263 matches
-
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 12 aprilie 2010, potrivit cărora caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. Ca atare, prin jurisprudența precitată, Curtea a reținut că principiul enunțat creează premisele instituirii, printr-o lege specială, a unui regim juridic diferit față de cel
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
acestea se aplică în mod obligatoriu, în completare, pentru situațiile nereglementate diferit. ... 68. Într-adevăr, prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 24/2000 statuează următoarele: „(2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
lângă faptul că legiuitorul nu prevede în mod expres și limitativ care sunt acele infracțiuni intenționate a căror săvârșire va conduce la radierea, din oficiu, din evidența experților tehnici judiciari de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, nici nu circumstanțiază sfera infracțiunilor intenționate. Prin urmare, persoanele vizate nu sunt în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și să aibă reprezentarea corectă a faptelor și a situației în care vor fi radiate din evidența experților tehnici judiciari. Or, această
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
pretinsă discriminare față de persoanele care se încadrează strict în ipoteza normei, autoarea excepției urmărește, de fapt, obținerea unei interpretări extensive a textului de lege, care să depășească sfera înscrisurilor ce pot justifica cererea de revizuire, astfel cum acestea sunt circumstanțiate în textul de lege dedus controlului de constituționalitate. În acest sens susține că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
activitatea acestui agent are efecte deosebit de grave. Autoarea excepției consideră că termenul este neclar, ceea ce permite aplicarea arbitrară a măsurilor reglementate de Legea nr. 136/2020. Curtea observă însă că dispozițiile Legii nr. 136/2020 conțin mai multe texte care circumstanțiază situațiile când autoritățile pot aprecia că este vorba de un agent înalt patogen. Astfel, art. 3 lit. d), definind ce înseamnă, în concepția actului normativ, „risc iminent“, arată că acesta reprezintă o „amenințare imediată sau probabilitatea ridicată de apariție și
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
redate de autorii sesizării nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple declarații/opinii politice, reliefând faptul că autorii sesizării nu sunt de acord - ca decizie politică - cu modificările legislative adoptate de Parlament. Arată că modificările aduse normelor în vigoare se circumstanțiază evoluției realităților economice și sociale din România, fără să afecteze scopul primordial și concepția generală a reglementării de bază. ... 69. Față de critica privitoare la pretinsa încălcare a principiului legalității, se apreciază că limbajul juridic folosit de legiuitor este clar
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. Dimpotrivă, art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 este o concretizare și întărire a accesului la instanță în situația specific circumstanțiată în ipoteza acestui text de lege. ... 15. Aspectele invocate de autor în motivarea excepției excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești, întrucât vizează modul de interpretare și aplicare a legii în situația concretă supusă judecății. Dacă ar proceda
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
și anume abaterea disciplinară care constă în exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență, reglementată de art. 271 lit. s) din legea criticată]. Chiar și în acest caz, legiuitorul nu a lăsat deplină libertate celui care aplică legea, ci a circumstanțiat în ce constau reaua-credință și grava neglijență . ... 57. Prin „norme de drept material sau procesual“ se înțelege, în sens larg, normele juridice cuprinse în acte normative, astfel cum acestea sunt interpretate prin deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
timp cât descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatorire și responsabilitate cu privire la procedură vizează și situația manifestării de voință în sensul exercitării căii de atac, respectiv a notificării creditorilor pentru exercitarea apelului. Cadrul procesual existent în cadrul procedurii insolvenței, circumstanțiat în situația nesoluționării cererii de atragere a răspunderii, determină caracterul prematur al analizei cererii de închidere a procedurii insolvenței. Lichidatorul judiciar nu va mai avea calitate procesuală pentru a promova calea de atac, iar în ipoteza trimiterii spre rejudecare nu
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
fi exercitată doar în cadrul procedurii insolvenței, iar nu și după închiderea ei sau independent de procedură. Închiderea procedurii insolvenței, prin efectele pe care le generează, plasează acțiunea în răspundere în afara cadrului legal de exercitare. ... 84. Așadar, premisele care circumstanțiază activarea răspunderii patrimoniale sunt reprezentate de existența și actualitatea procedurii de insolvență și de insuficiența activului necesar pentru plata pasivului debitorului insolvent. ... ... ... IX. Opinia judecătorilor-raportori 69. Judecătorii-raportori, constatând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 514 din
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
poate fi exercitată doar în cadrul acestei proceduri, iar nu și după închiderea ei sau independent de procedură. Închiderea procedurii insolvenței, prin efectele pe care le generează, plasează acțiunea în răspundere în afara cadrului legal de exercitare. Așadar, premisele care circumstanțiază activarea răspunderii patrimoniale sunt reprezentate de existența și actualitatea procedurii de insolvență și de insuficiența activului necesar pentru plata pasivului debitorului insolvent (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legiinr. 14 din 27 iunie
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele citate, sunt deplin aplicabile și în cauza de față, în care autorul invocă neclaritatea normei motivată prin pretinsa lipsă a unei distincții „între subiecții activi vizați de norma penală“. Subiectul activ al infracțiunii este clar circumstanțiat în ipoteza normei de incriminare, astfel încât formularea unor distincții ar însemna, în realitate, o altă redactare a textului, aspect care nu intră în competența Curții Constituționale. ... 22. În prezenta cauză se invocă și încălcarea art. 16 din Constituție, care
