52 matches
-
cărți, albume, fotografii, ilustrate. Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
numele. Tu nu știi ce înseamnă pentru ea sentimentul că eu sunt, relativ, aproape, că la un semn aș putea merge la ea. În clipa aceea, mi-am dat seama că TU nu mă poți înțelege, te vedeam ca o citadină fără gustul concesiilor, știam că tu n-ai putea intui zbuciumul meu iscat de atâtea probleme neștiute”. Care sunt problemele neștiute, de ce o venerează așa pe maică-sa. Vorbește de o copilărie cu nopți albe, cu certuri, cu țipete, cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de Pandolfinis, Ieronimus ser Pauli de Benivenis, si Franciscus Filippi del Pugliese, cu toții operai la operă sus numitei Santa Maria Annunziata, întâlnindu-se în același timp în numită biserică la locul obișnuit de întâlnire, absenți fiind colegii lor Franciscus del Citadino, Ugutio de Ricis, Ieronimus de Adimaribus și Piero de Adimaribus, considerând că o mare mulțime de oameni, constând atât din persoane masculine, cât și feminine, se adună să venereze imaginea mai sus numitei Santa Maria Annunziata, si ca din acest
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ultimii ani, criticii literări (de fapt, dacă e să căutăm un început, ar trebui considerat, ca moment inaugural, anul 1967, cînd a apărut eseul despre Rebreanu al d-lui Lucian Raicu) se străduie să schimbe semnul, punînd accentul pe dimensiunea citadina a operei lui Rebreanu, ba chiar să-i confere și alte perspective decît realismul. Aș aminti, în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum relevă și cei
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
în mediile țărănești. E probabil ca Gheorghe să fi asumat semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte amintite, singurul care a fost dublat cu succes de o formă percepută de mulți ca elegantă, cultă, citadină - George. S-a format astfel cuplul Gheorghe (asociat mediului rural) / George ("înnobilat"), în vreme ce Ion a rămas o alegere pentru toate registrele, iar Vasile sau Ilie au fost simțite ca predominant populare. Evident, modele lingvistice sau opțiunile personale pot răsturna oricînd
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
lucrează după mersul ceasornicului național, pentru care, absorbant, sieși suficient, direct funcțional, figurează îndemnul mentorului lor de generație, E. Lovinescu, că motivele inspiratoare, pătrunse de nutrimentul autoanalizei, să dea relief unor idei de înaltă, complexă semnificație, în concordanță cu portatura citadina. Altfel spus, încerc să precizez că pe langă demonstrațiile de virtuozitate ale povestitorilor comnicând varianta galițiana a vieții în "stetl", de tipul Ion Călugăru, avem - din fericire - și modalități regățene, perfect acomodate morfologiei stilistice și de atmosfera ale vivacității practicate
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
convertită-n roman, Helen Fielding încredințîndu-și scenariul regizoarei Sharon Maguire, care i-a inspirat-o pe confidenta protagonistei. Texana Renee Zellweger - după un stagiu efectiv la o editură din Londra și o intensivă cură de îngrășare - a devenit o veritabilă citadină britanică, isterizată de rutina cotidiană și hotărîtă să treacă la ofensivă. De unde și ideea de a... slăbi și de a-și nota tot ceea ce i se întîmplă, cu observații crude, la adresa ei și a bărbaților care-i intersectează viața într-
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
să-i investigheze adînc interioritatea, prozatoarea a reușit să realizeze în spațiul operei sale o dublă sinteză. Prima constă în îmbinarea dintre proza cotidianului și proza interiorității, în vreme ce a doua rezidă în joncțiunea dintre cele două orientări majore ale prozei citadine românești: orientarea de factură și de proveniență caragialiană, valorificînd toposul și limbajul mahalalei, și orientarea citadinismului reflexiv și senzorial practicat de Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. în acest sens, punctul de vîrf al operei îl ocupă romanul polifonic (caleidoscopic, cum
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica. Ca atare, impresia mea este că traducătoarea a trebuit să-și caute punctele de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
se află un conținut de substanță orală, adesea cu savoare de maximă, făcută parcă pentru a fi ținută minte și repetată. Această a fost denumită generic cu termenul de aforisme și face parte integrantă, cu rădăcinile sale românești, în preistoria citadina și pastorala din Carpați, din dialogul artei moderne. Brâncuși a avut relații strânse cu poeți și literați contemporani, de la Apollinaire la Radiguet. Astfel, primul eseu asupra operei brâncușiene a fost scris de Ezra Pound. Poezia lui Lucian Blaga, Pasărea sfântă
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
de agresiuni și contacte directe... autoritatea lui a fost suverană... Astăzi nu mai recunoaștem aproape nici o autoritate critică... O.G.: Nu mai sînt mentorii de altădată... I.P.:Eu sînt ceea ce a făcut Lovinescu din mine. Îmi spunea: "Dumneata ești o citadină..." Apariția Vlașinilor l-ar fi intrigat, desigur, un roman patriarhal... în mine a învins fondul primordial... O.G.: Se pare că nu putem evada din propria noastră matrice... I.P.:Ajungem cu greu acolo... eu, cel puțin... la 54 de ani
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
are grija zilei de mâine, o elită socială care își permite să traducă viața în termenii complicatei experiențe analitice bazate mai ales pe experiențe psihologice. Bibesco impresionează prin prospețimea și acuitatea observațiilor ei, prin capacitatea de a crea imagini plurisenzoriale. Citadină convinsă, scriitoarea deslușește ceva din ritmurile eterne ale vieții în episoade aparent anodine de pe stradă. Ironia fină la adresa inevitabilei ipocrizii sociale care ne face suportabili unii altora, conștiința dureroasă, dar acceptată cu demnitate și grație, că viața este întotdeauna imperfectă
