284 matches
-
câteva întrebări - a continuat securistul. Despre ce, mă rog? Să intrăm în casă și ai să afli. „I-auzi, domnule! Se invită în casă parcă-i casa lui mă-sa” - gândea Costăchel în timp ce le deschidea ușa. Căpitanul și-a scuturat ciubotele și a intrat. Cine-i, Costăchele? - a întrebat Măriuca din bucătărie. Avem musafiri. Fi-i pe pace! - a liniștit-o Costăchel. Căpitanul și-a scos un caiet și un creion din buzunar și a deschis vorba: Cum te numeșt? Costache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
au Început ploile și frigul. Eram tare, tare dezamăgită. Tot ce am plăsmuit În gând, În tot acest timp, Începea să se destrame, să umbrească momentul mult așteptat. Era noroi peste tot, și numai Încălțat cu ghete sau chiar cu ciubote de gumă, puteai face față situației. Ce se va alege de rochia mea albă, șosete și săndăluțe? Am adormit cu dorința și speranța că se va găsi o rezolvare și totul va fi minunat, asemenea unui vis de o rară
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ale lui Pâcu. Ca un făcut, Pâcu nu a ieșit cu o iotă din toate ale lui. Ba parcă de această dată a lungit cât a putut mai mult treaba. Întâi a avut de lucru cu scuturatul lulelei de tocul ciubotei. Pe urmă a scos suvacul să-i desfunde muștiucul. Apoi a încercat-o, de mai multe ori, așa „la rece”. Și abia după aceea a îndesat tutunul în cioata de lemn, dar cu mare grijă... Aprinsul bucății de iască a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bine, Pâcule. Măi Dumitre, nu ți se pare că am început să ne bocim ca babele? Ba chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă vrei să atârnăm ciubotele în cui așa dintr-o dată sau...? Sau ce? Sau mai facem treabă până la toamnă? Nici pomeneală de toamnă. Ce, aiestea-s ciubote care să țină până la toamnă? Nu vezi că mai stau doar în două ațe? Au rămas numai potcoavele de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă vrei să atârnăm ciubotele în cui așa dintr-o dată sau...? Sau ce? Sau mai facem treabă până la toamnă? Nici pomeneală de toamnă. Ce, aiestea-s ciubote care să țină până la toamnă? Nu vezi că mai stau doar în două ațe? Au rămas numai potcoavele de ele. Văd eu bine, dar de un drum tot mai sunt bune. Și apoi om vedea... Un drum treacă-meargă, dar mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cap a mirare: „Tare mai știi să te bagi în sufletul omului, mehenghi bătrân ce ești!” Pâcu, care a băgat de seamă acest lucru, i-a răspuns lui Dumitru pe măsură: „Știu să intru în sufletul omului, dar nu cu ciubote cu tot, băiete!” Apoi de aici noi om lua drumul spre casă, iar voi... al cărăușiei - a vorbit moș Dumitru, cu oarecare tristețe în glas. Hliboceanu a făcut semn de adunare către ceilalți cărăuși. Toți au venit și s-au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dumneata la Talmud nu se spune așa - l-a întâmpinat Pâcu. Nu spune la Talmud, dar se spune la dumneavoastră și nu-i nimic rău în asta. Am mai ieșit oleacă din casă, jupâne. Și cât ne or mai ține ciubotele nu ne-om lăsa de cărăușie - a mărturisit moș Dumitru râzând. Atunci bine ați venit, gospodarilor, și Cel de Sus să vă dea sănătate! Până una-alta, ia spune-mi dumneata: îs bune socotelile așa cum le-au gândit oamenii? - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
râs, Pâcu s-a apucat să grăiască: De mâncat am mâncat - să trăiască Măriuța. De băut... nu prea - aici îi vinovat Costache. De râs... nici atâta - aici sunt vinovat eu... Așa că... la culcare, logofete, că ți-o intrat apă-n ciubote! Da’ ce crezi tu, Pâcule? Scapi tu așa ușor în seara asta? Ia ți adio de la gândul ista și mai degrabă gândește te ce ai să ne povestești! - l-a luat din scurt moș Dumitru. Iertați matale cuvântul cel prost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
doi bătrâni la familia cărăușilor, zilele și nopțile nu mai păreau așa de lungi... Totul intrase pe făgașul firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de pânză albă. Când l-a văzut pe Hliboceanu - aproape despuiat - întins în crivat, i s-a tăiat răsuflarea. Întotdeauna l-a văzut numai îmbrăcat ca un haiduc: cămașă albă peste care se încolăcea chimirul lat plin de ținte strălucitoare, ciubote înalte și pălărie cu boruri largi. Pe umeri purta o jiletcă neagră de culoarea pantalonilor. Acum însă... După această clipă de descumpănire, Măriuța și-a revenit și s-a apucat să-l ajute pe Cotman, care lucra cu mare îndemânare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vr-uut să mor depar-te de ghe-touu. Ca un câinee vagabond lângă un mai-da-n pără-ssit.... Antoniu Îl ajută să se ridice În capul oaselor, așezându-i cu grijă picioarele pe pământ, lângă pat și vârându-i-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dansează pe spumă... și scutură dintr-un șal cu nuferi portocalii. - Taci, făăăă, taci dracului cu interbelisme de-astea, mi se-apleacă... Hai, mai bine, jos textilele! Muza se codește puțin, din principiu, dar se execută, își scoate mai întâi ciubotele cu ștrasuri, pe talpa cărora i s-a prins gumă de mestecat și-un fluturaș de reclamă, „Vrei să ai un corp de invidiat?”. Cred că numărul patruș’ unu spre patru’ș doi... Rămâne în șosete de lână gri. Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
