34 matches
-
următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.960 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2207, 2362, 2208 și asigură legătura între locul numit «Râtul lui Manoilă» și «Dealul Ciungii»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "13.440", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ, cu o lungime de 624 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 985 și asigură legătura între locurile numite «După Biserică» și «Valea Ciungii» din satul Silivaș", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "4.300", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de relief a dealurilor, a văilor și a ,câmpurilor”(pământul arabil, situat in diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
public, neputința și idealismul cu care povestitorii asociază discuțiile din bucătărie, îi subliniază potențialul de simbol al ratării, și de multe ori al ratării masculinității, când această ratare este pusă în legătură cu statutul public și economic: „În anii '90 cică numai ciungii și proștii nu s-au îmbogățit. Boșorogii debili... impotenții de bucătărie... Alergau pe la mitinguri. Adulmecau aerul libertății, în timp ce băieții deștepți își împărțeau petrolul și gazele...” (p.292) Sentimentul ratării nu le este însă rezervat exclusiv bărbaților: toți cei și toate
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional; au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului, Cârnu, Poiana Cârnului, Gavrileșceni și Ruseni. În 1964, localitatea componentă Ciungi a primit numele de "Cartierul-Nou". În 1968, orașul a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci au fost desființate localitățile componente Mărcești și Cartierul Nou, comasate cu localitatea Bicaz, iar orașul a primit și satele Izvoru Alb, Potoci și Secu
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni în locul actualei stații de transformare dela Cojusna și a adăpostit pe cei care au lucrat la corpul barajului și, în partea amonte a tunelului de aducțiune. Celălalt a fost în cartierul Ciungi în locul actualului stadion din Bicaz și, a concentrat pe cei care au lucrat la terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din Bicaz. Numeroase accidente soldate cu decese și răniți, au avut loc în rândul deținuților
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]