826 matches
-
capului de mai multe ori brațele. Unde plecați? le strigasem. Dați bir cu fugiții? Deși știam că nu mă pot înțelege. De altfel, vocea îmi fusese curând acoperită de vuietul unui alt talaz. Trecuse, mugindu-mi în urechi ca o cireadă întărâtată de vite. Pe creasta valului ce se îndepărta câțiva dintre rivalii mei se agitau în încercarea de a se reîntoarce. Bărbosul, și el la apă acum, pufnea ca o locomotivă. Veniți, îi încurajasem. Așa! Nu vă lăsați!... Urmaseră alte
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
se frământă, își rupe mâinile, nu știe cum să te facă să-ți iei avânt, să te arunci învolburării. Se strânge arc și te înțeapă, te aruncă șuvoiului. Apă, mâl și nisip, grohotiș adus din munte, arbori uscați, arbori verzi, cirezile gândurilor închistate, înscrise în pătratele sau cercurile mărginite, embrionii stelelor de mare, toate se malaxează, unele cad la fund, altele se agață de cele din față, apele urlă surlele îmbrățișărilor morților cu vii, numai spre seară apare pe val lumina
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde[ Ciurdă = cireadă, turmă mică de animale (n.aut.)] de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
clan Fiecare om are un munte, Pe care urcă-n spate-un bolovan --------------------------------------------- Rătăcirile de noapte Pe tărâmul unui vis De atâtea ori inapte Să te treacă de abis; Deschizi ochii mari și vezi Și ambiguu și confuz Umbre de cirezi, livezi Desenate de Urmuz Lume care-apoi dispare În ținuturi iluzorii Precum șterge o eroare, Internetul din memorii Și-nchizi ochii. Te-ai întoarce Ispitit de un fior Acolo de unde doar ce, Te-ai întors dintr-un alt zbor Ai da
PASĂREA DE SOMN, ALBASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasarea_de_somn_albastra.html [Corola-blog/BlogPost/358907_a_360236]
-
sunt „codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase”, cum cânta acest pământ Octavian Goga, dar „și-atâta jale-n casă”, unde visurile ne-au fost stropite cu lacrimi, este Ardealul. Ardealul sfânt! Ardealul „cu pământ roditor”, cu „laptele domoalelor cirezi”, cu „sculptatul grai din timpul glorios”, „cu sângerările de dor”, cum scria Nichifor Crainic, în a cărui nemurire vom dăinui, Ardealul căruia Mircea Dem. Rădulescu i-a închinat, de peste munți, versurile: „Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă s-apară Satisfăcuți din plin pentru așa belșug; Au dus destul o viață prea amară. Aș vrea să cred că totul e normal În mediul nostru sănătos
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1405762944.html [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
avea sufletul parcă rupt din Rai și de multe ori, ce visa se împlinea; așa s-a întâmplat și într-o zi frumoasă de toamnă, când veneau vitele de la pășune și unul dintre boii lui lipsea, probabil se rătăcise de cireadă. Cătrănit nevoie mare, a fost bietul om, și în zadar l-a căutat, boul n-a fost de găsit. În noaptea de Sfântul Nicolae, în același an a visat că boul lui s-a întors acasă. S-a trezit și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
frunte. Invadează bulevardul! Ies și alți rinoceri de prin curți! Ies și din case... Ies și pe ferestre! Se vor reuni cu ceilalți“. Lovitură de teatru, nu ultima, vine de la Dudard, care o zbughește pe scări spre a se alătura cirezii de rinoceri. El crede că-și va păstra luciditatea: ,,Toata luciditatea. Dacă e de criticat, atunci să criticăm dinăuntru, nu din afara“. Bomboană pe coliva o va pune însăși Daisy, care - după ce-l lașase pe Berenger să creadă că vor întemeia
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Țuțea erau întru desăvârșirea creștină a Nației sale. Iată unul din visele sale rare: „-Visam o republică religioasă, ceea ce era o absurditate. Religia este legată de aceste două mari principii: principiul monarhiei și principiul ierarhiei. Călcate acestea, realizează spiritul de cireadă umană. Eu raportez religia și la cantitatea de ordine etico-socială posibilă prin prezența ei... -Religia creștină are o virtute pe care n-a avut-o nici un sistem filosofic în istorie: egalitatea absolută, nedemagogică, a oamenilor în fața lui Dumnezeu. Toți sunt
