115 matches
-
de la Mitch. —Noroc diseară. Îți vine să crezi că se întâmplă amândouă deodată? am întrebat. — Nu. Trebuie să fie un semn. Sună-mă mai târziu dacă ai nevoie să vorbești. Următorul telefon a fost de la Jacqui. Sunt îndrăgostită de Joey Ciufutul. —Și Joey Ciufutul ce părere are despre asta? —Joey Ciufutul e îndrăgostit de mine. Mi-ar plăcea să văd cu ochii mei. Putem să ieșim undeva într-o seară? Toate companiile de taxiuri din Manhattan fuseseră luate cu asalt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
diseară. Îți vine să crezi că se întâmplă amândouă deodată? am întrebat. — Nu. Trebuie să fie un semn. Sună-mă mai târziu dacă ai nevoie să vorbești. Următorul telefon a fost de la Jacqui. Sunt îndrăgostită de Joey Ciufutul. —Și Joey Ciufutul ce părere are despre asta? —Joey Ciufutul e îndrăgostit de mine. Mi-ar plăcea să văd cu ochii mei. Putem să ieșim undeva într-o seară? Toate companiile de taxiuri din Manhattan fuseseră luate cu asalt și am ajuns ciuciulete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întâmplă amândouă deodată? am întrebat. — Nu. Trebuie să fie un semn. Sună-mă mai târziu dacă ai nevoie să vorbești. Următorul telefon a fost de la Jacqui. Sunt îndrăgostită de Joey Ciufutul. —Și Joey Ciufutul ce părere are despre asta? —Joey Ciufutul e îndrăgostit de mine. Mi-ar plăcea să văd cu ochii mei. Putem să ieșim undeva într-o seară? Toate companiile de taxiuri din Manhattan fuseseră luate cu asalt și am ajuns ciuciulete de la metrou până acasă; punga pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întotdeauna. Înainte de a mă culca, am mai sunat o dată la Jacqui. Mă obișnuisem să nu-mi răspundă, așa că am fost foarte surprinsă când a răspuns. —A-lllloooo. Părea să respire greu, gâjâit. —Eu sunt. Care-i treaba cu tine și Joey Ciufutul? —Am stat în pat de vineri seară. Abia ce-a plecat. Așadar, îți place de el? —Anna, sunt înnebunită după el. Capitolul 39tc " Capitolul 39" A ținut morțiș să-mi spună povești despre cât de grozavă fusese partea de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
locuri cât mai aproape de ei. Locurile cele mai râvnite au fost cele față în față cu îndrăgostiții. —Uită-te la fața lui Joey, mi-a șoptit Teenie. Era ciudat: Joey nu începuse să zâmbească sau așa ceva - încă avea un aer ciufut - dar, când urmărea cu degetul conturul chipului lui Jacqui sau se uita în ochii ei, aerul lui ciufut avea ceva plăcut. Destul de sexy, de fapt. Pasional, în genul lui Heathcliff, deși părul lui nu era destul de negru. Ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-te la fața lui Joey, mi-a șoptit Teenie. Era ciudat: Joey nu începuse să zâmbească sau așa ceva - încă avea un aer ciufut - dar, când urmărea cu degetul conturul chipului lui Jacqui sau se uita în ochii ei, aerul lui ciufut avea ceva plăcut. Destul de sexy, de fapt. Pasional, în genul lui Heathcliff, deși părul lui nu era destul de negru. Ar fi putut fi dacă n-ar mai fi folosit Sun-In (nega vehement, dar știam cu toții că o face), pentru că ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dar ne-am petrecut următoarele trei zile în pat și am uitat de asta și apoi era prea târziu. De-abia dacă sunt însărcinată în șase săptămâni, dar ei socotesc de la ultimul ciclu, așa că, oficial, sunt în opt săptămâni. —Joey Ciufutul știe? A clătinat din cap. Nu. Când o să-i spun, o să-mi dea papucii. — Dar e înnebunit după tine. A clătinat din cap. —Dopamină. Teenie mi-a explicat de ziua ta - știe o mulțime de lucruri fata aia: când bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sunt îndrăgostiți, e doar pentru că creierul lor secretă prea multă dopamină. De obicei trece după primul an, ceea ce explică multe lucruri. Dar, dacă îi spun că sunt însărcinată, pariez că o să dispară pe loc. — De ce s-ar întâmpla așa? —Joey Ciufutul nu vrea să-și asume responsabilități. Dar... — E prea curând. De-abia dacă ne cunoaștem. Poate, dacă s-ar fi întâmplat peste șase luni, relația noastră ar fi putut fi destul de sigură să reziste, dar acum e prea curând. Vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