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
o persoană străină de raportul de asigurare. În această situație, rezultă că accidentul nu s-a produs în condițiile descrise de prevederea pe care o conține art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017. ... 82. Prin raportare la elementele care circumstanțiază situația de fapt, instanța de trimitere ar fi trebuit să stabilească încadrarea în drept corespunzătoare, în temeiul art. 22 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă, arătând cu claritate norma a cărei
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
referitor la tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispozițiile criticate sunt constituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 35. Analizând prevederile legii ce constituie obiectul controlului de constituționalitate a priori, se apreciază că normele reglementate se circumstanțiază evoluției realităților economice și sociale din România. În consecință, ca expresie a poziției sale preeminente în sistemul autorităților publice, Parlamentul poate interveni asupra legislației în scopul asigurării ordinii juridice necesare, în exercitarea suveranității naționale rezultate din alegerile generale. În acest
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
respectiv cel declanșat prin cererea privind inițierea procedurii insolvenței, așadar in limine litis. Mai mult, condițiile reglementate de art. 138 alin. (3) din lege sunt justificate și de intenția legiuitorului de a atribui comitetului creditorilor o calitate procesuală activă subsidiară, circumstanțiată de lipsa de diligență a titularilor acestei acțiuni, și anume administratorul judiciar sau lichidatorul. Așa fiind, în această materie, ca, de altfel, oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe și respectarea anumitor proceduri, nu s-a
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
a dreptului de proprietate, în speță existând o disproporție vădită între scopul urmărit de legiuitor, și anume protejarea instituțiilor de credit, în detrimentul consumatorilor, prin instituirea obligativității de a da în plată toate imobilele deținute în proprietate, fără a se circumstanția și acele situații în care consumatorul este interesat să păstreze vreunul dintre bunurile imobile ipotecate, în situația în care ar avea mijloacele financiare să o facă. Așa fiind, pentru înlăturarea acestei discriminări injuste și subiective, autoarea excepției apreciază că se
DECIZIA nr. 685 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270091]
-
ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Stabilirea modalității de exercitare a căilor de atac, precum și a domeniului de incidență este de competența exclusivă a legiuitorului. Așadar, modul prin care a fost reglementat recursul, ca o cale de atac nedevolutivă, circumstanțiat cazurilor de casare, nu încalcă dispozițiile Legii fundamentale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.027/89/2018/a1, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
august 2020, paragrafele 17 și 18). ... 22. Deși autorul excepției invocă o așa-zisă neclaritate a sintagmei, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției critică modalitatea de aplicare a prevederii legale la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și faptul că aceasta circumstanțiază sfera persoanelor care vor primi o majorare a soldei/salariului, neavând, așadar, veritabile critici de neconstituționalitate. ... 23. Prin urmare, luând în considerare cele precizate mai sus, precum și jurisprudența anterioară a Curții, cu precădere Decizia nr. 294 din 17 mai 2022
DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273870]
-
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 383 din 8 iunie 2021, precitată, paragraful 18). ... 16. În aceste condiții, Curtea reține că nu poate fi primită
DECIZIA nr. 145 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273953]
-
sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
la dreptul de a obține liberarea condiționată pe acei deținuți care nu dispun de mijloacele necesare achitării despăgubirilor. Or, chiar din modul de reglementare a acestor dispoziții rezultă că îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este circumstanțiată, tocmai din perspectiva posibilităților financiare individuale ale fiecărui condamnat care solicită liberarea condiționată, acesta având posibilitatea să dovedească faptul că nu a avut resursele materiale necesare îndeplinirii obligațiilor civile. Astfel, neîndeplinirea acestei condiții va putea fi constatată doar dacă cel
DECIZIA nr. 308 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273657]
-
plîngerea la moartea tatălui său, pentru a nu mai vorbi de poemele ce trasează istoria iubirii pentru Zulnia, muza și apoi soția lui Conachi). În rest, chiar dacă rămîn vizibil legate de eveniment, poeziile de iubire ale scriitorului nu pot fi circumstanțiate - nu știm nici cînd, nici cui au fost ele închinate. Este ceea ce le-a asigurat, probabil, popularitatea și perenitatea. Creînd cel dintîi limbaj al pasiunii în literatura noastră, plecînd de la nimic, autorul a folosit artizanal și cu multă stăruință cultura
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
fost evitată procedura normală și firească în cadrul unui stat de drept - dezbaterea parlamentară în care să se țină cont de opiniile exprimate", se arată în sesizarea USL. "Prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare", susține opoziția. Citește și:
Curtea Constituţională decide astăzi soarta Legii privind comasarea alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/46302_a_47627]
-
atribuțiile și sesizarea instanțelor de contencios constituțional are în cele din urmă ca scop menținerea și întărirea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției. În considerarea acestui rol, este necesară stabilirea unor cerințe, pe de o parte, pentru a circumstanția controlul pe care Curtea îl poate realiza, iar, pe de altă parte, pentru a reduce numărul cauzelor care nu au o fundamentare consistentă și pentru a preveni transformarea acestora în jurisdicții de drept comun. Comisia de la Veneția a reținut
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]