2,120 matches
-
intelectualul francez de stînga care e și rafinat e subtil, e paradoxal. L.G.: Care credeți că e sincer de stînga? Al. P.: Eu nu știu ce e aceea om de stînga! Știu că un om de stînga este un om care are ciudă pe alții. Ăsta e omul de stînga : are ciudă și invidiază pe alții. Și pe cine invidiază francezii nu știu. Pe cine găsesc de invidiat în lume. Fiindcă sunt și anumite chestii care arată că în Franța este un popor
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
subtil, e paradoxal. L.G.: Care credeți că e sincer de stînga? Al. P.: Eu nu știu ce e aceea om de stînga! Știu că un om de stînga este un om care are ciudă pe alții. Ăsta e omul de stînga : are ciudă și invidiază pe alții. Și pe cine invidiază francezii nu știu. Pe cine găsesc de invidiat în lume. Fiindcă sunt și anumite chestii care arată că în Franța este un popor în care o parte din el este corupt mental
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
studiu recent al Ancăi Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor, apărut la Polirom, cu un cuvînt însoțitor semnat de Andrei Pleșu. Un eseu elegant, fără crispări și obtuzități calp-savante, lucrat cu un soi de envie care mai că-ți face-n ciudă. Citindu-l, îți spui că la fel or fi arătat, în Anglia lui Thomas a Beckett sau la Antimul Rugului aprins (distanțele de toată mîna contează prea puțin), însemnările pelerinilor. Ale oamenilor care, cîtă vreme iscodeau, pios, după afinități, nu
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
văzut întâia oară pe Schiller după ce au audiat amândoi o prelegere la Yena (7.06.1788). Tânărul ardea de nerăbdare să se apropie de marele scriitor, să-i strângă mâna cu adorație, dar n-a fost băgat în seamă. De ciudă l-a socotit pe maestru un egoist. Atunci scânteia comunicării și a ,afinității lor elective" nu s-a aprins. După șase ani îi descoperim însă lepădând toate reticențele, deschiși unul față de celălalt, judecând întâmplările vieții și prin prisma celuilalt devenit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
între rahat și căcat." Cu toate că, după calitatea lor, o mare cantitate din versurile lui Evtușenko se află chiar "între rahat și căcat". ("...am fost îngrozit de câte versuri proaste am scris" - afirmă el, cinstit, în carte). Lui Evtușenko îi e ciudă că nu mai puțin celebrul poet Iosif Brodski, eliberat cu ajutorul lui Evtușenko din deportarea sa în Nordul țării, într-o zi, la un restaurant, a refuzat să îmbrace haina pe care acesta i-o oferise (te pomenești că una smeurie
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
o scurtătură spre intimitate, bărbații în special, încep să se teamă de o relație adevărată și în 209 Preot Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vieții..., pp.77-78. 210 Ibidem. 211 Ibidem. 212 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 215. 27 ciuda singurătății adânci nu mai sunt capabili să-și dăruiască inima unei femei adevărate. În continuare vom trece în revistă principalele neadevăruri pe care pornografia le promovează: *Femeile nu sunt ființe umane. Femeile prezente pe revista Playboy sunt denumite iepurași, fiind
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
atunci li se va spune că Barbara Stevens a rugat să-i fie reținută. Sînt sigură că dna Goudreau a auzit despre ea de la Bérard; se spune că ea nu are pic de gust, interveni Barbara, cu o notă de ciudă. — Și, quarto... continuă triumfal Miss Andrews. — Cum așa, quarto? se miră Mrs. Stevens, care nu urmărise decît vag disertațiile mondene ale secretarei sale, în timp ce-și punea un capot din dantelă, stropit cu violete mari de o nuanță strălucitoare
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
fantezist, care îl face pe cititor (în orice caz, pe un cititor ca mine) să se simtă un bărbat greoi luat la dans de o fată exuberantă. Alex. Ștef|nescu Este ora opt și două minute, își spuse Armand cu ciudă că a întârziat la întâlnirea programată în vis...Visul de ieri noapte... deși nu era primul de acest fel, îl avusese ani întregi, dar spre deosebire de alte dăți, necunoscuta nocturnă și-a ridicat vălul și el a putut, în sfârșit, să
