104 matches
-
și ale slujbelor rămân goluri economice pe cari le împle un element străin - evreii. Unde bacalul boierit ș-au închis dugheana și-au deschis - o evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ș-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul și-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi vodă era cu mînele legate, temîndu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fapt atestat și de un raport al protopopului Vasilache din 28 octombrie 1808, făcut către Mitropolie, referitor la contribuția obștească. Cel care a susținut campania de adunare a banilor "cu talgerul" a fost preotul Timotei. Biserica aceasta a aparținut cândvabreslei ciubotarilor ruși, fapt ce rezultă dintr-o inscripție de pe clopotul mare, făcut de aceștia în anul 1849 și pe un policandru din anul 1853. În luna martie a anului 1897, biserica prezenta mai multe crăpături mari, până la fundație, fapt ce a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche el bate de trei ori.” (M. Eminescu, I, 93) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ajungând acolo toamna târziu, m-am așezat în gazdă la Pavăl ciubotarul, din ulița Rădășenii, unde erau și ceilalți tovarăși ai mei.” (I. Creangă, 53) „Tu trebuie să uiți ce-ai fost, ce ești - Semnul durerii singur va rămâne.” (A.E. Baconsky, 136), • pronume (adjective pronominale): „În van mai caut lumea-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ciudă încaltea când ai fi și tu ceva și de te miri unde, îmi zice cugetul meu". Nică a urmat cursurile Școlii Domnești din Târgu-Neamț, apoi pe cele de la Școala de Cateheți din Fălticeni, a stat în gazdă la Pavel Ciubotarul, avea diverse raporturi cu Ion Mogorogea, Gâtlan, Trăsnea, Oșlobanul, cu " fabrica de popi din Fălticeni" și o anume poziție față de manualele școlare aride și față de învățarea mecanică. Partea a IV-a începe cu tristețea protagonistului, care este nevoit în toamna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cultura și Învățământul Încât s-a format o Întreagă pleiadă de intelectuali pe care A. Măcriș Îi menționează În Miscellanea (2011) În afară de câțiva citați deja: Dionis Tomazoglu, membru al Uniunii scriitorilor din România, Nicolae Baboglu, Ștefan Coroglu, Tudor Zanet, Petru Ciubotar, Ștefan Bulgar, Liuba Cimpoieș, Guboglu Maria, Marunevici, Olga Caranastas, V.I. Sârf, Ion Dron, D.Nicoglu, Angheli, ș.a. Populația găgăuză deși se prezintă cu o cultură europeană, În privința etnogenezei nu s-au stabilit date certe; continuă o pluralitate de ipoteze. Ipoteza
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă, Vescan, și alții. Aceste nume acum au dispărut, dar se găsesc În Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș și Toplița. Români În Remetea mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani români tocmai ieșeau dintr-o cârciumă din apropiere. „Iată românul d-voastră ! Iată și evreul meu !”, le-a replicat P.P. Carp colegilor săi (Gh.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu care lucrează în cursul anului și s-o mînuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pămînt, și furca, cu care ridică de trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrarul și morarul, ca semn de bărbăție și spor la lucru. De Anul Nou să bei vin roșu, ca să-ți înnoiești sîngele. (Gh.F.C.) Anus Să nu se spele rufele unui copil pe dos pînă nu va împlini trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Aceste „solidarități de tip citadin”, după cum le denumește autoarea studiului, au o veche tradiție în cadrul spațiului ritualului religios. Sunt citate exemplele breslei bărbierilor din București, organizatoarea unui praznic anual pentru sărăcime de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea lor, sau cel al breslei ciubotarilor din Botoșani, care sărbătoreau praznicul Sfinților Voievozi „nu cu mese între ei, ci cu ajutoare și hrănirea săracilor. Sărăcimea orașelor mari cunoștea bine acest calendar religios și onora cu prezența sa tipul de mese comune amintit mai sus” (apud Pavlescu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ticăloșie peste tot! Mă tot frământ și mă tot zbucium să găsesc obiectul sau lucrul care mi-ar permite să mă prezint onorabil în fața Ta fără "a da cinstea pe rușine", după cum ar spune Nică al lui Ștefan al Petrei Ciubotarul nemuritorul creator al povestirii " Capra cu trei iezi". Pe de altă parte, Doamne, mi se pare deplasată rău, chiar condamnabilă inițiativa Ta cu peșcheșurile și cadourile astea obligatorii. Eu, în naivitatea mea, am crezut că Tu, care ne-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat pușca sa de vânătoare și-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plătească "fântuirea". A doua zi, trebuia să achite o sumă enormă, pentru a acoperi datoriile către stat. S-a-ntâmplat că peste noapte, șura noastră a ars complet. Noroc c-au intervenit vecinii Serafim Grigoraș, Ion Lavric, Moloci Ion, familia ciubotarului și-au scos vitele, salvându-le. Cu noaptea-n cap, Grecu, cârciumarul a venit la tata speriat că-l paște pușcăria și-i propune să cumpere șura de la el, că-i nouă și încăpătoare. Fără a sta mult pe gânduri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere, curățându-și pușca de vânătoare. E bine să ne reamintim cuvintele înțeleptului Esop, cel care le-a spus unor copii ce făceau haz de cocoașa lui: "Eu îmi port infirmitatea în spate, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a potolit le-a dat la copt. Ce mai sfârâia carnea! Cu cât auzeam mai bine sfârâielile, cu atât ne părea mai mult că auzim gemetele Joianei și părerea ei de rău că ne lasă singuri, cu Joica. Vecinii, familia Ciubotarului (celui orb) au venit în grabă să ne compătimească și să ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb, Ciubotarul. Plivitul straturilor În grădina de legume din spatele casei, de cum se topea zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
manifestări festive atât de zgomotoase încât îi irită pe ceilalți săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
elementelor de gramatică românească sau a unor lucrări întregi de comentarii ale Bibliei, fapte ce îl fac pe narator să exclame: „cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește!Departe de supravegherea părinților și locuind împreună cu unii colegi și cu gazda lor, Pavel ciubotarul, tânărul duce o viață boemă, și se lasă introdus în cultura cârciumii. Naratorul schițează portretele prietenilor săi, pe baza abilităților sau atitudinilor lor definitorii: moș Bodrângă, care cântă din fluier; Oșlobanu, om de la munte, poate ridica și căra o căruță
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nică eliberându-i pupăza, scrie Constantinescu, este una dintre acele figuri care, pentru a-l educa pe tânărul Creangă, recurg la „farsăîn detrimentul unei predici despre moralitate. Alte figuri considerate de ea relevante pentru o astfel de analiză sunt Chiorpec ciubotarul, moș Bodrângă și acele femei bătrâne care vindecă prin leacuri băbești. Descrierea de către Ion Creangă a vieții de la seminar și a metodelor pedagogice au fost și ele puse de criticii literari în legătură cu aspectele mai complexe ale părerilor sale despre lume
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]