185 matches
-
parașutism și în aviație Smaranda Brăescu și a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film și teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme românești, precum "Iancu Jianu" și "Ciuleandra". ANA MARIA SIRETEANU a urmat cursurile Liceului "Sf. Iosif" din București, redenumit "Vasile Alecsandri", și pe cele ale Liceului "Mihail Sadoveanu", pe care l-a absolvit în 1962. În anul 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universității
ANA MARIA SIRETEANU, fostul director al Radio România Cultural, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80759_a_82084]
-
pe ritmurile cântate pe scenă. "Voi faceți să ne fie mai ușor aici pe scenă", a declarat Per Gessle. O surpriză care a smuls ropote de aplauze a venit în timpul prezentării artiștilor de pe scenă, când chitaristul a început să interpreteze "Ciuleandra". Recitalul s-a încheiat cu încheiat cu piesa-titlu a albumului din '91, hit-ul "Joyride". Versurile "And she's telling all her secrets/ In a wonderful balloon" au fost întâmpinate de spectatori cu o mulțime de baloane colorate aruncate în
Trupa Roxette le-a oferit bucureştenilor două ore de spectacol electrizant () [Corola-journal/Journalistic/69876_a_71201]
-
prinsese aripi. Mai avea puțin, colinele erau înzăpezite, pomii străluceau cu podoaba lor albă... Deschise geamul să respire aer curat și dădu drumul la radio să se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o ajunge Puica..." Își aduse aminte de film și de nebunia eroului interpretat de Pintea, cauzată și de Ciuleandra, dar și de Puica... Ritmul sacadat al melodiei îi lovea strident urechile și creierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o ajunge Puica..." Își aduse aminte de film și de nebunia eroului interpretat de Pintea, cauzată și de Ciuleandra, dar și de Puica... Ritmul sacadat al melodiei îi lovea strident urechile și creierul. Rezistă până la capăt, așteptând ceva mai potolit, mai liniștitor. Ce urma era să-l dea cu mașina peste cap: Cine iubește și lasă Dumnezeu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unul... Mirosea bine țuica babei Floarea și era tare de-ți ardea gâtlejul. Nu mai știa cât timp trecuse și câte pahare băuse, dar la un moment dat văzu că flăcările îi joacă în fața ochilor un dans drăcesc, parcă era Ciuleandra, parcă era Noaptea Valpurgiei. Dădu să se scoale din fotoliu, dar picioarele îi erau de plumb. Se sprijini de pereți și se târî până sus, în pat, urmat de Toni, cu urechile pleoștite și coada între picioare. Adormi pe moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
umorul care l-a ajutat să traverseze spiritual atâtea veacuri potrivnice. Dacă românul înțelege mai dificil ce este democrația a început să depisteze mai clar (mare miracol și pericol!) ce este demagogia. " Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat aproape fără între-ruperi (doar cu câteva "adaptări și malformații") spre
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
jucat un rol în răspîndirea unor nume, mai ales prin personajele feminine pozitive: Monica din La Medeleni (pe care Christian Ionescu, în Mica enciclopedie onomastică, 1975, chiar o consideră legată de preferința pentru nume), poate Luminița din Întunecare, Mădălina din Ciuleandra. Sadoveanu a repus în circulație nume istorice (Ruxandra, Ilinca), a căror modă nu i se poate totuși atribui cu certitudine. Influențele literaturii și ale muzicii universale (Beatrice, Romeo, Julieta, Ofelia, Carmen) sînt mai ușor de stabilit; ca și, în actualitate
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
maghiară (și) fiindcă trebuie să fugă din locurile unde îl amenință pușcăria. Înainte de a exista literatura, există studiul. Înainte de fiecare roman există un studiu al locurilor, al situațiilor, al personajelor. Înainte de a exista Ion sau Răscoala, Adam și Eva sau Ciuleandra există harta locurilor. Personajele romanului sunt de acolo. Înainte de a exista Crăișorul Horia, există efortul de a descifra sensurile ascunse ale revoltei . De a învăța, el, adevărata istorie. De altfel, Jurnalele, odată publicate, dovedesc că ele au fost scrise doar
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
