervi cîteva luni pentru binele urbei. Dar cînd principiul cîrpelii, care pînă acum se aplică pe cîteva zeci de metri de asfalt, se
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
merită majuscula, din Europa, un asemenea proiect ar fi stîrnit furia locuitorilor ei. Numai bucureștenii asista pasivi sau îi apucă nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare, nefericitul riscă să fie luat la bătaie, cu legea în brațe. Un edil obraznic, însuși primarul general al Bucureștiului, i-a
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
cu mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, și pe cale pașnică, și prin violență
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, și pe cale pașnică, și prin violență, în aceste limbi, schimbînd structura vocabularului, violînd
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Cornelia Ștefănescu Pe Alexandru Busuioceanu, autorul "jurnalului" al cărui titlu mi l-am însușit pentru cronica de față, realizatorul ediției, dl C. Popescu-Cadem îl caracterizează pe baza elementelor uman concrete în circulație, formularea distingându-se prin sinteză cuprinzătoare: "Personalitate complexă, istoric și critic de artă, eseist, poet de limbile română și spaniolă, profesor universitar la București și la Madrid, Alexandru Busuioceanu aparține deopotrivă culturii române ca și celei spaniole". Complexitatea omului, experiența
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Ramiro Ortiz, cu date catalogate chiar de Ciorănescu, "lucruri noi despre Lucia" în cartea lui Xenopol despre Genealogia Calimachilor. Ca să nu mai vorbim despre fotografiile, albumele, desenele Luciei, aflate în păstrarea soților Serrat y Valera, reticenți în a pune în circulație documente de familie, ca "semn al prudenței" soției nepotului poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
interviu pentru România literară. Dumitru Avakian: Care pot fi astăzi condițiile afirmării unui muzician performer, acum în anii de început ai secolului XXI, într-o lume aflată în plin proces de globalizare, societate în care informațiile și valorile cunosc o circulație amețitoare, greu de imaginat... Alexandru Tomescu: Am participat, de când mă știu, la multe concursuri. Este o școală aspră dar bună. Altfel te pregătești atunci când apari în fața unui public de melomani care vin din plăcerea de a asculta și altfel când
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
culturii noastre. Indubitabil ele aparțin locului și momentului istoric; ...iar rememorarea acestora în zilele noastre aduce o firească consistență circuitului actual al valorilor. Faptele muzicale ale trecutului se integrează firesc dinamicei actuale a vieții de concert, de spectacol, dinamicei privind circulația imprimărilor discografice. O nouă montare, o savuroasă înfățișare, în parte previzibilă, pe alocuri simplificată, în bună parte dinamizată... ...acesta este noua versiune a baletului "La Piață" de Mihail Jora, versiune datorată mastrului Ion Tugearu, semnatarul regiei și coregrafiei spectacolului. Opera
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare ca muștele pe șosele". Poate că a sosit momentul ca fluierașii din poliția rutieră să-și schimbe filosofia de pîndari cu una de prevenitori ai accidentelor. Poliția de la circulație ar trebui să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare ca muștele pe șosele". Poate că a sosit momentul ca fluierașii din poliția rutieră să-și schimbe filosofia de pîndari cu una de prevenitori ai accidentelor. Poliția de la circulație ar trebui să se vadă în trafic, patrulînd în zonele cu risc de accidente, nu pe la colțuri de stradă unde au fost schimbate indicatoarele sau pe la intersecții cu prioritatea discutabilă. Dar pentru ca polițistul de pe stradă să-și schimbe filosofia ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
să-și schimbe filosofia ar mai trebui ca și ordinele superiorilor săi să conțină o asemenea invitație. Polițistul pîndar aduce bani la buget, în vreme ce polițistul care patrulează îi descurajează pe cei care sînt înclinați să nu respecte legea. Pîndarul de la circulație e foarte adesea și mitarnic, luîndu-și dreptul în loc să aplice legea, sau închide ochii în funcție de prețul estimativ al mașinii care trece pe roșu sau nu cedează întîietatea legală pe la intersecții. Pîndarul nu aplică legea mașinilor scumpe, fiindcă nu se știe cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
legală pe la intersecții. Pîndarul nu aplică legea mașinilor scumpe, fiindcă nu se știe cine e la volanul lor, ceea ce îl face pe șoferul mașinii oarecare să nu aibă încredere în polițistul care se face că nu vede un delict de circulație în funcție de marca și eventual de numărul mașinii în culpă. * Știrea că a fost jefuit prefectul de Hunedoara a dat ocolul întregii prese centrale. Faimosul autor al ideii de clonare a Coloanei lui Brâncuși a fost văduvit, potrivit declarației sale, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
în numele dreptului de informare a cititorilor despre moartea lui Marin Preda reproducînd diverse declarații destinate miliției din partea unor martori ai ultimelor ore de viață ale prozatorului. Directorul acestui ziar, Mircea Micu, altminteri admirator declarat al lui Marin Preda, pune în circulație declarații care aveau un anumit destinatar, nu marele public, sub pretextul că marele public trebuie să știe adevăraul. Care adevăr? Cel al declarațiilor pentru miliție? A uitat Mircea Micu că asemenea declarații se făceau ad hoc și la comandă? Oricum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
uitat Mircea Micu că asemenea declarații se făceau ad hoc și la comandă? Oricum, poate că descendenții lui Marin Preda îi vor care socoteală lui Mircea Micu pentru cea mai infernală încercare de denigrare postumă a scriitorului, prin punerea în circulație a unor declarații destinate miliției. * Cronicarul salută reapariția suplimentului LA&I în COTIDIANUL, dar nu se poate abține să nu deplîngă faptul că Dorin Tudoran a încetat să mai fie editorialist la acest ziar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
și infatuarea parvenitului. Sindromul de alienare sub aproape toate aspectele lui (privind omul, cunoașterea în general și chiar tehnologiile) i se datorează în mare parte. Mai întâi ar fi vorba de aplicația numită informatică. Dincolo de beneficiile de necontestat ale unei circulații fără precedent a informației, există o înclinare nefirească spre birocratic, comercial, amuzament. I se dă omului de lucru pe cele mai ciudate și tentante tărâmuri, astfel încât, la bilanț, constată că a obosit și a îmbătrânit colecționând doar o grămadă de
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri literare în 1868, inclusă în ciclul Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care a fost considerată de critici "grațioasă" sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte popularizat prin școală, și care și-a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]