hodoronc-tronc, apare această domnișoară bătrînă, nu era deloc în vîrstă K.F., ba era chiar și foarte atrăgătoare la prima vedere, dar tot fată bătrînă era, el se pricepea bine la oameni, mai ales la femei!, vine și se vâră cu ciubotele în cele mai delicate planuri ale sale. Cu obișnuința unui vechi și experimentat detectiv și-a pus prima întrebare firească, dar a pus-o cu voce tare: "De unde știți că sînt interesat în chestiunea asta, a fericirii?" K.F. a schițat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o cocioabă. Majdolin vindea orez, ca și Murad. În aceeași curticică, uniți în fapte, vindea orez și Mohamed, și Mahmud. Ralco vindea, fireștemente, orez, gard în gard cu Rosyr, mare cultivator de orez Uncle Ben. "Și cine ne mai repară ciubotele?" a întrebat deloc retoric Magda U.. Toate cizmăriile deveniseră "privatizări Est-Star". Clone de depozite en-gros (Rezan En-Gros, Rozita En-Gros, Mahfuz En-Gros, Al Maïsa En-Gros, Kapadocya En-Gros, Hama En-Gros) păreau că nu fac vreo vînzare. Nimeni nu cumpăra nimic, am probat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu știa să pregătească mâncarea, să aranjeze casa și ograda, să execute toate fazele olăritului. Premiul Întâi și diploma de absolvire a patru clase au coincis cu cea mai tristă vacanță de vară. Victor lucra din ce În ce mai puțin, banii erau cu ciubote roșii, cu bruma de câștig a cumpărat o mânză și o căruță ușoară cu care să aducă lemne și să care oale la târg și prin satele din apropiere. În zile de sărbătoare, Valerică mergea cu tatăl său să vândă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
băltoacă, tușe de lumină și de noroi pe tălpi. Colbul drumului, făină cernută din cer, de sub roțile Carului Mare direct în scutece, de Crăciun, de Paște, când noițele, precum mugurii viței de vie, dădeau în pârg. Trebui sî li cumpărăm ciubote, omule, nu vezi cum sî uită calicii iștea de vecini? Vini Paștili, a noștri o rămas di râsu satului, trii perechi 200, trii sumani 300, trii căciului 200. Ai luat salaru, cu 1000 di lei îi înnoim oleacă. Om singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
minute bune, timp În care cei doi și-au făcut de lucru cu ceștile de cafea, directorul a deschis vorba: ― Cum credeți că trebuie să ne comportăm pe viitor cu acest mancurt care a intrat și continuă să calce cu ciubotele În sufletele și conștiința noastă? ― Trebuie să-i inducem ideea că pierderea cunoștinței este o problemă de sănătate foarte gravă, cu urmări neprevăzute. La aceasta se adaugă traumatismul cranian, care nu se știe ce urmări poate să aibă. Acestea sunt
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
audă și securistul: ― Dacă Își rupea falca, umbla cu botniță, ca vițeii, când vrei să-i Înțărci... ― Dar de nu era nasul, Își belea obrazul - l-a completat altul, cu icnet de râs. ― De unde obraz, frate? Mai subțire era talpa ciubotei lui Ivan. A lui Ivan care a călcat țara asta În picioare... Îi cunosc foarte bine, fiindcă am avut de-a face cu ei! - a intervenit cu năduf alt pacient. ― De unde se deduce că Dumnezeu nu bate cu bățul. Vede
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ai dreptate, Ghiță, nu e-n stare, încuviință celălalt. De-aia n-ar fi rău să-l mutăm pentru o vreme pe la guvern, ca să-nvețe și el, mă, o meserie, că nu știe să facă nimic!... E revoluționar de profesie! Ciubotă, cizmă!... Nando Rossi îl ascultă pe demnitar mai întâi mirat, apoi începu să zâmbească. Dar vezi tu, Ghiță, continuă bărbatul cel jovial, cum vine socoteala: omul nostru se mângâie cu gândul că ar fi putut să ajungă mare savant, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o voce groasă și behăită, ca un ecou: Daaaaaa.... -Taci, măi, că tu nu te pricepi decât la ode închinate partidului! îl puse la punct poetul pe guraliv. Să vii la mine, să-ți dau vacs, ca să-mi lustruiești bine ciubotele!... Toți râseră. În acest timp, individul cu înfățișare de mops, care până atunci se ținuse deoparte, ieși din umbra casei scărilor și se apropie cu pași măsurați de grupul de studenți, fără ca nimeni să-l ia în seamă. Ne-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Vodă, măi gloată nevrednică! Și tot el a fost alături de Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu cojoace mițoase, opinci și măciuci de carpen ca niște mișei. Și s-a încins cu brâie de mătasă, nu cu lutină calicească de haldani și de coji de tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
duhoarea care le-a adus porecla de mârlani parfumați. Nici prin gând nu le trece că bazonarea pantalonilor nu-i o peticire a rupturilor, ci un metod de îmbunătățire a trăiniciei stofelor la fese și la genunchi. Dar și la ciubote noi, noi ne batem pingele peste pingele și plachiuri oțelite pentru a le spori grosimea și durata de folosire... Dar ce știu ei?... că doar la gurgui nu poți aplica plachiuri și nici la berneveci bazoane... Cu grijă 'coane că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]