29 matches
-
de micrometeoriți (SAMIS), măsurarea dozei produse de radiațiile cosmice la nivelul orbitei (Dose-N) și de asemenea va avea instalat un captator de imagine cu senzor de 3 megapixeli și o rezoluție la sol de 21x28m pentru observarea Terrei și mediului circumterestru. Proiectul a fost finanțat de Ministerul Educației Cercetării și Inovării prin Centrul Național de Management Programe cu suma de 1.500.000 de lei la nivelul anului 2005. Goliat a fost programat inițial pentru lansare în data de 1 decembrie
Goliat (satelit) () [Corola-website/Science/312797_a_314126]
-
admis de puterea rachetei, în consecință, aceasta consumă aproape tot combustibilul la atingerea vitezei orbitale. Rachetă a fost testată odată fără echipaj, iar pe 12 octombrie 1964 un echipaj de 3 oameni a fost lansat în spațiu, pe o orbită circumterestra. Această a realizat 16 ocoluri în jurul Pământului. Navă a fost proiectată pentru o aterizare lină, motiv pentru care a fost eliminat sistemul ejector. Mai mult, nu avea nici sistem de salvare la decolare. Cum americanii plănuiau un zbor spațial cu
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
pentru Zboruri Spațiale cu Echipaj Uman (Manned Space Flight Network, MSFN) a NAȘĂ era o rețea de stații la nivel mondial, care a urmărit misiunile Mercury, Gemini, Apollo și Skylab. Cele mai multe stații MSFN au fost necesare doar în timpul lansării, orbitarii circumterestre și fazelor de aterizare ale misiunilor lunare, dar trei stații pentru "spațiul profund", cu antene mai mari, au asigurat urmărirea continuă, pe parcursul Pământ-Lună și înapoi și în fazele lunare ale misiunii. Astăzi, aceste trei stații constituie Rețeaua pentru Spațiul Profund
Dovezi independente privind aselenizările Apollo () [Corola-website/Science/325957_a_327286]
-
salvând viața sinistraților. Un scurt epilog aruncă o privire asupra Pământului peste multe secole, când soarele s-a răcit considerabil, iar planeta a fost părăsită, oamenii locuind pe planetele interioare terrformate. Câteva lifturi spațiale conduc către o gigantică stație spațială „circumterestră” care înconjoară Pământul pe o orbită geostaționară. Tema principală a romanului este precedată și se împletește uneori cu povestea vieții Regelui Kashyapa I din Sri Lanka (ficționalizat ca Regele Kalidasa). Aceasta prevestește motivele care-l vor determina pe Vannevar Morgan să
Fântânile Paradisului () [Corola-website/Science/324402_a_325731]