KorAP: Find »[drukola/base=circumflex & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

119 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

extern, divizându-se într-o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu arterele gluteale, o ramură descendentă (r. descendens) care coboară

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu arterele gluteale, o ramură descendentă (r. descendens) care coboară pe marginea laterală a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu AFCM; 6. ramurile ascendent și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu AFCM; 6. ramurile ascendent și descendent separat din AFP. C. Originea arterei femurale circumflexe mediane (variante)(fig. 3.7): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. originea comună cu ACFL și AFP; 4. originea comună cu AFCl din AFS; 5. două ACFM. ARTERA POPLITEE este continuarea directă a arterei femurale superficiale și începe de la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
al, 1978). Există numeroase trasee de supleere în cazul obstrucției diverselor segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

devotat educării și adorării sale. Subliniez contrastul: acest Commendatore - dur și dictatorial Între mașinile lui, precum presa hidraulică - a fost at home cel mai plăcut dintre micii polichinelles ai fiului său. Abordez moștenitorul: pălărie cenușie, ochi de la mamă-sa, mustață circumflexă, mișcări dictate de Juan Lomuto, picioare de centaur argentinian. Acest protagonist al piscinelor și erou de turf e și jurisconsult, un contemporan, deci. Admit că volumul său de poeme Pieptănând vântul nu formează un lanț de fier din metafore, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt întâlnite în tromboza venelor tibiale posterioare fiind dilatații vicariante ale venelor subcutanate pretibiale. Tromboza venei iliace sau a porțiunii superioare a venei femurale determină dilatarea venelor circumflexă femurală și suprapubiană, alături de cele subcutanate ale coapsei. La tușeul vaginal sau rectal, venele iliace sunt palpabile, turgescente în caz de tromboză a venelor iliace comună sau internă. Phlegmatia coerulea dolens este cea mai severă formă de TVP, dezvoltându-se

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591

pediculi mici din arterele intecostale 9-11. Postero-medial este teritoriul trapezului, cu vase ce au originea în ramuri superficiale și descendente ale arterei cervicale transverse sau chiar direct din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235

cm de linia parasternală stângă, la apexul cardiac. De obicei marginea stângă este situată inferior de areola stângă, ușor medial de linia medioclaviculară, în spațiul 5 intercostal, la 9 cm de linia mediosagitală, prezintă artera marginală stângă, ram din artera circumflexă; * margine inferioară, formată din ventriculii drept și stâng, se întinde între cartilajul 6 costal drept, la 1cm de linia parasternală dreaptă, și apexul cardiac * apex, format din joncțiunea marginilor inferioară și stângă în spațiul 5 intercostal la 6,5cm de

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară a cordului, șanțul interventricular părăsește șanțul coronar la stânga infundibulului și descrie o curbă sigmoidală spre suprafața diafragmatică, orientându-se spre fața

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
anterioară stângă) al arterei coronare stângi și marea venă a lui Galen. Posterior, limita este indicată de artera descendentă posterioră (ram al arterei coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
limita este indicată de artera descendentă posterioră (ram al arterei coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
bandă subțire musculară (fascicolul lui Bachmann) și ajunge în atriul stâng a cărui musculatură o activează. Vascularizația nodulului sinoatrial este realizată prin artera nodulului sinusal care, în 60% din cazuri, are originea din artera coronară dreaptă sau din artera coronară circumflexă. * Nodulul atrioventricular Nodulul atrioventricular este o formațiune tisulară de dimensiuni reduse, situată în apropierea miocardului, în peretele medial al atriului drept. Nodulul atrioventricular este situat pe trigonul fibros drept, într-o regiune triunghiulară limitată de ostiumul sinusului coronar, cuspa septală

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular provine din artera coronară dreaptă în momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei structuri vasculare de dimensiuni

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
fasciculului atrioventricular comun, ceea ce constituie un reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică în caz de afecțiuni coronare. Această formă de distribuție coronară poartă numele de dominanță coronară dreaptă. În cazul în care ramul descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

cu terapia medicamentoasă sau cea bazată pe tehnicile de revascularizare percutane. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare ce includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără interesare proximală a LAD

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]