13,364 matches
-
așa-mi pare, vere") și cea a naratorului ("pe țigani armează"), cu admitea reluării, dar evitarea anticipării ("te vei mai arăta mie"). Un ecou al disputelor pro și contra-raționaliste apare la A. Lambrior, care evocă (în Introducere la Carte de citire, 1882) "repețirea pronumelor" în limba vremii ("nu o știa pre ea", "pe mine mă știe el"), plasînd-o în cadrul mai larg al unei discuții despre anumite libertăți ale topicii românești. Pentru autor, topica fixă din franceză e de-a dreptul un
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
fel de călăuzire a sufletelor rătăcitoare către lumină). Mult mai puțin captivante sunt istorisirile despre misiunile umanitare (dintr-o altă lume) a unor mari inițiați (și ei!): Freddy Mercury și prințesa Diana. Bizareria conexiunilor și densitatea informațiilor încep să obosească citirea puzzle-ului deja construit devine anevoioasă și cele 600 de pagini se dovedesc un lung și nesfârșit maraton. Frumusețea nu dispare, însă ea nu ține de o stilistică extrem de complicată sau de rafinată, ci vine din entuziasmul autoarei pentru șirul
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
cele mai reușite momente. Chiar dacă nivelul spectacolului nu este unul ridicat, devotamentul cu care au lucrat actorii nu mi se pare de neglijat. Un Șoc pe care l-am depășit cu umor, în cele din urmă, a fost determinat de citirea caietelor-program. Inițial am crezut că sînt reproduse pasaje din compunerile, nereușite, ale unor elevi din cursul gimnazial: "August Strindberg, marele scriitor suedez, a scris peste 60 de piese de teatru, romane, povestiri, de un interes considerabil. Opera lui a fost
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
că e nevoie și de o revistă a revistelor scrisă protocolar, dar nu strict enumerativ. Altminteri, cum scrie Al. Călinescu în rubrica sa Proximități citînd pe cineva Progresul, care va să zică..., citat care, la o adică, poate fi luat și în serios. Citirea războiului televizat Am remarcat două editoriale despre războiul văzut la televizor, cuprinzînd ambele excelente observații de psihologia telespectatorului. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu renunță la omnisciența comentatorului, poate și ca o antireacție față de aerul atotștiutor a tot soiul de analiști
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
Teodor Tanco Afară ninge liniștit,/ În casă arde focul;/ Iar noi pe lângă mama stând,/ De mult uitarăm jocul". Strofa aceasta și încă trei le învățasem acum 70 de ani în clasa a II-a primară, din cartea de citire. Și cum să nu fi reținut de atunci numele lui Coșbuc, dacă eram ca și poetul, din "Țara Năsăudului". Titlul în carte era Noapte de Crăciun. Dar nici un volum de poezii și multe au fost reeditările și edițiile îngrijite până
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
1909, la Craiova, în mai multe ediții. Între cele 10 poezii de Coșbuc era și Noaptea Crăciunului, fiindcă sub acest titlu erau așezate cele patru strofe. Pe Coșbuc nu-l mai aflasem între autori de manuale școlare, de cărți de citire. Însă altele, de alți autori, preluară poezii ale acestui poet și nici una nu omisese în vreo ediție, până și după Marea Unire, poezia amintită. Făcuse carieră, cum s-ar zice, sub patru regi din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen: Carol I, Ferdinand I
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
fapte mari, căci un rău ca Richelieu trăiește foarte mult și, cînd moare, unul mai rău și mai meschin îi ia locul, încît nici nu mai ai cu cine să te bați. Dostoievski încurcă însă de tot lucrurile și, o dată cu citirea lui, începe îndoiala. Nu mai există buni și răi, ci amestecați. Pedeapsa, la rîndul ei, nu e întotdeauna pe deplin meritată și nu are nimic din franchețea pumnului dat de Old Shatterhand, ci e mai degrabă ciudată și defazată, dacă
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
Cornelia Ștefănescu Poate părea neverosimil că ar fi nevoie de exercițiu îndelungat pentru citirea periodicelor depozitate în biblioteci. Aș merge și mai departe, insistând pe necesitatea însușirii unei tehnici anume, până să le simți sentimentul liric și lucid totodată, antrenat de exprimarea lor în termeni, pe cât posibil exacți, despre lucrurile concrete ale timpului lor
