132 matches
-
Una din femei se aplecă la urechea celeilalte și îi șopti ceva. — Colega mea zice - spuse cealaltă, după o clipă de gândire - că pentru început să dăm loboda la o parte, pe marginea farfuriei, și să vedem ce-i cu ciulamaua... Cine știe... în clipa aceea ușa se deschise și signora Maxima, ajutată de o slujnicuță vioaie, intră împingând un cazan alunecând pe rotile. Episodul 156 CĂPITANUL TRESORO POVESTEȘTE Un damf puternic de lobodă fiartă însoțit de-o adiere de rântaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urmaș vrednic al lui ceașcă, iliescu, băsescu...!) a tăiat, tot ieri, pe înserat, în prezența unui grup de tovarăși, panglica la liftul cel nou. Ăla pentru sicrie și alte piese de mobilă! În fine, ardeleanca mi-a făcut mult visata ciulama de ciuperci! Stranii coincidențe! Caut o pisică. M-am hotărât, plec la Piatra... *** Toate bune!?! Ai nevoie de o informatie? Mică, mică? O rezolvăm împreună. ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro București duminică, 7 iulie 2013 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nșeli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fețele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te țîi De cuvântul ăl dintâi! Bine, dragă, îți mersi!” Creația sa dramatică poate fi considerată de excepție : „Iona
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
se „înmulțesc... că iepurii”! Nici nu știu câți porumbei aveam, podul era plin de cuiburile lor. Din timp în timp, un argat de al nostru se ducea și aducea puii cei mai mari ce erau cât porumbeii de mari și mama făcea ciulama din ei. Porci aveam câte unu gras și voinic care era sacrificat de Ignat. Eu fugeam să nu-l aud guițând, dar după ce-l pârleau cu paie și îl spălău bine, venem și așteptăm să-mi dea bășica să o
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
sugi și oasele și te delectezi cu târtița. Și mai ieri purtai țanțoș mănuși din piele de cuțu-cuțu. Oare astăzi nu mai este rentabil să faci mănuși sau, oricum, să valorifici cumva cățelul eutanasiat cu bâta-n cap? Porcul mănâncă ciulama de purcel, de ce n-ar mânca și cuțu-cuțu tocană de ham-ham? Dreptul de muncă al câinilor nu este o sintagmă sterilă. Câini ciobănești, fără lesă restrâng în grup oile rătăcite și nu le apără numai pe ele de lup. Și
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
se „înmulțesc... că iepurii”! Nici nu știu câți porumbei aveam, podul era plin de cuiburile lor. Din timp în timp, un argat de al nostru se ducea și aducea puii cei mai mari ce erau cât porumbeii de mari și mama făcea ciulama din ei. Porci aveam câte unu gras și voinic care era sacrificat de Ignat. Eu fugeam să nu-l aud guițând, dar după ce-l pârleau cu paie și îl spălău bine, venem și așteptăm să-mi dea bășica să o
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
credeți, dar însăși imaginea de pe coperta cărții este cea corespunzătoare mâncării românești prezentate în interior: ardei umpluți! Cu alte cuvinte, suntem la loc de cinste și chiar și un pic reprezentativi, măcar la capitolul culinar. Mai punctăm acolo și cu ciulama de ciuperci, ciorbă de perișoare și papanași prăjiți, asta poate ca o compensare pentru faptul că lipsim complet din partea a doua, cea rezervată atracțiilor culturale. Dar și gastronomia e o componentă a culturii, nu? În fine, dacă ne-au omis
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
ouăle și brânza, să nu vadă mamaie că îi păcălisem. Stăteam indiferentă și așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie luase totul ca și cum nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la mamaie și la tataie cu alți ochi. În seara aceea am hotărât să nu o mai supăr niciodată nici
