189 matches
-
clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar ca reprezentări decorative în scop de podoabă. Mai rare și uneori
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
un ins s-ar înfățișa la o ceremonie într-un veșmînt de meșteșugar: "Acum cînd anotimpul acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o fetișcană ce nu a cunoscut niciodată străzile orașului cu firmele lor ultramoderne cînd benzina poartă ciuboțele roșii iar toxicomania tinde să devină război mondial cînd undeva în mijlocul oceanului un disperat lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza bruiajului altora cu rentabilitate mai imediată cînd bomba cu neutroni face pipi de emoție înainte de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]