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
care sacralitatea sa se manifestă) este explicitată și argumentată, de altfel strălucit, de Heidegger, în Originea operei de artă". Pe urmele celebrei teze a abatelui Brémond, ni se propune asocierea dintre fiorul poetic și cel al rugăciunii: "La rugăciune, la citirea ei, ca la citirea poeziei, trebuie să fim înveșmîntați în hainele cele cuviincioase ale modestiei și ale răbdării întru înțelegerea lor, și adevărurilor prin care ni se deschid Ușile cele mari, dar nu oricum și nici la orice vreme". Umil
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
manifestă) este explicitată și argumentată, de altfel strălucit, de Heidegger, în Originea operei de artă". Pe urmele celebrei teze a abatelui Brémond, ni se propune asocierea dintre fiorul poetic și cel al rugăciunii: "La rugăciune, la citirea ei, ca la citirea poeziei, trebuie să fim înveșmîntați în hainele cele cuviincioase ale modestiei și ale răbdării întru înțelegerea lor, și adevărurilor prin care ni se deschid Ușile cele mari, dar nu oricum și nici la orice vreme". Umil în fața grandorii divine care
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
dispuși să-i asculte, tot mai puțini. Opere de valoare riscă, în aceste condiții, să fie pierdute. Talentul nu este suficient, e nevoie și de abilitatea de a capta atenția. Oferta de lectură este tot mai mare și metodele de citire rapidă, de folosire a rezumatelor cresc în importanță. Un splendid articol al lui Alexandru Călinescu ("Lectura astăzi", în "Prelegeri academice", vol. 1, nr. 1, Editura Apollonia, Iași, 2002, 57-62) este revelator în această privință.
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
de sus,/ din tocmai pisc neasemuit, ș.a. (Vlad Popovici, orașul Lipcani, jud. Edineț, Republica Moldova) * Înainte de a-mi arăta ce scrieți, ba chiar înainte de a fi încercat să vă puneți pe hârtie vreun text propriu, vreți să vă asigur numai după citirea a, de altfel, abundentei dvs. epistole, că sunteți făcută pentru scris, că aveți mână pentru așa ceva, și chiar să vă dau cumva peste mâna cu care intenționați să fericiți literele românești cu opere durabile. Iată pe ce date, pe care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
e cumva permanenta selecție individuală dintr-un noian (imensitate? ocean cosmic?) de scrieri de pe varii paralele și meridiane după gusturi greu de evaluat? Faptul că același selector (cititor!) revine asupra lecturii unei opere nu e oare, asta, o nouă (altă) citire? Forțând, n-ar trebui s-o denumim revizuire? Retorismele mele nu vreau să fie interpretate ca niște contre îndreptate împotriva unei atari dezbateri, precum cea inițiată de România literară. Dar - și acum vorbește dascălul de liceu din mine - se cere
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
alcătuiesc un aparat auxiliar inevitabil întru corecta descifrare a cazului Golopenția, una din victimele cele mai pilduitoare pentru exterminarea intelectualilor sub comuniști, atît de repede uitată." Aranjamentul de ansamblu al volumului e în sine o metodă de deconstrucție, chiar și citirea sumarului intrigă. Probabil că cititorii își amintesc "cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite" și se ocupă mai ales de cărți cu probleme de ideologie sau de istorie a ultimilor 50 de ani. Autorul a
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
asupra proiectului ediției a II-a, prevăzută să apară în 1947? Pentru că aceasta răspunde viziunii autorului și este forma cea mai apropiată "pe cît posibil" de aceea a lui G. Călinescu. Prin urmare, în ce constă această urmărire îndeaproape? În citirea rînd de rînd a textelor consultate, cu exigența filologului responsabil de munca efectuată. Asemănarea cu precizia matematicianului nu mi se pare excesivă. Numai verificarea pe text, care a dus la formularea punctelor 1 și 2, trecute în referința de la subsolul
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
neagră, de Gogulică, după cum îl numea M.R.P., între intimi. După desert, Gogu Rădulescu, pufăind cu țigarea în colțul gurii și stând în capul mesei lungi ca de nuntă, o pusese pe nevastă-sa, care în ascuns scria proză, să dea citire unei bucăți de-a ei. Femeia, fostă vânzătoare în tinerețe, citise o proză proletcultistă execrabilă. În încheiere, Gogu își aplaudase zgomotos nevasta, primul și singur. Comesenii, servili, aplaudaseră și ei, furtunos. Cred că eu fusesem singurul care nu bătuse din
