117 matches
-
neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
pediculi mici din arterele intecostale 9-11. Postero-medial este teritoriul trapezului, cu vase ce au originea în ramuri superficiale și descendente ale arterei cervicale transverse sau chiar direct din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
în favoarea accentuării celei de-a doua vocale, iar forma veche de plural "-s" a substantivelor a devenit un semn al terminației timpurilor verbe, cu un imperfect "-es" rămas până aproape de publicare. Accentele ascuțite în stil slav ale diacriticelor au devenit circumflexe pentru a evita apariții unor sentimente de naționalism, iar noile forme de bază ale literelor "ĵ, ĝ" (pentru fostele "ź, dź)" au contribuit la păstrarea aspectului lexical germanic. În 1887 Zamenhof a finalizat perfecționarea limbii prin publicarea "Unua Libro" („Prima
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
cu terapia medicamentoasă sau cea bazată pe tehnicile de revascularizare percutane. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare ce includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără interesare proximală a LAD
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu tratamentul medical. Supraviețuirea medie după intervenția chirurgicală este de 13,3 ani față de 6,6 ani în cazul terapiei medicamentoase (7). Un impact similar îl are echivalența de left main (stenoza proximală severă ș70%ț pe LAD și artera circumflexă): 13,1 ani comparativ cu 6,2 ani (8). În ceea ce privește bolnavii cu leziuni trivasculare semnificative (stenoze > 50%), beneficiul chirurgical este cu atât mai mare cu cât simptomele sunt mai severe, leziunea pe LAD este situată mai aproape de origine și disfuncția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la acest nivel. Cu toate acestea, rata inițială de succes este de aproximativ 87%. Trebuie reamintită aici importanța plasării perfecte a stentului la acest nivel deoarece poziționarea necorespunzătoare la originea arterei descendente anterioare poate interfera cu fluxul sanguin prin artera circumflexă putând duce în situații extreme la ocluzia acesteia. Pentru prevenirea accidentelor și complicațiilor severe ce pot merge până la deces trebuie evitat abordul leziunilor instabile. Numai după o stabilizare efectivă a pacientului este bine să se recurgă la tehnicile invazive. La
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atât a unei artere diagonale, cât și a arterei descendente anterioare, primul by-pass realizat va fi pe ramul diagonal. Apoi urmează de obicei abordul ramurilor arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, graftarea ramurilor marginale ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în pericardul posterior între vena cavă inferioară și vena pulmonară superioară stângă. Tracționarea simultană a primelor două fire permite rotarea cordului spre dreapta și expunerea în consecință a arterei descendente anterioare, ramurilor diagonale și a primelor ramuri marginale din artera circumflexă. Tracționarea simultană a primului și a celui de-al treilea fir va ridica vârful cordului, ceea ce va permite expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, a ramului retroventricular și a celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
expunerea în consecință a arterei descendente anterioare, ramurilor diagonale și a primelor ramuri marginale din artera circumflexă. Tracționarea simultană a primului și a celui de-al treilea fir va ridica vârful cordului, ceea ce va permite expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, a ramului retroventricular și a celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a marginii diafragmatice a pericardului mărește de asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului coroborate cu firele de tracțiune pericardică, poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație asigură o bună expunere a ramurilor marginale din artera circumflexă și a arterei descendente posterioare în condițiile reducerii manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde până la nivelul diafragmului; se plasează comprese umede, calde în sacul pericardic posterior; nu se plasează fire de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate în direcție cranială. Pentru expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, ambele capete libere sunt trecute pe partea dreaptă a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să se găsească între cele două ramuri ale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
conducere sinoatrială, conducerea preferențială într-o anumită direcție fiind explicată prin arhitectura fibrelor tranziționale, care se continuă cu miocardul atrial. Vascularizația nodului sinusal este asigurată de o arteră provenind cel mai adesea din artera coronară stângă și ocazional din artera circumflexă. Nodul sinusal are o bogată inervație, atât simpatică provenind din ganglionii simpatici cervicali cât și parasimpatică provenind din nervul vag [35]. Suprimarea prin overdrive (overdrive supression) Reprezintă fenomenul prin care automatismul unui pacemaker este inhibat printr-o stimulare cu o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
dispuse în evantai și se continuă în jos cu fasciculul His care pătrunde în porțiunea fibroasă a septului interventricular. Vascularizația nodului atrioventricular este asigurată în aproximativ 85% din cazuri de artera coronară dreaptă, în restul de 15% provenind din artera circumflexă. Inervația nodului atrioventricular este asigurată atât de fibre simpatice provenind din ganglionii simpatici cervicali, cât și de fibre parasimpatice care ajung la acest nivel pe calea nervului vag. Electrofiziologic, nodul atrioventricular cuprinde trei tipuri de celule: - celulele atrio-nodale fac legătura
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării mitrale ischemice după un infarct miocardic (IM) în teritoriul arterei circumflexe sau dilatării inelului valvular atribuabilă cardiomegalieiasociate. Pacienții cu reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui inel simplu de anuloplastie care reduce dimensiunea antero-posterioară a inelului valvei mitrale și apropie cuspele. Deoarece cuspele sunt de obicei structural
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie cardiacă și hipertrofie anulară. Deși macroscopic sistemul valvular este indemn, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ansa lui Vieussens ”. Uneori segmentul 2 al arterei ADA este situat intramiocardic („muscular bridge”), variantă anatomică posibil a crea dificultăți în cazul necesității unui by-pass chirurgical (izolare dificilă, sângerare abundentă, risc de efracție a VD, hemostază dificilă, laborioasă, lungă). - Artera circumflexă stângă (ACX) are originea la 90 de grade din TCS, se distribuie lateral spre urechiușa stângă, în șanțul atrioventricular stâng, ocolește marginea obtuză a inimii și se angajează în șanțul interventricular posterior devenind artera descendentă posterioară - ADP). Pe parcurs, ACX
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
dintre aceste ramuri obtuze marginale au un traiect intramuscular și nu epicardic, ceea ce creează dificultăți în descoperirea lor pentru by-pass-ul aorto-coronarian, necesită secționarea stratului de miocard ce le acoperă cu dificultăți în efectuarea hemostazei. Prima ramură a ACX este o circumflexă atrială care înconjoară urechiușa stângă în apropierea șanțului atrioventricular. - Artera coronară dreaptă (ACD) își are originea în ostiumul coronar drept din sinusul Valsalva cu același nume și se angajează profund în șantul atrioventricular drept, de unde distribuie ramuri către peretele anterior
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă în 5% sau sistem echilibrat (codominanță) în alte 5%. - Absența trunchiului coronar stâng cu orificii separate pentru ADA și ACX - 1% - Originea ADA din artera
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cel mai frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de rupturi acute de muschi papilar este implicat mușchiul papilar antero-lateral, incidența scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de la recoltare la implantare, care să nu fie supus spasmului sau acesta să poată fi combătut tehnic și farmacologic, să aibă cel puțin două origini - surse de alimentare (nativă și aortică). Distal, AMId se anastomozează la ramurile stângi ale arterei circumflexe. Întreg sistemul coronar stâng este astfel revascularizat printr-un inel arterial. Pentru un BAC pe ACD se utilizează artera radială sau gastro-epiploică, dacă AMid nu oferă suficientă lungime pentru o grefă suplimentară. Variantele tehnice posibile sunt montaje arteriale în „Y
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]