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
jumătate bucuros că se grăbea sămi aducă ce-i cerusem. Știam că are Întotdeauna pregătite câteva materiale ce-ar fi putut sluji la te miri ce, iar dacă nu le aveai, până făceai formele, până obțineai aprobările, te lăsai păgubaș. Ciuda pentru lipsa de respect cu caremi tratase paltonul Îmi trecuse mai ales când l-am zărit Întorcându-se tot Într-o fugă cu ce-i cerusem. Hai să facem repede o capcană, i-am zis ieșind din groapă. Am apucat
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
înfurie și mai rău o trag spre mine o înalț un pic peste un nor obez și-o proptesc cu spatele de rai într-o poziție care să-mi convină îi rup chiloții fragezi și transparenți o penetrez cu multă ciudă și cruzime / unghiile ei îmi joacă prin măruntaie ca niște cuțite de silex limba e gata să mi-o înghită cu primul vaiet plăcerea ne îmbracă într-o singură epidermă ce miroase a fructe de mare Iartă-l Doamne pe
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâȚă trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-132a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. Avem, de asemenea, o altă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
propriei raportări la o ipostază paternă dominantă, „de la nașterea fiului până la moartea tatălui”: „Lui François i se părea de-a dreptul idiot să se enerveze Împotriva tatălui său după atâta timp. Dar nu se putea stăpâni. Nu Îi era doar ciudă pe tatăl lui pentru că Încercase uneori să-i impună propria lui concepție despre frumusețea feminină. Era vorba de toate celelalte, tot ceea ce tatăl lui crezuse necesar să-i transmită, să-i insufle, să-i impună, felul acela al lui de
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
dogma învierii, aflată în unitate organică cu etosul și cu viața Bisericii, deformează perspectiva sa în legătură cu omul, care nu poate pretinde Bisericii opțiuni după bunul plac. Fiecare, în conștiința sa, poate alege să fie incinerat, deoarece, din fericire și spre ciuda stăpânilor financiari, Dumnezeu ne-a creat liberi, însă noi am înțeles libertatea, nu ca pe o asemănare cu Creatorul, ci ca pe o obrăznicie, alegând diferite conduite contrare firii, cum este și aceasta a arderii trupului după moarte - produs patologic
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
se "grăbească" (deci să greșească) folosind metafore rare; avertismentele nu privesc doar actul poetic, ci însăși existența poetului din afara scrisului, totul culminând cu o punere la punct derutant-apodictică: Nu te grăbi să folosești metafora rară / tenebroasă ca o femeie-n ciuda pielii sale albe / nu te grăbi în paharul cu ceai să dizolvi nici o-ntrebare cum zahărul / nu te grăbi să te trezești cum aparatul de radio / (acest cocoș modern) nu te grăbi să adormi / căci visele decisive te-așteaptă-n afara somnului
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
scăpase câteva lacrimi. M-am întors și m-am repezit direct în baie să-l ușurez. Scrâșnea din dinți. "Sfigmosul! Mi-ai înnebunit sfigmosul!" Pulsul, într-adevăr, mi-o luase razna. Din clipă în clipă așteptam să leșin. Mi-era ciudă că pierdeam trenul. Mi-era ciudă că mă întorsesem din drum. Una din cele mai profunde superstiții ale mele este să nu mă întorc din cale. Mi-e frică să nu pățesc ceva rău apoi. Știu că nu-i adevărată
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
și m-am repezit direct în baie să-l ușurez. Scrâșnea din dinți. "Sfigmosul! Mi-ai înnebunit sfigmosul!" Pulsul, într-adevăr, mi-o luase razna. Din clipă în clipă așteptam să leșin. Mi-era ciudă că pierdeam trenul. Mi-era ciudă că mă întorsesem din drum. Una din cele mai profunde superstiții ale mele este să nu mă întorc din cale. Mi-e frică să nu pățesc ceva rău apoi. Știu că nu-i adevărată teama mea. Mi-a adeverit-o
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