meu, Teenie m-a întrebat: —Cum fu? — N-a putut s-o facă. Avea muncitori în casă. —Poftim? Oh, prezentarea. Bine, bine. E totul în regulă? —Sunt bine. —Bun. Ai fost căutată. A sunat Jacqui. Îi dă vestea lui Joey Ciufutul diseară. Are chlamidia? — Nu. O să-ți spun după ce află Joey Ciufutul. —OK. Apoi te-a sunat Kevin. Îl mai știi pe Kevin, fratele lui Aidan? Am dat din cap fără vlagă. —Trebuie să-l suni acum-acum. A zis că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o facă. Avea muncitori în casă. —Poftim? Oh, prezentarea. Bine, bine. E totul în regulă? —Sunt bine. —Bun. Ai fost căutată. A sunat Jacqui. Îi dă vestea lui Joey Ciufutul diseară. Are chlamidia? — Nu. O să-ți spun după ce află Joey Ciufutul. —OK. Apoi te-a sunat Kevin. Îl mai știi pe Kevin, fratele lui Aidan? Am dat din cap fără vlagă. —Trebuie să-l suni acum-acum. A zis că e foarte urgent. În ce fel urgent? —E în regulă. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
am răspuns; pur și simplu nu puteam să înfrunt vestea. A spus că o să vină cu avionul de ora zece din Boston. O să-l văd mâine. Mâine aveam să aflu totul. Apoi a apărut Jacqui: îi dăduse vestea lui Joey Ciufutul. Faptul că era aici nu era de bine. A clătinat din cap. —Dopamina s-a evaporat. Oh, nu! Oh, da, nu vrea să știe de nimic. —Pentru Dumnezeu! De parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu asta! S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din cap. —Dopamina s-a evaporat. Oh, nu! Oh, da, nu vrea să știe de nimic. —Pentru Dumnezeu! De parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu asta! S-a purtat groaznic? —Nu groaznic. A fost doar vechiul Joey Ciufutul, cel dinainte de dopamină. —A fost groaznic, atunci. Da, mă rog. De fapt, știam că n-o să sară în sus de bucurie, dar speram, știi... Am dat din cap. Știam. S-a prăbușit pe canapea și a tras un plâns sănătos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sus de bucurie, dar speram, știi... Am dat din cap. Știam. S-a prăbușit pe canapea și a tras un plâns sănătos, în timp ce eu murmuram despre ce nemernic este. După un timp, a început să râdă printre lacrimi. Totuși, Joey Ciufutul, a zis, ștergându-și obrajii cu dosul palmei. Unde mi-o fi fost capul când m-am îndrăgostit de el? Asta înseamnă să ți-o cauți cu lumânarea. Și, știi ce, Anna? Va trebui să fii partenera mea în timpul nașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Jacqui și-a agitat pumnul de la orizontală, fiind cât pe-aci să-i tragă una femeii. — O fată! Haine mult mai faine. Cum o să-i spunem, Anna? —Joella? Jodi? Joanne? Jo? Cu o voce plângâcioasă Jacqui a zis: —Ca Joey Ciufutul să știe cât de mult îl iubesc și acuuumm. Sau și mai bine! Ce zici de Ciuf-Anna? Sau Ciufetta? Sau Ciufuțica? —Ciufuțica! Perspectiva de a-i spune fetiței Ciufuțica ni s-a părut atât de nostimă încât am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fiericită, cea mai fiericită fată din lume. O să-l sun acușica. Apoi iar intram eu, jucându-l pe Joey, care se trezea mahmur și se uita agitat la telefon în timp ce Jacqui spunea „Țâr, țâr, țâr“. — Alo, spuneam pe un ton ciufut, răspunzând la telefonul imaginar. —Joey! chițăia Jacqui. Eu sunt. Am primit mesajul de la tine. Știam că o să te răzgândești. În cât timp ne căsătorrhim? Nu știu de ce în aceste scenete pronunța întotdeauna „căsătorrhim“ în loc de „căsătorim“, de parcă am fi fost într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
scrabble. —Nu-mi vine să cred că un drogat este proprietarul unui hotel, a zis mama. Chiar dacă e unul micuț. S-a uitat în jur la sala frumos împodobită, la toate florile și panglicile. Uitați-vă cum se holbează Joey Ciufutul la Jacqui! Toată lumea a întors capul. Joey era la o masă plină de Bărbați Adevărați. (Una dintre mese, erau de fapt trei cu totul, din care fiecare găzduia opt Bărbați Adevărați. Erau mai mulți de ordinul doi și chiar câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis Jacqui. Cântă-mi un cântec mai bine. Ce fel de cântec? —Despre cât de cretin e Joey. M-am gândit puțin. Atâta timp cât nu te deranjează că nu rimează. —Deloc. —Joey, Joey e o labă, am cântat. Are-o mutră ciufută și cizme caraghioase. Așa ceva, vrei să zici? —Minunat, da. Mai vreau. Când toată lumea e fe-e-ricită, Jo-oe-ey e ciu-u-fut. N-ar recuno-oaște fericirea, nici dacă l-ar mușca de fund. Refrenul, toată lumea. Joey, Joey e o labă. Jacqui mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