toți? țara asta-i românească și totuși românii sunt slugi în țara lor."6 Horia ar fi trebuit să fie un personaj de vârf al operei rebreniene. Unul care exprima ordinea, dar și teroarea imperială. Analizînd statutul personajului principal din Ciuleandra, Ioana Em. Petrescu observă: "Treptat, amintirile biografice se ordonează în jurul unei obsesii ascunse, în jurul manifestărilor unui instinct al cruzimii, în care eroul nu se recunoaște pe sine, cel care "în treizeci de ani n-a avut să-și impute o
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
caută interioritatea - încearcă să reconstruiască acel înlăuntru abandonat. Investiția de iubire a lui Rebreanu pentru Adam și Eva a apărut unora suspectă: nimic însă mai conform cu pasiunea scriitorului de a descoperi viața interioară - de a sesiza devenirea sinelui. În fond, Ciuleandra și Adam și Eva se doresc a fi studii de arhetipologie. El dorea să așeze în spatele demersului romanesc o știință. Să facă din roman o formă de cunoaștere. Am spune că, pe această direcție, lui Rebreanu i-au lipsit instrumentele
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
bucurie sări aplauzele și trecu la urale prelungite. Acum, tovarășa Irma are o sală de fitness și de aerobic, cu muzică potrivită, profesori bine pregătiți și clientelă selecta de ambele sexe. Din când În când, În amintirea vremurilor bune, ascultă. Ciuleandra și Dans macabru de Liszt. 42. Tu ai vegheat vreodată un mort? Întrebă Iolanda Într-un târziu, ca și cum până acum asta făcuse acolo, lângă geam. Nu, răspunse Flavius-Tiberius, mirat de o asemenea Întrebare. În schimb am cântat la vioară, iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
păpușă ascultătoare! Iar tu nu ești o păpușă ascultătoare, Miorița! Mama o să te învețe totul despre dans, uite, te iau în brațe, îți scot andrelele din trupul tău vulgar de opulent, indecent de roz, și-ți arăt cum se joacă ciuleandra, dar să nu amețești când ... Nu, nu amețesc, Mamă, am să te ascult, n-am să mai vreau afară, la urma urmei afară e tot o curte cu gard, puțin mai mare, are același cer deasupra, puțin mai mare, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prozator și dramaturg român, membru al Academiei Române. Înainte de a scrie și de a-și publica romanele scriitorul și-a desăvârșit talentul de prozator scriind povestiri și nuvele. Cea mai cunoscută nuvelă a sa este de bună seamă ,,Ițic Ștrul Dezertor". ,,Ciuleandra", nuvela sa psihologică cea mai cunoscută, va apărea ceva mai târziu. Romancierul a început să scrie romane realiste, în care acțiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica țărănească în centrul atenției lumii literare
Personalitatea zilei: Liviu Rebreanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80677_a_82002]
-
Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt "Dacii" (1966), "Mihai Viteazul" (1970), " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1971), "Cu mâinile curate" (1972), "Osânda" (1976), " Ultima noapte de dragoste", "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ciuleandra" (1985), "Mircea" (1989), "Coroana de foc" (1990), "Triunghiul morții" (1999), "Orient Express" (2004), "15" (2005), "Supraviețuitorul" (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006
Cariera lui Sergiu Nicolaescu - regizor, scenarist, actor și o colecție de 60 de filme by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/65226_a_66551]
-
două „obiecte” echivalente pentru noi, cititorii, cu două posibile chei de lectură: o ediție veche și valoroasă din Fabulele lui La Fontaine și un cântec al lui Maurice Chevalier, Avril prochain je reviens (care m-a dus cu gândul la Ciuleandra din romanul lui Liviu Rebreanu). Michael Roth trăiește în pielea lui monsieur Antoine, fără ca Chantal să știe asta (până târziu), Chantal membră a Rezistenței trăiește în pielea frumoasei Chantal de care (fără să-i cunoască adevărata identitate) se îndrăgostește Roth
Iubire imposibilă by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5628_a_6953]
-
deconcertează și pe E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventase și alături de care în 1919 realizase revista ,Sburătorul". Poetica realistă din romanele sale țărănești Ion și Răscoala, dar și din romanele psihologice obiective (o contradicție în termeni) Pădurea spânzuraților sau Ciuleandra sfidează pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea în anii ´20-´30 și așa cum o cerea E. Lovinescu, ca o exigență de sincronizare. Obstinația cu care idealul artistic al lui Rebreanu se menține în limitele obiectivități narative certifică de-
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