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
zvâcnirea sângelui, bătaia inimii porumbelului în cealaltă mână. A fost ultima dată când m-am simțit Stăpân. Aveam într-o mână pacea rănită, securea războiului în cealaltă. Cand un prădător frânge aripile păcii, un Stăpân o ucide și-o face ciulama. Am reușit să-i tăi gâtul din prima lovitură. Imaginea e una emblematica în propria memorie: capul porumbelului, așezat pe butuc, ochiul lui roșu, blând, privindu-mă fix, si picături rotunde de sânge ieșindu-i din cioc, ca și cum porumbelul ar
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nseli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fetele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te ții De cuvântul al dintâi! Bine, dragă, iti mersi! Piesele sale s-au bucurat de o primire excepțională
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
intrase într-un restaurant, nu mai ascultase o muzică, nu mai fusese servită de un ospătar, care să-i ofere galant cea mai apetisantă porție de friptură. Muma Ioana, mama soacră-sii, îi turna din oala de pământ în strachină ciulamaua de cartofi și-i zicea: „Ia de mănâncă! Un fir de ceapă vrei s-aduc din grădină?”... Și mânca, fiindcă îi era foame și n-avea ce să se facă. În sat, în afara serilor când primea vizitele lui Bebe, era
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
ca să nu pară nevrednic să dea Înapoi. Ba chiar se pomenise că ațâța nerăbdarea vărului cu imaginea unui morman de guguștiuci vânați, răsturnat pe masa de sub șopron. Bunica ar fi fost din cale-afară de mulțumită și le-ar fi făcut ciulama și friptură pe jar. Când Închiseră poarta dărăpănată, Blondul trase aer În piept: știa că, de acum, nu avea cale de Întoarcere. Porniră spre pârâu prin niște bozii Înalte, ce le ajungeau până la piept. Treceau printre ele cu brațele ridicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vânătoarea pe Întuneric. Proptea sfoara de lumină În ochii guguștiucilor care stăteau pe cuib și clipeau ca tâmpiții, orbi, fără să aibă Îndrăzneala de a se mișca. Trăgea cu praștia În ei până Îi nimerea. Mamă-sa făcea pe urmă ciulama cu mămăligă din care se Întâmplase de câteva ori să mănânce și prietenii iscusitului vânător, sub un aplecător murdar, plin de muște, În care se găseau o plită hodorogită, o măsuță scundă și găleata cu lături pentru porc. Vieru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după ce că-l făcea să arate ca o sperietoare de ciori, Îl mai și chinuia din vorbe când Încărcătura de alice vâjâia mult departe de țintă. Guguștiucii, chiar dacă era noapte, o porneau În zbor bezmetic la auzul pocniturii. Până la urmă mâncau ciulama de vânat de pe urma praștiei - la care vărul nu renunțase niciodată cu adevărat - și a bilelor de oțel. Iar Înălțătoarele plimbări pe Întuneric cu pușca În mână aveau să se termine cu o bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dintre noi și Înalta Poartă pentru un oarecare congres din Focșani, adică un fals, și o pricăjită gramatică pentru uzul unui obscur agent austriac... Cât despre poza de veșnic și la fel de îndrăgostit de oricare purtătoare de fustă mai acătării... aceeași ciulama de rose-tuberose pentru fiecare.” Iancu știa că Nicolae n-ar fi fost de acord cu el. Avusese o relație specială cu tatăl său și considera poeziile acestuia cu mult mai reușite decât cele scrise de Goethe. De aceea, prefera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și, ca să fie și mai puțin, se ia cu treaba: o ajută pe Mătușa Domnica la cuhnie, la făcut ceva mai de Dumnezeu pentru bieții soldăței - așa le zice și Mătușa Domnica, deși ea nu-i grasă. Pentru bieții soldăței ciulamaua de pui, plăcințelele cu brânză, plăcințelele cu pește (a dat Moș Iacob o fuguliță până la iazul mănăstirii și s-a Întors cu sacul plin)... În bucătăria noastră de iarnă forfotesc pe plită oalele cele mari; În bucătăria de vară, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
