260 matches
-
de relief, a dealurilor, a văilor și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
din cartierul construit în hăul cernoziomic al marginii orașului: cu ziduri coșcovite și porci crescuți în cotețele din spatele blocului acoperite cu celofan, cu pisici și asfalturi în călduri, cu Marița din colț vînzînd semințe, cu plopi schilozi și fete mestecînd “ciungă” și cu alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul “copilăriei copilului universal”, cum scria în manualul său de limba română. Duminicile se plimba la nesfîrșit cu copiii de seama lui între Borcan (clădirea din sticlă a postului de
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Limba_romana_nu_este_ca_o_duminica_radu_parpauta_1326309932.html [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
pisălogi suntem, tot de iubire, parcă-n veac iubirea ar avea un leac, viroza , SIDA toate vin de la iubiri fără destin, râdem subțire, șoricei, am o pisică de Brunei, voi știți unde aș vrea s-ajung? La câinele-ngropat și ciung, Lătra prea mult, iubea prea mult, Ah , câinele, strămoș ocult. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: I am stupid / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1372, Anul IV, 03 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile
I AM STUPID de BORIS MEHR în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/yeutjjpizx_1412313025.html [Corola-blog/BlogPost/352806_a_354135]
-
ce-a uitat de fulgere - spre-a vădi în temple lumina - sau cel ce nu și-a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ce-i în ținută-s în vizor și ochii noștri îi încondeiază ... Dinescu e un măscărici de talent. Oțil - are o vorbă de rușine cusută pe nădragi. Lazarus - creier stors de fufe și scorneli. Isărescu - e proteză la o economie ciungă. Țânțăreanu - crai obosit de caznă. Oprescu - chirurg de șandramale. Drăgulescu - salt cu ațâț de palmă la capră. Irinelul cu boașe bătucite de metrese. Tolea - o coșcogea cu tomberon, la pârnaie. Miculescu - uluială, oblojeală, opinteală și cârcală. Diaconescu OTV, șiret cu
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bunghiala_de_vip_uri_in_tabaci_ii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
un aer stingher speranțe și frunze de nuc în față un munte de var comorile lumii dispar și nimeni nu știe unde se duc comisari de tablă umblă pe-ntuneric lacrimile noastre nu ne mai ajung în orașul cu numele ciung noaptea se aude un hohot homeric nimeni nu ne crede nimeni nu ne știe ziua neputinței scadențele plata cine învârtește nevăzută roata și ce.o să mai fie și ce.o să mai fie Referință Bibliografică: În față un munte de var
ÎN FAŢĂ UN MUNTE DE VAR de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_fata_un_munte_de_var_ion_untaru_1326875966.html [Corola-blog/BlogPost/361338_a_362667]
-
o viață. Erată : în articolul intitulat Alandale medicale publicat în numărul revistei Confluențe Românești din 27.09.2011 : Se va citi : În loc de : Radiolog - violator de intimitate intimidate Asistentă - cuier pentru halate albe halite Pacient - număr de pat cu bonus bpnus Ciung - pauză la mâna a doua mâna doua Anestezie - moarte în arest arrest Autorul cere cuvenitele scuze și mulțumește cititorilor pentru deranjul re-lecturării !... Referință Bibliografică: Bazaconiadă femenină, de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bazaconiada_femenina_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
scut, câteodată viața mă minte și mi-e dor și-aș muri-n absolut. câteodată delirez în cuvinte și mi-e foarte drag să trăiesc, câteodată îmi aduc aminte cât de mult, viață, te iubesc. câteodată mă-mpinge-afară, timpul desfrunzit și ciung, aș vrea să înfloreasc-a doua oară, deși sunt condamnat pe rug. câteodată rugul se aprinde și-n jurul meu totul mă arde, dau foc la zborul de cuvinte în marșul nupțial din noapte. câteodată te caut prin gând și te
CÂTEODATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateodata_ion_ionescu_bucovu_1347707848.html [Corola-blog/BlogPost/343904_a_345233]
-
cade a doua oară în cap, într-o singură zi. Așa noroc, mai rar. Zice că spunea la orișicine, că l-a văzut pe necuratul la puțul sec și că semăna cu o capră cu buza lăsată și care mesteca ciungă. Mai departe, noroc cu niște străini care aveau drum pe acolo, m-au auzit strigând ca orbetele după ajutor, le-am spus de la început despre capră să nu mi-o mai trântească și ei a treia oară în cap, că
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cine_iubeste_iarta.html [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
păsărilor, foșnetul lin al codrului în jocul șăgalnic al vântului... Alături de el, Veronica se vedea fetiță la Neamț, alergând pe dealurile Filioarei sau până sub zidurile cetății, prin Humulești sau cu maică-se la Agapia șI Văratic; urca apoi munții Ciungi și culegea flori, făcându-și din ele coronițe, precum crăiesele din basme copilăriei ei. Muzica lui Beetoven le aducea aminte de soarta omului pe pământ, de implacabilul destin, de suferință, de dragoste, de legătura cu Marele Templu al Naturii, de
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
se prefacă-n „înger de lumină”), speranța („visări, iluzii, accedem nemurirea”), deziluzii („praful ce se-nalță din abisuri”, „destin departe de concret”, „pe muchii de gheață mă târăsc”), lumea imperfectă („jalnic manechin”, „temniță-i al nostru trup“, „destin bolnav și ciung”, „reciclat dintre epave”), timpul („trecutul.../ un pașnic alizeu”, „nu aș învinge timpul“, „Ziua care vine e-o mască fără chip,/ O nouă aventură“ generatoare de speranțe). Poetului și poeziei le sunt dedicate mai multe poeme. Poetul este definit amplu: „...fără
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