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
fugitive îmbrățișări. Păcatul săvârșit de fată o exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Manuscris > Scriitori > IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Iubita mea ce cucerești Urali, Balcani și Everești Topind ghețar după ghețar Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubito_hai_sa_ne_muntim_romeo_tarhon_1361380109.html [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Iubita mea ce cucerești Urali, Balcani și Everești Topind ghețar după ghețar Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubito_hai_sa_ne_muntim_romeo_tarhon_1361380109.html [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de treizeci de ani, trăise acele vremuri de groază pe care le îndurase tot poporul Israel, pe vremea împăratului Osea, când împăratul Asiriei era Sanherib. Oștirile asiriene năvăliseră, câtă frunză și iarbă, peste tot în Țara lui Zabulon, jefuiseră toate cirezile, toate grânele, toate lucrurile de preț de prin cetățile și de prin casele oamenilor. Cum încărcaseră asirienii acele averi în carele lor pântecoase și le duseseră spre uriașa cetate Ninive, mereu flămândă de noi comori și noi bunuri jefuite din
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
anilor ’70, a uimit România cu capacitatea sa intelectuală și-a luat singur viața. În Bonțida, părinții lui Ionică, de peste 80 de ani, și frații lui, Elena și Alexandru, parcă așteaptă și-acum să vadă pe ulița satului cum trece cireada de vite, mânată din spate de un copil cu cărți doldora subsioară, care mai degrabă soarbe din ochi buchiile, decât să fie atent la animale... „El era vedeta” Pentru Horea Pop, tatăl său a însemnat enorm. „Era stâlpul financiar și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-ioan-simion-pop/ [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XVIII. IN MEMORIAM, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011. IN MEMORIAM S-a stins încă o stea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XXII. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august 2011. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
nostru tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
luase în seamă, plecând fluierând, după care râsese ca un diavol de satisfacție. Timpul trecea. Creștea și el. Dar mai aprig creștea răutatea lui. Luase obiceiul să poarte în buzunare pietre mici, rotunde, de râu. Le folosea drept ghiulele, ochind cireada când, spre seară, se înturna molcomă de la imaș. Când țintea ochiul sau ugerul vreunei vaci, pagubele erau răscumpărate de părinții lui. Încasa câte un top de bătaie garnisit cu sudălmi. Nu-i păsa. Râdea iar și dispărea spre alte nefăcute
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417346872.html [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
totul, asemeni unei perdele. Se auzeau însă în depărtare bubuiturile clocotitoare ale inimii sale uriașe hrănite de energiile fluviilor focului veșnic ce-i curgeau în vene. Bătăile inimii sale se făceau auzite până la mari depărtări, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de pachiderme mugitoare alergând dezlănțuite la culme, semn că ținta călăreților nu era prea departe. Mugetul acela al muntelui era temut de oameni cât și de sălbăticiuni și pe coastele sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
aparatul pentru formatul cel mai mare îmi spune că folosește un obiectiv performant și complex, un fel de Rolls-Royce din perioada ambrotipiei. Aparatul costa 200 de dolari în anul 1860, bani cu care puteai să cumperi o casă sau o cireadă de vaci. Îți recomandăm Fericirea de a face ce-ți place. Un fost programator câștigă dintr-o idee căreia nimeni nu i-a dat la început nicio șansă. GENERAȚIA B Imaginile din cărți ale lui Eminescu și Kogălniceanu, datorate tehnicii
Ambrotipia, „regina portretelor”. Doi tineri au reînviat o tehnică veche de fotografie. GENERAȚIA B by https://republica.ro/ambrotipia-zregina-portretelor-doi-tineri-au-reinviat-o-tehnica-veche-de-fotografie-generatia-b [Corola-blog/BlogPost/338880_a_340209]