când În când, ridică din umeri. Că adică nu știe. Mama se Îndepărtează, cu colțul basmalei la ochi. Mătușa Domnica se tot Învârtește În jurul ei, o prinde când de cotul stâng, când de cel drept se duc amândouă Încolo, la ciulama și plăcințele. Moș Andrei, cu pălăria În mână: - Să mai Încerce băietu-cela, cu copacii lui, dom’ ofițeri’. Că bunâi Dumnezeu, a’ da de domțători’, săracu’... - Încercăm, moșule, Încercăm, zice ofițerul făcându-i semn Carpenului să continuie. O ia spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a venit, o dată, cu ciulama și pentru mine; cu plăcințele și pentru mine. Cu pătura cărămizie, o știi tu, din refugiu. O știu, cum să n-o. Miroase Încă a dudă. Stau culcat pe-o ladă de-a lor, de fier, Înfofolit În pătură. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fum, Poetul îl sloboade pripit din piept, resimțindu-l iritant în sclere. Vâ-jjjj...! Șâ-șșșș...! se aude de pe hol, cum năvălește brusc apa, în toaleta turcească. Iată...! Iată cum se tâmpește, cum căpiază și cum se imbecilizează omenirea, domnule! Capete seci! Ciulamale! Minți de gherțomani! își confecționează Fratele o reintroducere dramatică, aducând cu sine un iz de clor și agitând cu frenezie o bucățică sfâșiată, dintr-o pagină jegoasă de jurnal. Uită-te, ca să râzi și tu, ce-am putut găsi aici
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cineva Zorilă : luceafărul de dimineață Matrimoniul otoman La început, un salam și ceva mezeluri, o telemea și un cașcaval cu pătlăgele roșii și, bineînțeles, un rachiu mic. Pe urmă ciorba, cu mult zarzavat. La felul doi, la alegere : sarmale, chiftele, ciulama, musaca, un batal cu pilaf, o iahnie bună de fasole, dovlecei sau ardei umpluți cu iaurt. Iar ca dulciuri, o peltea de gutui sau niște rahat și, în final, o cafea la ibric. Dacă vreți neapărat, se pot adăuga o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în viață să mănânce și să trăiască bine. Ce-o mai ducea omu ei la-nceput, când se luase și era tineri însurăței, ce-o mai ducea unde auzea că-i un birt mai bun : ce potroace, ce tuslamale, ce ciulamale de ciuperci, toate alea le încerca. Era și el curios, venit de copil de la țară. Ei îi plăcea mai ales în octombrie, la Sfântu Dumitru, să stea sub umbrar, și cu o ulcică, două de turburel, și mititei, și fudulii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
răngi de fier, bile pentru schele, cofraje, șipci, var și bulumaci. Veniseră și patru ingineri cu măsurătorile, și săpătorii s-au apucat să scormone pământul pentru temelie. Treceau oamenii și se închinau în fața locului. Au turnat betonul ca pe-o ciulama și, în fața gropilor ce închipuiau forma lăcașului, mai mulți preoți, în frunte cu unul mic de statură, gras și ochios, cu barbă roșie cum e amarantul, îmbrăcat în odăjdii strălucitoare și încins cu un brâu, au îngropat o cruce de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dracului totu. C-așa a fost unu... la Vintileanca. - Ei, nu zice! - Cum spusei. O fi băut ceva, o fi fost omu-n somnu al doilea, a greșit... - Ce-a făcut, tăticule? - A dat drumu p-aceeași linie la două garnituri. Ciulama s-au făcut. Morți, răniți, ia-l la întrebări: cum a fost, cum s-a-ntîmplat; zace omu-n pușcărie și-acu... Nea Fane o chema pe negustoreasă: - Mai dă-ne cîte-o sticlă de lampă la amândoi... Chirică mulțumea: - Noroc să dea Dumnezeu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]