cu viermișori care să-mi atragă atenția prin giumbușlucuri specifice, dar stricată. Am scuipat, am băut apă, am mestecat un pachet de ciungă, m-am ținut de pereți să nu vomit, am înjurat, iar am băut apă, iar am mestecat ciungă. Din nefericire, era seară, așa că n-am putut să mă duc cu mortăciunea înapoi, la furnizor, să le rog pe tantile alea s-o mănânce, împreună cu mamele și patronul lor. Mi-ar fi plăcut chiar să fac cinste întregului personal
Cum am mâncat carne stricată! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20159_a_21484]
-
că trebuie să-l refuze („întârzie la grădiniță”), dar toată conversația avea un aer firesc, ca și cum ar fi fost vorba de împrumutul unei umbrele pe o ploaie torențiala. Tot la grădiniță s-a întâmplat și povestea cu gumă de mestecat. „Ciunga” era pe vremea aceea o delicatesă, greu de găsit și care trebuia folosită îndelung. Într-o dimineață, am plecat de acasă mestecând o bilă verde sfărâmicioasa, care s-a transformat repede într-un gumă elastică, gălbuie și fără gust. Seară
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
am plecat de acasă mestecând o bilă verde sfărâmicioasa, care s-a transformat repede într-un gumă elastică, gălbuie și fără gust. Seară, când m-am întors acasă, ai mei au descoperit că mestecam în continuare ceea ce părea a fi „ciunga” cu care plecasem de dimineață. Chestionat, am recunoscut că i-o dădusem puțin și lui Criști, iar în timpul somnului de după-amiază o lipisem de tăblia metalică, ușor ruginita, a patului - pentru a o recupera, sub formă de piatră semiprețioasa, la
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
tăblia metalică, ușor ruginita, a patului - pentru a o recupera, sub formă de piatră semiprețioasa, la trezire. Un prieten îmi povestea că plescăie în somn, așa cum alții sforăie sau scrâșnesc din dinți, din cauza că, atunci când era mic, daca găsea o „ciunga”, o ținea în gură chiar și când dormea și o mai mesteca, să nu se întărească. Altcineva își amintește că mânca pelicanol, pentru că era dulce. Prima amintire puternică de după Revoluție e legată tot de o coadă. La alimentară se băgaseră
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 840 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 2216 și asigură legătura între locul numit «Livada» și «Dealu Ciungi»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "5.800", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
3 va avea următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.700 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2236, 2235 și asigură legătura între locul numit «Fânață» și «Dealu Ciungi» aparținător satului Hopârta", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "11.650", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de 8 m, ridicată în anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. În zilele senine, acest monument este vizibil inclusiv din Cernăuți. Tot pe versantul Giumalăului, ne întâmpină câteva vestigii istorice, reprezentate prin urme de fortificații, în Poiana Ciungilor, în Poiana Obcinei Mici și Obcinei Mari, datând din timpul primului război mondial. Din sat se poate urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
piatra pentru cioplit, s-a adus de la carierele de la Râșca și "Podul Baciului". S-au construit și 6 cantoane rutiere - câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
trăiască și la ora actuală pe niște planete pe care și eroul nostru a apucat să le viziteze. Vorillhon, chemat să se alăture acestei serii, își schimbă numele în Raël și va întemeia "secta raelienilor". Eduard Meier, un fermier elvețian ciung, s-a întâlnit și el cu extratereștrii, prima oară la 28 ianuarie 1975, după care relațiile lor au devenit sistematice. Controversatul "contactat" afirmă că a intrat în legătură cu creaturi din roiul stelar al Pleiadelor, între care cu blonda Semjase, de o
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
ținută de lucru. Tot cu această ocazie a fost expusă și lucrarea "", cunoscută și ca "Invalizii". Fundalul compoziției prezintă o îmbinare cromatică tricoloră care contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona Apusenilor s-a mai păstrat pictura murală sau icoanele realizate pentru bisericile de lemn din Goiești (1791), Lăzești (unde lucrează în perioade diferite: 1792, respectiv 1817), Gârda de Sus (1804), Biserica din Ciungi (în care a fost botezat în 1824 Avram Iancu). sau Biharia, Alba. Frumosul ansamblu mural pe care-l execută în anul 1808 la biserica din Furcșoara, împreună cu Gavril Silaghi, reliefează cunoștințele tehnice acumulate, dublate de mult talent în realizarea compozițiilor
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
văduvă. Ce să-ți mai spun după aceea, de grijă, de plânsul fetii, de scrisorile care veneau tot mai rar?... Mi-a venit înapoi cu trei degete tăiate, de întorc și acum privirea când dau cu ochii de mâna lui ciungă. Și mai rău decât asta: s-a întors reformator, mă rog, apostol, om care o să prefacă țara. Două luni nu mi-a vorbit decât de justiție socială, de tranșee, de lumea cea nouă”. Cezar Petrescu a avut ambiția să realizeze
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de justiția romană. Ea vrea să fugă din tabără și să-l aducă pe Gerula pentru a-i ucide pe romani. Între timp, dacii conduși de Ciungu lucrează alături de romani și construiesc un monument triumfal al victoriei. Tiberius îi spune Ciungului că vrea să construiască aici case, drumuri, terme și apeducte, iar căpetenia dacă vrea să-l ajute pentru ca nivelul de trai al dacilor să crească. Într-o seară, generalul îi face Andradei o declarație de dragoste, dar aceasta îl respinge
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]