104 matches
-
Iacoban, „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale,„Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, comediile muzicale „Franțuzitele” de Magda Duțu și „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbații” de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan sau „Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger. A fost protagonist al sute de spectacole de teatru, de divertisment și musicaluri și a lansat o serie
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea, uscarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capre, obținându-se talpă, „săftian”, teletin și meșină. Cel mai mare centru de prelucrare a pieilor era orașul Botoșani. În 1831 lucrau acolo 287 de meșteri pielari, cojocari etc.. În 1845 numărul lor era de 785, dintre care 231 erau ciubotari, 152 blănari, 125 tălpălari, 84 cizmari, 75 cojocari etc. Romanul avea în 1845 - 459 meșteri și lucrători în ramura pielăriei, Focșanii - 297, Târgul Piatra - 260, Tecuci - 196, Târgul Neamț - 154, Odobești - 118 etc.. Informațiile nu ne îngăduie să facem aprecieri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ridicolul nu arde, nu ucide, mai ales la București. Așa Încît i-am văzut. Și nici măcar nu am putut rîde, după cum ne Îndemnau imaginile, din care nici una, În afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot Închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică În favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cojocarii, și ei atestați în veacul al XVII-lea, cu siguranță în epoca lui Matei Basarab și Vasile Lupu. în condicile de vamă și în privilegiile comerciale există puține informații în legătură cu materialele din care se produceau încălțările. O breaslă a ciubotarilor există însă și membrii ei erau înstăriți, semn că meșteșugul lor era eficient. Izvoarele ne vorbesc, la fel, despre calapodari, specializați în confecționarea unor botine cu toc înalt. Dacă slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai puțin de lucru (coafura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor. Puțin mai la deal la capătul de sus al Uliții Mari - cumnatul lui Vasile Lupu voievod - Iordache Cantacuzino în 1640 a ridicat o biserică care se “pronumește” Tălpălari... de la breasla “tălpălarilor”. Și sigur că alături de tălpălari s-au așezat ciubotarii care erau destui ca să ocupe o uliță întreagă căreia să-i rămână numele de Ulița Cioubotărească. Și această uliță este veche, fiindacă la 18 decedmbrie 1664 (7173) aflăm de “Un zapis de la Andrei Abăza biv cămăraș precum au vândut... niște
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm. --Desigur, părinte. În Armenime. Și la 15 iunie 1693 (7201) aflăm de la “Avraam armanul, i cu cumnatu... Cârste ficiorul lui Moisă năsturariului” că pentru 7 lei au zălogit la “Vlădica Grigorie” un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care făceau diferite munci. Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar - timp în care abia s-a uscat cerneala din celălalt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
toată ziua-și făcea de lucru. Lega cărți, lucra roți foarte solide, zugrăvea icoane pe scânduri mici geluite, pe care le dăruia oamenilor din sat. Tot ce-i trebuia lui însuși își făcea singur. El era cusătoreasa, spălătoreasa, croitorul și ciubotarul sau propriu. Nu mai pomenim cumcă era și bucătarul său propriu, căci mânca foarte rar la masa frațîni-său. Darul ce-l bucura mai mult în lume și care-l primea de la orcine cu plăcere și recunoștință erau oalele nouă nesmălțuite
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
casa cutărui sau cutăruia, mulți în sfârșit caută prin bani și stăruințe să ajungă la sfântul privilegiu. Se naște o mișcare nesănătoasă în societate, nu bazată pe muncă, ci pe privilegiu. Pe când comerciantul din Lipsca căuta să-și adaogă milioanele, ciubotarul din Germania să-și înmulțească mușterii, negustorul și ciubotarul românesc caută să devie boier. Dacă cu această boierie ar fi fost combinată arta războiului, ca în evul mediu, de sigur că cavalerii cotului și ai calupului ș-ar fi exercitat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bani și stăruințe să ajungă la sfântul privilegiu. Se naște o mișcare nesănătoasă în societate, nu bazată pe muncă, ci pe privilegiu. Pe când comerciantul din Lipsca căuta să-și adaogă milioanele, ciubotarul din Germania să-și înmulțească mușterii, negustorul și ciubotarul românesc caută să devie boier. Dacă cu această boierie ar fi fost combinată arta războiului, ca în evul mediu, de sigur că cavalerii cotului și ai calupului ș-ar fi exercitat mai departe pacinica și mult folositoarea lor meserie, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ale slujbelor rămân goluri economice pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-au închis dugheana, și-au deschis - o evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi Vodă era cu mînile legate, temîndu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ale slujbelor rămân goluri economice pe cari le împle un element străin - evreii. Unde bacalul boierit ș-au închis dugheana și-au deschis - o evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ș-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul și-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi vodă era cu mînele legate, temîndu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de familie, situație prea bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înaintașul lor, soțul unei văduve, avusese meseria de rotar de la care a derivat a Rotăriței sau Arotăriței. Modul acesta de formare a numelor proprii în onomastica românească este ceva obișnuit. Mai întâlnim la Torcești pe Ioniță morar, Irimia morar, Costandin ciubotar și Enachi crâcimar (crâșmar). În catagrafiile din 1831 și 1845 regăsim cu aceeași meserie urmași ai celor din 1774, cum ar fi Mihăilă sin (fiu) lui Ioniță morariul, în 1831, apoi Ion sin Mihăilă morariul în 1845, observându-se trecerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost acoperită cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu care lucrează în cursul anului și s-o mînuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pămînt, și furca, cu care ridică de trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrarul și morarul, ca semn de bărbăție și spor la lucru. De Anul Nou să bei vin roșu, ca să-ți înnoiești sîngele. (Gh.F.C.) Anus Să nu se spele rufele unui copil pe dos pînă nu va împlini trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciudă încaltea când ai fi și tu ceva și de te miri unde, îmi zice cugetul meu". Nică a urmat cursurile Școlii Domnești din Târgu-Neamț, apoi pe cele de la Școala de Cateheți din Fălticeni, a stat în gazdă la Pavel Ciubotarul, avea diverse raporturi cu Ion Mogorogea, Gâtlan, Trăsnea, Oșlobanul, cu " fabrica de popi din Fălticeni" și o anume poziție față de manualele școlare aride și față de învățarea mecanică. Partea a IV-a începe cu tristețea protagonistului, care este nevoit în toamna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
manifestări festive atât de zgomotoase încât îi irită pe ceilalți săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
elementelor de gramatică românească sau a unor lucrări întregi de comentarii ale Bibliei, fapte ce îl fac pe narator să exclame: „cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește!Departe de supravegherea părinților și locuind împreună cu unii colegi și cu gazda lor, Pavel ciubotarul, tânărul duce o viață boemă, și se lasă introdus în cultura cârciumii. Naratorul schițează portretele prietenilor săi, pe baza abilităților sau atitudinilor lor definitorii: moș Bodrângă, care cântă din fluier; Oșlobanu, om de la munte, poate ridica și căra o căruță
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nică eliberându-i pupăza, scrie Constantinescu, este una dintre acele figuri care, pentru a-l educa pe tânărul Creangă, recurg la „farsăîn detrimentul unei predici despre moralitate. Alte figuri considerate de ea relevante pentru o astfel de analiză sunt Chiorpec ciubotarul, moș Bodrângă și acele femei bătrâne care vindecă prin leacuri băbești. Descrierea de către Ion Creangă a vieții de la seminar și a metodelor pedagogice au fost și ele puse de criticii literari în legătură cu aspectele mai complexe ale părerilor sale despre lume
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul 1845. Astfel, în acest an, din totalul familiilor existente, cele ale meșteșugarilor reprezentau 30%, iar cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]