209 matches
-
urmarea unei informații obținute de la Castle, un renumit hematolog american, fiul nu mai puțin celebrului Castle, cel care i -a dăruit colecția de Drosophila lui Th. H. Morgan, pe baza căreia acesta a efectuat cercetările prin care a devenit fondatorul Citogeneticii și primul genetician laureat al Premiului Nobel, în anul 1933. După ce i-a dăruit colecția sa de drosofile lui Morgan, Castle senior s-a preocupat de genetica șoarecelui, aducând în genetica cantitativă și ameliorarea animalelor date deosebit de utile, privind efectul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și Simion Zinca, printre puținii care l-au Încurajat și susținut, și profesorului Mircea Rusu, fondatorul Clinicii de stomatologie infantilă de pe Lăpușneanu, care l-a căutat la CAP Mogoșești-Siret, pentru a-i propune să lucreze În domeniul său de competență, citogenetica. Alte familii, alte destine: presa, televiziunile dezvăluie dedesubturile unor afaceri murdare, imense, cu miliarde și terenuri, desfășurate cu ajutor politic și contribuția unei celebre instituții, „doi și-un sfert”. Ginerele lui Ion „te-leagă” Dincă, sinistrul mahăr al regimului defunct
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rus Nikolai Timofeeff-Ressovsky și s-a întâlnit cu savanți de renume din fizică (Niels Bohr, Max Delbrück). În 1933, animat de vederi „de stânga“, savantul s-a mutat cu familia la Leningrad, URSS, unde a organizat un frumos laborator de citogenetică. Câțiva ani mai târziu, atât în urma conflictului dintre citogeneticienii leningrădeni și agronomul semidoct Lâsenko, cât mai ales datorită faptului că Stalin i-a citit (citește „răsfoit“) o carte dedicată eugeniei, „intrusul american“ a fost silit să plece de unde a venit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
somatic (organisme care conțin două sau mai multe tipuri genetic distincte de țesuturi). El demonstrează existența de gene multiple pe cromozomul Y la Drosophila și descrie mecanismul compensării dozajului. Este aici locul pentru a menționa și importantele descoperiri din domeniul citogeneticii ale cercetătoarei americane Barbara McClintock care au adus un plus de cunoaștere la transmiterea caracterelor ereditare și care completează descoperirile din acest domeniu ale echipei conduse de Th. Morgan. Barbara McClintock (1902-1992), laureată în 1983 a Premiului Nobel pentru Fiziologie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care completează descoperirile din acest domeniu ale echipei conduse de Th. Morgan. Barbara McClintock (1902-1992), laureată în 1983 a Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, a obținut doctoratul în botanică la Universitatea Cornell în 1927 și a devenit leader în citogenetica porumbului. Din 1920 McClintock studiază cromozomii și modul în care se modifică aceștia în cursul reproducerii la Zea Mays. Ea a realizat tehnici îmbunătățite de observare a cromozomilor, care au permis analiza unor procese cheie ale geneticii (de exemplu recombinarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
implice modificări survenite în structura materialului ereditar (recte, cromozomi) apare astfel destul de timpuriu. Ea este elaborată și lansată între 1902 și 1903 de către citologul american Walter Stanborough Sutton (1877-1916). Cum se știe, W. S. Sutton a fost unul dintre precursorii citogeneticii cu studiile sale din 1901-1902 asupra cromozomilor de la Brachistola magna,72 apoi cu generalizarea implicării cromozomilor în ereditate (1903),73 cercetări ce l-au interesat enorm pe Th. H. Morgan, care le-a con tinuat și dezvoltat. W. S. Sutton
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de exemplu cancerizarea în urma pierderii unor alele. Reproducem, după Jean-Claude Kaplan și Mark Delpech, caracteristicile câtorva linii celulare stabile, inițiate din tumori, frecvent utilizate în oncologia moleculară (tabelul 1-3).76 C. Studii adresate cromozomilor Fără a intra în detalii de citogenetică, ne limităm aici de a reaminti câteva din realizările secolului XX, care leagă indisolubil problema modificărilor de structură și funcții ale cromozomilor de carcinogeneză. Au trecut aproape 70 de ani de când morfologul german Walter Fleming (1843-1905) a descris cromozomii (1882
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
descifrarea la nivel molecular a genomului uman. Alfred Henry Sturtevant din echipa lui T. H. Morgan, a reușit să ofere primele hărți ale unor „determinanți genetici“ la Drosophila, (1911). Metoda de lucru era analiza recombinărilor meiotice. Mai târziu, odată cu progresul citogeneticii, a fost posibilă stabilirea locului unde anumite gene sunt situate pe cromozomi. Această performanță a deceniului ’60-’70 din secolul XX a fost consecința introducerii metodei hibridizării somatice interspecifice. Descoperirea oncogenelor este una din „marile surprize“ ale epocii (1970-1975). Căutând
