286 matches
-
ale cărui încordate vene nobilarul sânge albastru al tatălui asalta mereu întunecatele globule roșii ale mamei, localizate în partea superioară a corpului și din a căror ancestrală alcătuire tânărul nobil moștenise pasiunea, secretă, firește, de a face inele, cercei, mici ciubere și căldări din cositor. Era pan Bijinski, temutul intendent al hatmanului Potoțki, omul despre care se spunea - și faptul era perfect adevărat - că... dar să nu anticipăm. Episodul 109 MAI BINE S-O LĂSĂM BALTĂ Se povestea despre pan Bijinski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vedea, cuvintele nu fac altceva decît să ne accentueze infirmitățile conștientizîndu-ni-le. N-am să Învăț niciodată să scriu proză. Iată, v-am oferit această mostră asemănătoare cu osîrdia celui ce se Încăpățînează să-și care lumina În casă cu un ciubăr sau cu muntele care se cutremură ca să nască un șoarece. Poate că Însăși neșansa vieții mele se explică prin inapetența mea la epic, la a emite cuvinte despre ceea ce văd toți și așteaptă de cînd și-au descoperit graiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dormea tata era un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod de manifestare a spiritului de competiție Preocuparea pentru educația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Câmpulung Moldovenesc, Pentru pâinea de Pecica și Părintele Tănase de la Valea Plopului, pentru iernile înzăpezite și crucea Caraimanului și pentru că fost-am io dus la lucru când s-o-mpărțât norocu’, pentru Grigore Vieru, Zenaida Bolboceanu, Nistru, dealurile basarabene și pentru ciuberele moților și zborul lui Vlaicu, pentru basma, poalele cu colțișori și ițari, pentru Sergiu Celibidache și Sergiu Nicolaescu, pentru Valea Jiului și Coloana infinitului, pentru Timpul și Convorbiri literare, pentru cuțitul lui Pintea și pana lui Cantemir, pentru diminețile răcoroase ale
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va fi! În acest mod vom da de lucrul și manechinelor, că, vorba aia, nu oricine poate fi paparudă-nudă. Și uite așa... și cu ajutorul propagandei făcute de
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va fi! În acest mod vom da de lucrul și manechinelor, că, vorba aia, nu oricine poate fi paparudă-nudă. Și uite așa... și cu ajutorul propagandei făcute de televiziunile străine, vom atrage o mulțime de investitori
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
pui pe brînci. Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de tei, și le umpleau. Ce să facă oamenii! Cît despre
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
un carton rezistent-tip mucava ? ) căci până atunci avusesem doar, păpușele din cârpe făcute de mama sau bunica. Nu m-am bucurat prea mult de acest dar, mult visat și așteptat, căci într-o zi pe când mama spăla rufe în ciubăr ( găletar -regionalism ) am îmbăiat și eu păpușica, la fel cum ne făcea baie mama ... vă imaginați ce s-a întâmplat; mucavaua s-a muiat și a început să se exfolieze fața, iar păpușica a devenit un fel de monstru. Și
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
zolea ( freca) cu o cârpă albă de in iar când ne scotea din găletar eram roșii, ca un rac. Pe timpul acela nu existau șampoane, spumante de baie, halate, cazi cu hidromasaj și cabine de duș. Se făcea baie în găletar - ciubăr, dar nici păduchi nu am văzut. A fost nevoie să treacă mult timp, i-am descoperit după Revoluție. Dehh ... și păduchii au așteptat democrația, iar într-o zi m-am trezit cu acești ,,chiriași'' aduși de copii de la școală. Cam
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
era cunoscut în Greblești și chiar în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. L-am găsit pregătindu-se să-și facă baie: ciubărul era în mijlocul cămăruței, iar pe „plat” - un cazan mare, de tablă, cu apă pusă la încălzit. - Iiii, bine c-ai ven’t, nepoate, să-m’ pui șî mie apă-n cap să mă spăl! - Gata, moșule, îț’ pui! - Da’ une-ai
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă. - Ce naiba, moșule, n-ai șî tale un săpun măi ca
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
adevăr, după cinci-șase oale de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut moșu’. I-am dat două „șarvete” mari, înflorate - unul pentru cap și trunchi, și celălalt mai vechi pentru restul corpului. - Hai, bă, intră, că m-am gătat de regulat!, l-am auzit la