cal, prezentîndu-i-o cititorului, cu fustele-n cap, spre a-i admira... Iată ce însemna, în acel secol, a trezi apetitul pentru lectură! Anna Karenina se ucide (nu se sinucide!), se distruge ca și cum ar sparge un porțelan foarte frumos, făcîndu-i în ciudă amantului! Interpretare hazardată? Nicidecum. "Sufletul slav", neică! În adolescență, eram atît de emoționat la o primă lectură din Dostoievski, sau Blecher, sau Meyrink ("Golem", citit la Curtea de Argeș, într-o vacanță), încît nu pricepeam aproape nimic, tremurînd, literalmente zguduit ca de-
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
vreun răspuns, arătând, laconic, cu degetul omnibusul, ceea ce îl făcu din nou pe vizitiu să înceapă să tragă de cufărul meu. Ce să fac? Pe de o parte nu puteam rămâne acolo toată noaptea, pe de altă parte îmi era ciudă să cedez și să trag la Brofft, cu atât mai mult cu cât aveam despre o gară concepția vest-europeană că acolo se cuvine să aștepte mai multe birje. Mi-am amintit însă că tovarășul meu german de călătorie îmi spusese
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
sunt de acord cu tine sau că sunt. Repet, a fost doar o curiozitate. Am ascultat-o de câteva ori pe Monica la radio și mi-a placut că râde foarte mult. Foarte frumos scris... Dar știi ce mi-e ciuda mie? Că am ajuns să ne mirăm tocmai de prezență bun-simt-ului, nu de lipsa acestuia... Asta nu înseamnă că suntem din ce in ce mai săraci? am văzut emisiunea de aseară și mi-a plăcut mult. în mod specia mi-a placutl intervenția fotografului
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
se angaja într-o aventură sau alta, într-o încercare sau alta, că ea nu va duce nicăieri, că nu-i va lăsa, din nou, în gură, decît gustul binecunoscut al cenușii. (îndrăznesc să emit ipoteza freudiană că tocmai această ciudă neputincioasă ar explica limbajul amoros frust, - atît de surprinzător pentru un om de delicatețea lui - în legătura cu diverse femei pe care le dorește, limbaj care a stîrnit indignarea multor spirite pudibonde, și nu numai...). Oricum ar fi, mi se
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în scara corăbiei noastre. și rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le toarnă porcărioare în urechi sau le miră sub tricouri țîțișoarele calde și amețite... roșie e poezia din curtea ca un trup mustind de-adrenalină din degete picurînd - multă
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
la coș, nu numai că se lasă de înțeles că o femeie se poate împlini în adulter mai mult decît în căsnicie, dar pe deasupra este înfățișat tabloul degenerării morale la care femeia se poate preta spre a-i face în ciudă soțului. Într-o scenă înmărmuritor de scandaloasă, Sinești îi aruncă în față soției: ,Cum să uit că, ani de zile, ca să fii a mea, eram nevoit să te amețesc mai întîi cu alcool?" Iată pînă unde poate merge perversiunea misogină
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
realizatoarea, familia e familie, iar "Surprize, surprize" este Ștefan Bă... A, nu, Doamne-scuză-mă: am impresia că m-am încurcat din cauza emoției! Și chiar așa e: - Noa-noa, vezi că le-amesteci, bădițule!, îmi atrage atenția Haralampy. - Da, și?, îl întreb cu ciudă. Dacă e televiziune publică, domnu' vecin, eu n-am voie să mă exprim? N-am dreptate să mă revolt? Adică alții au voie să-și descarce poverile familiale la televiziune, iar eu nu? Eu nu-mi plătesc dările și abonamentul
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de foarte timpuriu. La căminul cultural, care și-acum se mai ține Într-o rână, NICU se producea cu scheciuri și poezioare satirice de el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
are dreptul inclusiv la fotocopierea dosarului. CEDO distruge astfel o cutumă instaurată În perioada sovietică - dosarul este secret, nu se copiază! - perpetuată, procurorii, despre care tot Curtea a spus ca nu sunt magistrați independenți ci doar agenții puterii executive. In ciuda unor eforturi disperate de a servi interesul unor securiști bătrâni și proști, inadaptați la o societate democratică și la statul de drept, Conducerea Parchetului General, restantă la cursul de drepturile omului, Împreună cu Agentul guvernamental al României la CEDO, au eșuat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]