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
structura ei subunități proteinice (NES, SUMO-1, RNP, NLS) specializate în diferite acțiuni care tulbură metabolismul celulei agresate. Introducerea și utilizarea din ce în ce mai largă a culturilor celulare în virusologie (anii ’50-’60) a stimulat în deceniul 1970-1980 o serie de studii de citogenetică virală din care a reieșit cu claritate că unele virusuri atacă materialul ereditar al celulei parazitate, provocând leziuni cromozomiale. Cum era de așteptat, o parte însemnată dintre aceste lucrări s-a referit și la virusurile cu potență oncogenă, respectiv la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al unui cromozom din perechea 9.22 Reieșea clar că acest cromozom 9 „furase“ o bucată din cromozomul 22. Astfel, a fost descoperită translocația reciprocă dintre cromozomii 22 și 9, caracteristică leucemiei granulocitare cronice. A fost, de altfel, și debutul citogeneticii oncologice, care în următorii ani a luat o mare dezvoltare. Asemenea translocații au fost descrise ulterior în mai multe maladii neoplazice. Ne vom limita de a da doar încă un exemplu de activare a oncogenelor prin mecanismul translocației cu fuziune
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
populațională; Genetică moleculară. Încă din primii ani de activitate, prin eforturi susținute, dăruire și spirit de cooperare, a reușit crearea unei echipe coerente și bine integrate, axată pe studii citogenetice la plante și animale. A ctitorit o adevărată școală de citogenetică în cadrul Stațiunii de Cercetări Biologice „Stejarul“ din Pângărați, jud. Neamț, apoi în cadrul Laboratorului de Genetică din Institutul de Cercetări Biologice Iași și, ulterior, în cadrul Facultății de Biologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Direcțiile principale de cercetare au fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Cercetări Biologice „Stejarul“ din Pângărați, jud. Neamț, apoi în cadrul Laboratorului de Genetică din Institutul de Cercetări Biologice Iași și, ulterior, în cadrul Facultății de Biologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Direcțiile principale de cercetare au fost: evoluție și adaptare; citogenetică vegetală și animală; biologia unor specii de plante spontane și cultivate, cu referire specială la problema determinismului genetic și epigenetic al variabilității individuale, cu aprecierea rolului evolutiv al diverselor categorii de variații; studiul biologiei unor specii de plante sexuate și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioadă de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni 1.1.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.1.4. Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni 1.1.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt. 1.1.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt. Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotație) 1.2. Stagiul de patologie hepato-digestivă 6 luni
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Anul I 1.16.1. Etapa de angajare (2 săptămâni) Anatomie patologică generală, principii și tehnici 1.16.2. Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni 1.16.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.16.4. Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni 1.16.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt. 1.16.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt. Anul II 1.17. Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni 1.18. Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă 6 luni
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cromozomiale 21. Bolile mitrocondriale 22. Cancere ereditare și familiale. 2.3-a.2. Baremul activităților practice Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare teoretică și practică 3. PREGĂTIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE Învățământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular și va fi inițiat din primul an de rezidențiat, desfășurându-se în paralel cu stagiile de pregătire generală. Lecțiile conferință
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
purinelor și pirimidinelor - Metabolismul porfirinei - Boli ale acizilor organici - Metabolismul cuprului - Boli peroxizomale - Boli cromozomiale b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.3. Substagiul de Dermatologie a. Tematica lecțiilor conferință - Anomalii ale pigmentării: albinismul oculo-cutanat, sindromul Griscelli, vitiligo - Hiperpigmentarea generalizată: melanoza universală, hemocromatoza, incontinența pigmenti - Hiperpigmentarea localizată - Dermatoze ihtioziforme: ihitioza vulgaris, ihtioza lamelară, hiperkeratoza epidermolitică - Epidermoliza buloasă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
