56 matches
-
hrean ras, mămăliguță pripită, varză albă fiartă În borș, cu hoștină, muștar, sare Încălzită, prapur de porc, foi de varză prăjite pe plită. Inhalații cu aburi de pe pietrele Înfierbântate, peste care se toarnă apă rece, cu fum din frunze de ciumăfaie, de mătrăgună, de sulfină. RĂGUȘEALA Este un semn caracteristic al laringitei, a inflamației mucoasei laringelui cauzată de diferiți factori: climaterici (frig, umezeală), infecții traheo-bronșice, virotice și bacteriene, efort vocal prelungit, fumat excesiv, alcool, de impurități atmosferice (praf, gaze, vapori toxici
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ras de pe pereți. Oblojeli cu frunze de aloe macerate În ulei, cu frunze de anghinare, de arnică, cu praf din ciuperca bășina porcului, cu frunze de bob sălbatic, cu boz și brusture, cu floare de cicoare plămădită În ulei, cu ciumăfaie, flori de crin plămădite În ulei sau În spirt, cu frunze de curcubețică, fierea pământului, frăsinică, iarbă mare, tătăneasă plămădită În spirt, iarba tâlharilor, frunze de limba câinelui, limba cucului, limba vecinei, cu semințe de mătrăgună, frunze de mentă neagră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu sămânță de in pisate, lapte dulce și ceară de albine, fierte; cu semințe de in amestecate cu smântână, albuș de ou și făină de grâu. Oblojeli cu usturoi pisat și amestecat cu cărbuni pisați, cu frunze de brusture, de ciumăfaie, de mătrăgună, nalbă sălbatică fiartă În lapte dulce; cu zeamă de pelin, urzică pisată cu sare, cu miez de tărtăcuțe fierți În lapte dulce. Alifii din ceară curată, tămâie albă și untdelemn; din ceară, miere, hoștină și spirt sau rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la culcare, păstrându-se până a doua zi. Comprese cu caș proaspăt dacă furunculele sunt coapte și sparg, cu burete de bubă rea uscat, cu smochine pisate, cu prune afumate, cu țipirig, stafide cu țipirig, burete pucios, cicoare, frunze de ciumăfaie pălită la foc mic, cu ceapă prăjită În slănină. Alifie din săpun, zahăr și salivă, din ceapă, săpun, ceară, untură de porc și făină de grâu; din ceapă albă căruia i se scoate "inima", se umple cu seu de la lumânare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu sare, rășină de brad sau de molid, săpun de casă amestecat cu lut roșu, cu seu de oaie sau cu untură de porc. Oblojeli cu floare de bostan, rădăcini de brusture, frunze de calapăr, plămădeală de cicoare, frunze de ciumăfaie sau de ciumască, foi de pătlagină verde, lemn de pădureț Înfierbântat În foc, troscot cu sare și urzici fierte. CÎnd se Îngălbenesc, trântiturile se taie cu lama sau cu briciul, sau se Împung cu un ac, ca să iasă "răutatea". Locul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi pisat. ROSĂTURI Leziuni ușoare, cauzate de Încălțări noi prea strâmte sau cu margini tari, scorțoase, care apar mai ales deasupra călcâilor și care se tratează prin: Oblojeli cu frunze de aloe, gelatină de bobarău, cu boz, burete pucios, calapar, ciumăfaie, crin alb, curcubețică, stroh de fân, frunze de hrean, mere pădurețe feliate, nalbă de fereastră, pătlagină, pelin, sunătoare macerată În untdelemn, praf de praghiță și cu fiertură de mușețel. Alifii cu albuș de ou, praf de cărbune de tei, clei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bronșic alergic se impune un tratament urgent al crizei și unul de fond. Ceaiuri: Nigella sativa (negrilică). Se bea o cană-două pe zi dintr-un decoct din semințe pisate 2-3% sau în cașete 2-4 g pe zi. Datura stramonium (laur, ciumăfaie). Se administrează frunze uscate și pisate sub formă de pulbere. Se folosesc 0,05 g sau 0,2-0,6 g, ce se consumă în 24 ore. Se utilizează și sub formă de decoct (0,5-1 g la 200 ml apă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
a strămoșilor noștri și, poate, izbutim să desprindem anumite valori spirituale Înapoia vrăjitorilor și a leacurilor băbești. Medicina populară face parte dintr un Întreg, dintr-o viziune armonioasă.” Medicina populară românească cunoaște diverse plante ce conțin substanțe tropice și psihotrope: ciumăfaia, macul, omagul, talpa gâștei, cucuta. Unele din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de pe ce-i punem și i-am căuta de-a pururi pe parchet, iar pe de altă parte, acestei specii atlantice de arbust cu frunzele respective, specie spontană la noi, ca poporul, lumea cultă de la sate Îi spune de regulă ciumăfaie. În rezumat, se putea scrie de la Început că avem nevoie de ciumăfai dinamice. Nemulțumit de stema României, dr. Augustin Deac scrie În Spionaj-Contraspionaj că deși există pe ea, pe stemă, pe lîngă alte animale, o acvilă plus doi pești, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute în soluție de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