da. Mai vreau. Când toată lumea e fe-e-ricită, Jo-oe-ey e ciu-u-fut. N-ar recuno-oaște fericirea, nici dacă l-ar mușca de fund. Refrenul, toată lumea. Joey, Joey e o labă. Jacqui mi s-a alăturat și am cântat amândouă: —Are-o mutră ciufută și cizme caraghioase! —Joey nu știe să zâmbească, când i se oferă fericirea fuge fără să se oprească - asta chiar a rimat, am zis fericită. OK, refrenul. JOEY, JOEY E O LABĂ. ARE-O MUTRĂ CIUFUTĂ ȘI CIZME CARAGHIOASE. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
amândouă: —Are-o mutră ciufută și cizme caraghioase! —Joey nu știe să zâmbească, când i se oferă fericirea fuge fără să se oprească - asta chiar a rimat, am zis fericită. OK, refrenul. JOEY, JOEY E O LABĂ. ARE-O MUTRĂ CIUFUTĂ ȘI CIZME CARAGHIOASE. Ne-am umplut patruzeci și cinci de minute cu asta: eu cântam o strofă și Jacqui cânta cu mine la refren. Apoi Jacqui a născocit câteva strofe proprii. Ne-am distrat de minune, cu excepția contracțiilor lui Jacqui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zbierat. Ține încontinuu acum. Băga-mi-aș, e o singură contracție prelungită. Împinge, a îndemnat-o moașa. Jacqui sufla ca un cimpoi, când perdelele s-au dat spectaculos la o parte și ghiciți cine stătea acolo? Nimeni altcineva decât Joey Ciufutul. Ce caută el aici? a strigat Jacqui. —Te iubesc. — Trage perdelele, dobitocule! Da, scuze. A tras perdelele după el. —Te iubesc, Jacqui. Îmi pare rău, mai rău decât mi-a părut pentru orice altceva. —Nu-mi pasă! Dispari. Sunt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să fie? a gâfâit Jacqui. O poșetă Miu Miu? Apoi au apărut umerii și, tras încet, copilul a țâșnit afară. Moașa a numărat zece degete la mâini și la picioare, apoi a zis: —Felicitări, Jacqui, ai o fetiță superbă. Joey Ciufutul era scăldat în lacrimi. A fost de comă. Moașa a înfășat bebelușul într-o pătură, apoi i l-a întins lui Jacqui, care a gângurit: —Bun venit pe lume, Treakil Pompom Vuitton Staniforth. A fost un moment minunat. —Pot s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mângâietorilor-delicați, mai ales că frumosul Karl - care e într-adevăr foarte frumos - e tot pe-atât de înnebunit după Treakil, pe cât este și după Jacqui. Totuși, nu se poate nega că mai este încă un viorrr între ea și Joey Ciufutul, așa că, cine știe... Rachel și Luke sunt neschimbați; doi aiuriți fericiți și mângâietor-delicați. La lucru, totul merge bine, cu excepția faptului că alde Koo/Aroon și celelalte alcoolice de la EarthSource se țin iar de capul meu. Am mers la un bal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
la urmă, ajungeai la RAR. Plecai de-acasă frumos, cu mașina spălată, cum scria pe hârtia de programare; când intrai pe poartă, puteai să juri că te-ai întors de la raliu. Ghinionul nu se-oprea aici. Dacă nimereai vreun inspector ciufut, te respingea, zicea că ai tupeu să vii așa, cu mașina murdară. Imediat după București, schimbai epoca. Vara, căruțele cu fân îți tăiau calea, ca și satele uscate, cu fântâni și cumpene de pe vremea lui Negru Vodă. Casele se-aliniau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se deschideau larg, îmbrățișându-te într-o maree de praf și-acarieni: două becuri fuseseră deșurubate, aspiratorul lipsea, tigăile arătau ca pe vremea bunicii Aneta, iar de sub cuier mușcau vreo trei perechi de pantofi fără șiret. Doctorul Weidle părea simpatic, ciufut, te lua de la gară cu mașina și, la plecare, nu te mai ducea înapoi. La telefon nu suna, dar nici tu: telefonul purta rozetă și, pe cifra 9, un lăcățel care imobiliza discul. Poștașul habar n-avea, vecinii nici atât, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un profesor bun și respectat? Talentul pedagogic și experiența nu sunt suficiente. 21 ianuarie 2004 Papagalul lui Winston Churchil (tricolor!) trăiește, și a împlinit astăzi frumoasa vârstă de 100 de ani. L-am văzut în cadrul jurnalului televizat France 3. Este ciufut și ciufulit rău, și-a cam pierdut din pene, dar încă mai spune Hello cu ușurință celui care-l milostivește cu câte o nucă. Din vreme în vreme își găsește timp să-l injure pe Hitler, dar acest lucru se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]