5,141 matches
-
52 Jean-Claude Larchet, Terapeutique des maladies sprituelles. Une introduction a la tradition ascetique de l’Eglise Orthodoxe, Les Editions de l’Ancre, Suresnes, 1993, p. 649 apud Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 110. 53 Preot Ioan C. Teșu, op cit., p. 110. 54 Ibidem, p. 111. 55 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 7 vorbitoare. Același lucru îl lasă Apostolul să se înțeleagă și atunci când scrie: cinstită să fie nunta întru toate și patul nespurcat. Iar pe desfrânați îi va
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, 1997, p. 222. 71 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, în Filocalia..., vol. II, p.114. 72 Ibidem. 73 Cuv. Nichita Stithatul, op.cit, p. 222. 74 Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimilor spre raiul virtuților, Edit. Christiana, București, 2000, p. 93. 75 Ibidem, p. 94. 76 Teodor al Edessei, 100 capete, cap. 93, în Filocalia..., vol. IV, p. 225. 77 Mihai Eminescu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 235. 134 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 135 Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1994, p. 188. 137 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233. 140 Prof. Ion Lazăr, op. cit, p. 36. 16 viața lor cea ticăloasă. Și de care plăcere îmi vorbești, spune-mi, de cea izvorâtă din împreunare, care este atât de scurtă? Dar îndată această plăcere este cuprinsă de un alt război, și valuri și tulburare, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Gură de Aur, op. cit., omilia XXXVII, p. 400. 142 Denis de Rougemont, Partea diavolului..., p. 130. 143 Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia..., vol. III, p. 258. 144 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
note de profesor - Nicolae Chițescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 57, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990, p. p. 386. 175 Ibidem. 176 Olivier Clément, op. cit., p. 70. 177 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 21 animalice. Sfântul Ioan Gură de Aur, tot așa, învață că prin curvie întregul trup se face spurcat - ca și cum căzând cineva într-un lac de murdării, s-ar afunda peste tot în acea mocirlă - adică întregul trup s-
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XVIII, p. 180. 179 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 180 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22 natură fizică 182. Sfinții Părinți arată că adevăratele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
celor cinci simțuri, a nălucirii și a inimii și care sunt îndulcirile duhovnicești și chiar ale minții, în colecția Comorile pustiei vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 194 Georges Habra, op. cit, p. 229. 195 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.310. 23 cele din vremea nopții. Așadar, cumpătarea trupească, disciplinarea lucrărilor trupești, înfrânarea de la mâncare, băutură și somn, postul în sine ajutat de osteneala și lucrarea mâinilor prin care se dă ocupație
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Satana n-ar fi avut atâta putere dacă sufletul ar fi fost privighetor și cu îngrijire de mântuirea sa”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post..., în col.cit., pp. 45-46. footnote>. Dacă diavolul a încercat să se războiască chiar și cu Mântuitorul Hristos, firește, fără să reușească să-și atingă scopul propus, cu atât mai mult noi, simpli muritori de rând, fie și foarte buni nevoitori, suntem o
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cap. 88, p. 480. footnote>. Deci Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt ca Persoane în fiecare lucrare, ilustrând raporturile Sfintei Treimi cu creația; acesta este domeniul iconomiei, al lucrării sau al dăruirii dumnezeiești<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, art. cit., p. 7. footnote>. Așadar, zice Sfântul Grigorie, ieșirile și lucrările lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una dintre ele nu este ființă, nici ipostas<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., p. 480. footnote>. Vorbind despre lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie Palama a subînțeles
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Ibidem, p. 109. footnote>, Musonius<footnote Apologia a II-a, 8, în vol. Apologeți de limbă greacă ..., p. 109. footnote>, să fie considerați creștini, „chiar dacă au fost considerați atei”<footnote Apologia I în favoarea creștinilor către Antoninus Pius, XLVI, în vol. cit., p. 75. footnote>, pentru că fiecare persoană a vorbit corect, câte un adevăr parțial, prin sămânța Cuvântului care s-a găsit în ei de la natură: „Mărturisesc, sus și tare, că sunt creștin și dorind și luptându-mă din toate puterile să
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
1.; 3.20.2, p. 373, 392-393. footnote>. El redobândește asemănarea cu Dumnezeu, care îi aduce atât libertatea de a face bine, cât și comuniunea cu viața nemuritoare și incoruptibilă a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, 3.18.7, în col. cit., p. 365, 367. footnote>. Înfierea ca fii transformă ființele umane în dumnezei, pentru că îi înrudește, prin participare, cu sursa vieții. Natura progresivă a acestei participări este adeseori evidențiată. Una dintre imaginile pe care le utilizează Sfântul Irineu pentru a transmite
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mai rău decât un sinucigaș. Stăruie pe lângă El și El Își va face milă cu tine, fie prin întoarcerea ta, fie prin încercare, fie prin altă faptă a purtării Sale de grijă, fără să știi tu”<footnote Petru Damaschinul, op. cit, cuv. 24, p. 264. footnote>. În toată literatura patristică găsim îndemnul de a nu stărui în păcat, fiindcă prin această stăruință se formează deprinderea cu păcatul, și astfel voința de bine slăbește din ce în ce mai mult, iar voința în rău se întărește
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Sfântului Duh, devenim mai iertători. Noi, cei care neam simțit cercetați, sub îndrumarea Sfântului Duh, am devenit mai cinstiți. Noi, cei care ne-am simțit vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai vindecători ai altora<footnote William R. Clough, art. cit., p. 30. footnote>. Așa cum Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, arătând că Dumnezeu nu e departe de om, căci dă atâta valoare omului, încât se face și el om<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu părintele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
din profunzimea duhului său, cu întreaga sa personalitate: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta (Mc., 12, 30) <footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>. Iubind pe Dumnezeu din toată ființa lui, omul dobândește folos și arată că se iubește și se prețuiește pe sine: Iubirea față de tine se vede prin aceea că iubești pe Dumnezeu din toată ființa ta (...) Crezi că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mc., 12, 31). Ea este puterea divină care reînnoiește unitatea originară în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
vedere al Evanghelistului Ioan, iubirea este salvată de la subiectivism deoarece este expresie a Logosului. Logosul este cel care face posibilă înțelegerea lumii atât în mod obiectiv (logică și observație), cât și subiectiv (iubire și valorizare)<footnote William R. Clough, art. cit., pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Sfântului Duh, devenim mai iertători. Noi, cei care neam simțit cercetați, sub îndrumarea Sfântului Duh, am devenit mai cinstiți. Noi, cei care ne-am simțit vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai vindecători ai altora<footnote William R. Clough, art. cit., p. 30. footnote>. Așa cum Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, arătând că Dumnezeu nu e departe de om, căci dă atâta valoare omului, încât se face și el om<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu părintele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
din profunzimea duhului său, cu întreaga sa personalitate: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta (Mc., 12, 30) <footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>. Iubind pe Dumnezeu din toată ființa lui, omul dobândește folos și arată că se iubește și se prețuiește pe sine: Iubirea față de tine se vede prin aceea că iubești pe Dumnezeu din toată ființa ta (...) Crezi că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mc., 12, 31). Ea este puterea divină care reînnoiește unitatea originară în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
vedere al Evanghelistului Ioan, iubirea este salvată de la subiectivism deoarece este expresie a Logosului. Logosul este cel care face posibilă înțelegerea lumii atât în mod obiectiv (logică și observație), cât și subiectiv (iubire și valorizare)<footnote William R. Clough, art. cit., pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]