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
perlele bolnave"), dar au o acurateță care nu va fi pe gustul avangardiștilor. Ca și Fundoianu sau Adrian Maniu, Vinea începe prin a transcrie tradiționalismul în cheie modernă. Multe din pastelurile lui sînt inspirate de natura rustică. Abia o dată cu cele citadine, se face simțit în măsură mai mare modernismul. Avangardismul e sesizabil pe mici porțiuni și e bine temperat. Aproape singurele elemente prin care Vinea se atașează avangardei poetice sînt, dincolo, desigur, de tematică și decor (orașul, automobilele, reclamele luminoase, jazzbandul
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
în trecutul pe care-l venerează (viața actuala fiind pusă în paranteză), poetul realizează o ironie biografica: "în urmă cu 17 ani, pe cînd prietenul din liceu/ dorea să devină medic ginecolog/ și cumpără cărți de sexologie,/ pe cînd luna citadina era/ loreta noastră,/ seară de seară,/ fidelă și excitanta că o melodie de jazz// pe cînd publicam versuri la gazeta de perete/ a școlii/ și mă visăm bibliotecar/ că Mihai Eminescu,/ în Iași...// în secunda această/ chiar am convingerea/ că
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Parcurile găzduiesc, însă, mai ales raisonneuri meditativi (Bruno, de pildă), dar și visători ori ființe confuze și vulnerabile, neintrate în posesia sinelui lor. Și mai există încă un element spa- țial punctat în mod special de autor, în geografia să citadina: puzderia de cafenele și baruri din Buenos Aires sunt locuri de păcălire și de evaziune: în mijlocul străzilor turbionare și, totuși, ascunse de acestea, desi zidite cumva ina- untrul lor. Îmi place să mi-l închipui pe pe care l-a transcris
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
ritmul e viu, tensiunea febrilă; viața socială pătrunde în viața eroilor, pentru unii cu consecințe tragice. După extirparea flagelului, eroii se străduiesc să revină la viața și habitudinile lor, izolîndu-se iarăși în mijlocul evenimentelor politice, și romanul revine la compoziția inițială. Citadine prin excelență sunt romanele călinesciene, dar de la Cartea nunții la Bietul Ioanide e vizibilă continua lărgire a mediului. Prin conexarea unor variate zone de investigație epică - o singură secvență, de exemplu, din capitolul al III-lea, înfățișează o concisă "viață
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
carne inertă. Sado-Maso Blues Bar (text Maria Manolescu) iese la-în stradă și tractează agitația urbană, pașii rulați prin fața vitrinei de la Teatrul Foarte Mic, ochii lipiți de geam în intimitatea spectacolului. Cărbunariu face un teatru în situ, de interfață și intervenție citadina, un teatru în care noțiunea fizic temporală aici-acum e performativ aplicată la toate nivelurile montării, de la cel de interpretare la scenografia lui Andu Dumitrescu. Actorii ies din teatru, scriu pe geam, spală geamul, salța teatrul pe trotuarul devenit centru de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
existe mai multă violență intrafamilială și tratamente dure. Însă aspectelor culturale și interculturale trebuie să le adăugăm aspectul intracultural. În majoritatea culturilor, există diferențe la nivelul subcultural și cel individual. Climatul social al populației rurale diferă de cel al celei citadine. De asemenea, bărbații se deosebesc de femei prin tendința de a folosi metode agresive de interacțiune socială și este foarte posibil ca circumstanțele stresante să mărească probabilitatea utilizării mijloacelor mai primitive de rezolvare a conflictelor. În ceea ce privește primul grup de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
348. Idee larg răspîndită în ultimele decade ale secolului al XIX-lea. „Influencés par les théories darwiniennes de l’évolution des espéces, les écrivains de l’époque - remarcă o cercetătoare - attendent l’effondrement de la civilisation européene”. (Eva-Karin Josefson, La vision citadine et sociale dans l’oeuvre d’Emile Verhaeren, Liber Förlag Lund, 1982, p. 16.) ,,Magnetism” 1. Opere, Ed Minerva, 1978, p. 316. 2. N. V. Gogol, Opere, 3, Traducere de Eusebiu Camilar, Ada Steinberg și Rostislav Donici. Ed. Cartea Rusă, 1956
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai trăiește în lumea romantică a iluziilor. Provincialele din Niortle imită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede decât femeile de la oraș. Provinciala este prizoniera în casa ei, izolată de lume, cum este Pauline
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
son honnêteté expirante, toujours fouettée, toujours poussée en avânt par son insatiable besoin de savoir et de sentir" [Zola, La Сurée, p.162]. La Zola găsim două variante ale mitului Parizienei în același personaj Renée. Pe de o parte, ființa citadina rafinată și plictisita a universului cosmopolit 140, molipsita de toate viciile marelui oraș: "tu aș mordu à toutes leș pommes", observă Maxime despre Renée. Pe de altă parte, Renée incarnează miturile primitive asemănătoare cu cele ale zeilor adulterini și incestuoși
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
repertoriu și într-o anumită măsură îi adaptează pe unii la alții. Structura socială a orașului constă în relațiile care leagă persoanele între ele prin intermediul diferitelor componente ale repertoriilor lor de roluri" [trad. apud Panea, p.57, subl.n.] Mobilitatea citadina sugerează mai multe roluri, pe care ea le preschimba că toaletele noi. Spre deosebire de sedentarismul vieții provinciale, viața tumultuoasa a capitalei oferă numeroase manifestări la care Pariziana dorește neapărat să participe: "Ne faut-il pas dans l'espace de douze heures avoir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]