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor asemenea documente. Și iese la iveală documentul publicat în Ziua și reluat în Evenimentul Zilei, facsimilul raportului unuia dintre șefii Securității din anii ’80. Raportul spune, printre altele, că CVT s-a dus la Securitate împreunnă cu pictorul Mihai
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
sunt meritorii, dar două atrag în chip deosebit atenția: Drumul și Ce părere aveți, domnule Llosa?. Prima este o proză absurdă, tragi-comică în care o tînără părăsită de iubit își caută echilibrul moral într-un curs de karate și în citirea unui roman de Nicolae Breban. Cursul de karate e cum e, dar cartea lui Breban are pentru ea înțelesurile adînci pe care le găsește Jupîn Dumitrache în articolele lui Rică Venturiano din „Vocea patriotului naționale”: „«Era modul lui prezent de
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
cu pioșenie de Octav Cozmâncă, și a avut loc simultan la Mănăstirile Putna, Nicula și Argeșului unde lectori au fost domnii Octav Cozmâncă (cum era și normal), Dan Matei Agathon, Ioan Rus ș.a. Prima lecție, prin întreruperea liturghiilor, a fost citirea unei ode în metru postdecembrist închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
rol pur statistic în turma gîndirii comune. De aceea, în pofida aparentei sale lipse de miză, o carte precum Jurnalul de la Tescani este foarte importantă pentru așezarea societății românești pe temeiuri sănătoase, de calm al valorilor, normalitate și dialog responsabil, iar citirea ei în superba ediție nouă din 2003 (care beneficiază și de cîteva desene din caietele lui Horia Bernea) este și acum, după zece ani, la fel de profitabilă. Și, totuși, ce făcea cu adevărat Andrei Pleșu la Tescani în lunile premergătoare revoluției
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
în miezul realității, iar vocea lui trebuie să se facă auzită. Într-un fel, se poate spune că această carte este o trecere în revistă a unor experiențe care au marcat viața lui Mircea Cărtărescu, de la descoperirea propriului sine în urma citirii unei cărți de Camus, pînă la descoperirea galeriei echipei de fotbal Dinamo, Nuova Guardia Colentina. În fața imbecilităților debitate la ore de maximă audiență în emisiunile de divertisment sau lacrimogene ale tuturor posturilor de televiziune, a violenței fără margini din filme
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
european în partea a doua a secolului al XVII-lea; cântărește evaluările estetice, după o atentă trecere în revistă a receptării lui Dosoftei pe temei strict cultural; îl numește pe G. Călinescu, din Istoria literaturii, ca fiind primul care aplică citirii literaturii române vechi criteriul estetic și, deschizând prin el șirul renunțărilor la criteriul cultural, îi numește pe Ion Pillat, Paul Zarifopol, I. Negoițescu, după ce remarcase la N. Iorga interesul arătat de Dosoftei libertatății lui de inspirație față de originalul psalmilor davidici
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
peste ele/ precum un cititor ingenuu analfabet)" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Ca și: "un penet în levitație, pierdut definitiv/ mult mai ușor decît aerul./ cum sînt hainele la mal ale unui copil/ ce tocmai se scaldă? (carte de citire). În genere înregistrăm o fantezie infantilă, o revărsare de asocieri nu atît bogate cît de-o ingenuitate plastică în ciuda aspectului sofisticat, placată pe senzații, precum atestatul unui contact primordial cu lumea. Nesățios a o îmbrățișa cu toate simțurile, poetul vine
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
se stingea din viață Cristian Popescu, cel în care mulți au văzut un soi de portstindard al poeziei anilor '90 și o mare speranță. La aproape 8 ani de la moartea lui, Editura Vinea lansează o carte destul de bizară, Caiet de citire și de caligrafie, pe scurt C.C.C, reproducerea unuia dintre caietele lui Cristian Popescu, cuprinzând texte rearanjate și asamblate cu grijă de Nicolae Țone. Majoritatea textelor nu sunt o noutate, ele fiind publicate de-a lungul vremii în presa literară
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]