deci o protecție a semințelor, iar asta a fost asigurată de fruct. Că protecția e scopul urmărit de plantă o dovedește o mulțime de fructe ce nu’ s bune decât de recipient ce ferește semințele de tentația Încolțirii, precum la ciumăfaie; sau fructele gramineelor, reduse doar la un Înveliș imperceptibil a ceea ce se numește grăunte, dar care asigură o foarte bună izolare, Încât În multe cazuri e nevoie de scarificare, distrugerea acestui Înveliș. Ceea ce numim Îndeobște fructe conțin substanțe și chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ai căzut, ce ai pățit la cap? întreabă speriată Maria. Fără să aștepte răspunsul, dă fuga în casă, caută un cearșaf mai vechi, dar spălat de curând și-l rupe în fâșii, apoi aleargă spre grădină, rupe câteva frunze de ciumăfaie și se întoarce la Costache care, ajutat de Emilia și Gheorghiță, coborâse din căruță și s-a întins, pe partea dreaptă, pe prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera. împreună cu mamă-sa curăță cu grijă rana, apoi freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă peste rana sângerândă. Lacrimile îi curgeau pe obraji auzind gemetele de durere scoase de Costache, totuși nu se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea julituri pe mâini și pe picioare; − Spune-mi și mie ce-a pățit, că-l văd că se oblojește cu ciumăfaie și tot felul de cârpe. I-ai făcut matale ceva? o iscodește Gheorghe, care știa el din alte dăți că din când în când se iscă cîte o încăierare între cei doi soți, din care nu întotdeauna bărbatul ieșea învingător
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care pune frunze de ciumăfaie și-l bandajează cum poate mai bine . Maricica vine și ea în casă, mamă-sa îi povestește întâmplarea cu buhaiul dar fata se uită mirată, cum poate să capete așa răni de la o căzătură într-o groapă, chiar dacă fugea după
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dezmir Pădureni-Triteni Cătălina Măgoaia Chiuești Salatiu Domoșu de Jos Păltinei Chesău Morlaca Cioară Săcălaia Feleacu Pețea Chidea Muntele Băișorii Ciucea Săliștea Baciu Fizeșul Gherlii Pleș Chiriș Oșorhel Ciurgăoaș Sânmărghita Florești Plopi Ciuhăncuța Recea Cristur Ciurila Suarăș Gărbău/Casei Poiana Frați Ciumăfaia Sălișca Codor Șoimeni Ghiriș Prelucele Coasta Sâmboleni Comșești Tăuți Gilău Prigonești Comești/Cornești Scrind Dăbdca Zoreni Gligorești Râșca Măguri Comești/Gărbău Straja/Căpușu Deleni Iclod Rogojel Copcea Sumurduc Diviciorii Mari Izvoru Crișului Rogojel Cămin Copru Tritenii de Jos Dumbrava Jucu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Gherla, Băița, Hășdate, Silivaș Comuna Aluniș Sate: Aluniș, Corneni, Ghirolt, Pruneni, Vale Comuna Apahida Sate: Apahida, Bodrog, Corpadea, Câmpenești, Dezmir, Pata, Sub Coastă, Sânnicoară Comuna Așchileu Sate: Așchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora Comuna Borșa Sate: Borșa, Borșa-Crestaia, Borșa-Cătun, Ciumăfaia, Giula Comuna Chinteni Sate: Chinteni, Deușu, Feiurdeni, Măcicașu, Pădureni, Satu Lung, Sânmărtin, Sălișiea Veche, Vechea Comuna Cornești Sate: Cornești, Bârlea, Igriția, Lujerdiu, Morău, Stoiana, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus, Tioltiur Comuna Dăbâca Sate: Dăbâca, Luna de Jos, Pâglișa Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Borșa (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Comună Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km, având o populație de pește 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Giula. Comună Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km, având o populație de pește 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologica a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Borșa prezintă caractere de tranziție din punct de vedere al reliefului, dar și din punct de vedere al celorlalte condiții naturale. În relief, această tranziție se pune în evidență prin dispariția treptată a caracterelor de platformă structural-erozive, pe masura ce înaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa și, în continuare, spre Răscruci. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
este un gen de plante din familia Solanaceae, ordinul Solanales. Denumirea populară este cea de ciumăfaie. Genul "" este o ramură a familiei Solanaceae și se compune din aproximativ 25 de specii, toate fiind extrem de otrăvitoare. "Datura" este o specie anuală, cu aspect cornos care poate atinge o înălțime de 0,5-1,2 m. Utilizarea tradițională a
Datura () [Corola-website/Science/303488_a_304817]