aproape în exclusivitate. Și nu e vorba de câțiva ani, ci de nu mai puțin de patru decenii. În 1965, N. Gheran tipărește în ,Biblioteca pentru toți", în trei numere, integrala volumelor rebreniene de nuvele, unde include și Calvarul și Ciuleandra. Era un exercițiu pregătitor pentru marea ediție critică, începută în 1968, tot cu trei volume consacrate nuvelelor, de astă dată adunând și scrierile în maghiară și prozele scurte din presă. Vor urma volumele 4-10, rezervate romanelor și apărute din 1970
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
două modele romanești (,romanul în care filiația dostoievskiană marchează, într-un fel sau altul, unele dintre elementele fundamentale ale artei scriitorului și acela în care apare Ťumbrať lui Dostoievski"), pe care le identifică și analizează în opera lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra), Gib I. Mihăescu (Rusoaica) și Marin Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni); le adaugă, pomenindu-i numai, pe Nicolae Breban și Alexandru Ecovoiu, deși despre influențe dostoievskiene se poate vorbi și în cazul unor cărți de Augustin Buzura, George Bălăiță
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
cu ajutorul fantasticului care este Ťmai real decît realitatea însășiť". Dincolo de aceste apropieri, fără a exagera nimic, dimpotrivă, amendînd sever pe cei care descopereau influențe masive în romanele Pădurea spînzuraților, Ion și Răscoala, Elena Loghinovschi își centrează studiul pe analiza romanului Ciuleandra, unde urmărește, mai ales, asemănări la nivelul conflictului epic. Altfel stau lucrurile cu Rusoaica lui Gib I. Mihăescu, pe care Elena Loghinovschi îl consideră prima "replică directă, la scenă deschisă, la opera scriitorului rus". Motivele? înainte de toate, temele și structurile
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
lui Dinu Pillat, un studiu comparatist al receptării și asimilării experienței dostoievskiene în spațiul literar românesc. Paralelismul practicat de autoare vizează atât nivelul tematic și tipologic, cât mai ales cel poetic (sau mai degrabă poietic) al scriiturii romanești propriu-zise. Astfel, Ciuleandra lui Rebreanu este pusă într-o nouă lumină prin comparație, printre altele, cu romanul Crimă și pedeapsă, ochiul critic urmând linia sinuoasă a asemănărilor și deosebirilor, cu precădere cele de natură tehnică, naratologică. Dacă ecoul dostoievskian este la Rebreanu unul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd pe cartea vieții? se sparge fereastra cabotină a zilelor ascund cartea morții în fluierul piciorului pirogravată până la os nimeni nu va observa că a mai dispărut un as în această ciuleandră a ultimilor jucători profesioniști Referință Bibliografică: joc cabotin / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1344, Anul IV, 05 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
de duioșie. Vorbind despre cartea Iuliei Dragomir a afirmat că aceasta impresionează prin bucuria de a trăi, exuberanță, generozitatea scrisului, pe care le exprimă printr-o sarabandă a cuvintelor, versuri lungi, rime interioare. O numește pe autoare „un fel de Ciuleandră a cuvintelor”, care îl cuprinde și pe cititor în acest vârtej luminos de cuvinte, iar poezia ei „un mod de a sărbători viața prin cuvinte.” Timp de aproape trei ore am reușit să trăim cu toții într-o atmosferă de înalt
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
de la înființarea grupului nostru, dedicată scriitorului Liviu Rebreanu. Ne vom aminti momente importante din opera să, în prezentarea Doinei Pintea și vom reflectă cu Marius Neacșu asupra romanelor scriitorului în cinematografia română. De asemenea, ne vom delecta cu vizionarea filmului “Ciuleandra”, după românul cu același nume, realizat în anul 1985, în regia lui Sergiu Nicolaescu și având ca protagoniști pe Ștefan Iordache, Gheorghe Cozorici, Ion Ritiu și Ana Nicola. Întâlnirea va avea loc la reședința lui Ron Raviv, duminică 19 octombrie
LIVIU REBREANU VIATA SI OPERA – Întâlnirea Grupului de Limba si Literatura Romana “LA STEAUA” din Los Angeles [Corola-blog/BlogPost/93397_a_94689]
-
Acasa > Impact > Analize > TENE AL FLORIN - ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Pentru mulți scriitori boala mintală a fost izvor inepuizabil de inspirație. Îndrăznesc să afirm că scriitorii cu harul talentului înzestrat utilizează
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]