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
ba găleata, Făceai pe șmecheroasa când seara, venea tata: -Ce-i asta Viorică? Pe toate le-ai sucit!. -Se pare Nihălucă, întruna am ,,dormit!”. Încet că trezești ,,zmeii”, i-am mângâiat pe păr Și dorm toți ca purceii, spălați într-un ciubăr. Mănâncă și te culcă, îndată te duci iară. . . Și ești ,,sătul de muncă ”, eu ,,dorm”, din zori în seară!. Ah! . . .Mi-e dor și amintirea când îmi cuprinde gândul, Te chem, Copilărie, și curge, curge rândul!. . . =25 MARTIE 2002= Poezie
COPILĂRIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366572_a_367901]
-
cele ce se întâmplară, Ar vrea să-ntrezărească viitorul. Cu multă stăruință apărară Și i-au transmis neîntinat fiorul; Ar vrea la rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul” Cu stemă vie și nepieritoare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Altare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
Cealaltă dusă,de vânt, O vedem seara o căzătoare stea. Trec prin ușă în ziua de mâine Cuprins de neliniști și de spaime, Marea mă latră ca un câine, Mă feresc ascunzându-mă-n basme. Laptele dimineții Dumnezeu mergând cu ciubărul cu lapte să-l împartă la vărsat peste orașul ce se trezea cu ploapele lipite de somn. Și era o dimineață lăptoasă de nu se vedea om cu persoană și lăptoasă din care oamenii străzii mulgeau lapte într-o ciumbrită
LEGENDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356360_a_357689]
-
tine, Anna mea frumoasă, M-am visat cu tine că veneai acasă Și-acum simt cum arde mâna ta pe frunte, Am venit, bu-nicu, să plecăm la Munte! M-a trezit deodată din vis adevărul, Ploua cu găleata, ploua cu ciubărul, Parc'anume toate mi se pun în cale, Arieșul curge tulburat la vale, Peste locuri unde sunt păduri tăiate Se aud izvoare plângând supărate, Tulnicele sună și prin sate mute Crește iarba înaltă pe cărări pierdute... Răzimați în bâte stau
M-AM VISAT CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370815_a_372144]
-
doream să văd cât mai repede lumea și pământul - sublima și neasemuita creație, a Celui ce Le vede și Le face pe toate, Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și a pus-o pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
face pe toate, Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și a pus-o pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc prea mare nu era unde să mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
iar răspunsul său a fost unul simplu: „așe a fost și la taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
zi: nu-mi pare rau, n-am trăit degeaba. Iată și iată, acestea sunt mărturiile. Reflectă-ți chipul în ochii copilului tău și te vei vedea așa cum ești. Apă curgătoare nu-ți poate reflectă față. Adună-ți apă într-un ciubăr și privește în el. Cel care-ți zâmbește din fundul ciubărului ești tu. Care vrea să iasă la suprafață. Să respire. Faptele tale să-ți reflecte caracterul. Comportamentul să te definească. Nu sili pe altii să-ți facă portretul. Tu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357124_a_358453]
-
iată, acestea sunt mărturiile. Reflectă-ți chipul în ochii copilului tău și te vei vedea așa cum ești. Apă curgătoare nu-ți poate reflectă față. Adună-ți apă într-un ciubăr și privește în el. Cel care-ți zâmbește din fundul ciubărului ești tu. Care vrea să iasă la suprafață. Să respire. Faptele tale să-ți reflecte caracterul. Comportamentul să te definească. Nu sili pe altii să-ți facă portretul. Tu esti așa cum te vede singur Dumnezeu. Nici macar tu nu-ți poți
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357124_a_358453]
-
de la Ion cere învoirea de a intra singur în ogradă. Flăcăul se-ndreaptă tiptil spre ușa chilerului, să vadă dacă are lacătul pus. Găsi ușa închisă doar cu zăvorul, ceea ce-i ușură intrarea. Odată intrat, începe să răstoarne înadins un ciubăr, un putinei gol, râșnița cea cu două pietre mari și alte lucruri ce se găseau în încăperea strâmtă ce-avea perete comun cu cele două odăi ale casei. Hodorogeala din chiler ar fi sculat și morții, cu atât mai abitir
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]