pigmenti - Hiperpigmentarea localizată - Dermatoze ihtioziforme: ihitioza vulgaris, ihtioza lamelară, hiperkeratoza epidermolitică - Epidermoliza buloasă - Pemfigus - Psoriazis b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.4. Substagiul de Neurologie (copii cu sau fără adulți) a. Tematica lecțiilor conferință - Defecte ale tubului neural - Boli convulsive - Boli ereditare ale ganglionilor bazali - Boala Huntington - Ataxii și paraplegii ereditare - Neuropatii periferice - Facomatoze - Boli demielinizante
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Retardul mental - Distrofii musculare - Atrofii musculare spinale - Distrofia miotonică - Boli ale neuronilor motori - Paralizii periodice b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.5. Substagiul de Hematologie a. Tematica lecțiilor conferință - Hemoglobinopatii și talasemii - Boli ereditare ale eritrocitelor: deficiența de glucozo-6 fosfat dehidrogenază, deficiența de glutation reductază, deficiența de glutation peroxidază - Hemoliza asociată cu anomalii ale enzimelor glicolitice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Di George, sindromul Wiskott-Aldrich, ataxia-telangiectazia, defecte ale complementului, anomalii ale funcției leucocitelor - Disfibrogenemii - Sistemul HLA b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.6. Substagiul de Oncologie (copii cu sau fără adulți) a. Tematica lecțiilor conferință - Leucemii acute limfoblastice - Leucemii acute mieloblastice. Leucemii cronice - Limfoame - Neuroblastoame - Sarcomul Ewing - Tumora Wilms - Retinoblastomul - Tumori testiculare - Rabdomiosarcoame și leiomiosarcoame - Meningioame - Glioblastoame
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cronice - Limfoame - Neuroblastoame - Sarcomul Ewing - Tumora Wilms - Retinoblastomul - Tumori testiculare - Rabdomiosarcoame și leiomiosarcoame - Meningioame - Glioblastoame b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.7. Substagiul de Oftalmologie a. Tematica lecțiilor conferință - Atrofia optică - Glaucomul - Defectele corneei - Anomalii ale cristalinului - Degenerări ereditare ale retinei și coroidei - Retinoblastomul - Anomalii ale vederii colorate - Vicii de refracție - Afectări oculare în tezaurismoze b
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
retinei și coroidei - Retinoblastomul - Anomalii ale vederii colorate - Vicii de refracție - Afectări oculare în tezaurismoze b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3.-a.8. Substagiul de Obstetrică și ginecologie a. Tematica lecțiilor conferință I. OBSTETRICĂ 1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
mamar. 11. Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină. 12. Noțiuni de contracepție și planning familial. b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3.-a.9. Substagiul de Neonatologie a. Tematica lecțiilor conferință 1. Conceptul de perinatologie și neonatologie (mortalitate perinatală, investigația fetală - profilul fetal). 2. Metode de apreciere a vârstei gestaționale (clasificarea nou-născuților în funcție de greutate, vârstă gestațională: scorul Ballard
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
renale. 21. Malformații genitale; intersexualitate; sindrom adreno-genital. 22. Boli de metabolism. 23. Oftalmologie. Dermatologie neonatală. b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariției bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetică moleculară. 8. Elemente de citogenetică. 9. Oncogene în hematologie. HEMOSTAZA 1. Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării. 2. Hemostaza fiziologică și fibrinoliza. 3. Reglarea hemostazei și fibrinolizei. 4. Explorarea hemostazei și fibrinolizei. ANEMIILE: 1. Definiție, clasificare. 2. Anemia aplastică. 3. Anemia feriprivă. 4. Anemiile megaloblastice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
laborator) (11). Anemii hemolitice. - generalități - clasificare (12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator). (13). Imunoserologia unei anemii hemolitice. (14). Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. (15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. (16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). (17). Sindromul mielodisplazic. (18). Sindromul mieloproliferativ cronic. (19). Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. - Boli proliferative limfatice de graniță. - Generalități limfoame. (20). Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). (21). Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]